MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013

1
TEMA 1.
ANESTEZIA N MEDICINA DENTAR (pag. 6-53)

*Anestezia local se efectueaz respectnd urmtoarele reguli, cu o excepie:
A. Poziionai corect pacientul pe scaunul stomatologic cu capul fixat adecvat
anesteziei pe care intenionai s o facei
B. Injectai lent anestezicul, rata optim fiind de 20 ml/minut
C. Stabilii un contact ferm al minilor: cea cu seringa, sprijinii-o de pacient iar cu
cea cealalt mn fixai reperele i punei esuturile n tensiune
D. Nu atingei cu acul dect locul punciei, fr a atinge buzele, obrajii, dinii,
limba, masa de operaie
E. Acul se introduce cu bizoul spre os.
Pag. 19
B
*Anestezia local prin infiltraie:
A. Reprezint modalitatea cea mai puin folosit de anestezie n medicina dentar
ct i n chirurgia oro-maxilo-faciala
B. Presupune introducerea anestezicului n esuturi cu ajutorul seringii i dispunerea
lui la distana de terminaiile nervoase
C. Se poate efectua pentru mucoasa cavitii orale, puncia anestezic fiind
efectuat subcutanat
D. Include anestezia paraapical supraperiostal, anestezia intraligamentar,
anestezia intraosoas
E. Pentru tegumentele cervico-faciale puncia anestezic se poate efectua submucos,
realizndu-se astfel o anestezie superficial sau profund.
Pag. 20
D
*Anestezia de contact nu se utilizeaz pentru:
A. Mici intervenii pe fibromucoasa gingival
B. Suprimarea reflexului de vom n cazul folosirii materialelor de amprent
C. Suprimarea reflexului de vom n cazul aplicrii filmului radiologic distal n
cavitatea oral
D. Extracia dinilor temporari cu rizaliza accentuat
E. Inciza abceselor lojelor profunde.
Pag. 19
E
*Anestezia plexal:
A. Este anestezia cel mai frecvent utilizat la mandibul
B. Presupune injectarea anestezicului subperiostal
C. Se poate utiliza doar n regiunile cu cortical osoas subire
D. Tehnica se poate aplica la mandibul pe toat ntinderea sa
E. Anestezia plexal este mai eficient la aduli, avnd n vedere prezena unei
corticale osoase mai puin dense i o spongie cu canale haversiene mai largi.
Pag. 21
C
*Anestezia intraligamentar este indicat:
A. La pacienii diabetici
B. La pacienii alergici
C. La pacienii cu risc hemoragic
D. La pacienii epileptici fr tratament
E. La pacienii cu astm bronic.
Pag. 22.
C
Reperele pentru anestezia toncular periferic la tuberozitate sunt:
A. Arcada zigomatic
B. Rdcina distal a molarului de 12 ani
C. Mucoasa mobil
CD
2

D. Creasta zigomato-alveolar
E. Rebordul orbitar inferior.
Pag. 24
Hematomul produs dup anestezia la tuberozitate:
A. Poate aprea ori de cte ori nu se menine contactul osos sau anatomic plexul
venos pterigoidian este situat foarte jos
B. Se formeaz n urma hemoragiei aprute prin neparea cu acul a plexului
arterial pterigoidian
C. Nu are un caracter rapid extensiv, existnd o limitare osoas strict a spaiului
pterigo-maxilar
D. Tratamentul de urgen const n msuri de limitare a hematomului prin
comprimarea obrazului sub osul zigomatic cu podul palmei
E. Este indicat i un tratament medicamentos antibiotic i antiinflamator pentru a
preveni suprainfectarea hematomului.
Pag. 25
ADE
Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanat, puncia se face:
A. n obraz inaintea muschiului maseter
B. n obraz inapoia muschiului maseter
C. Sub marginea inferioar a osului zigomatic
D. Distal de creasta zigomato-alveolar
E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic.
Pag. 24
ACD

TEMA 2.
EXTRACTIA DENTARA (pg. 64-102)

Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari cand:
A. radacinile sunt foarte divergente
B. radacinile sunt cu fenomene de hipercementoza
C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare
D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clestelui
E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei.
Pg.81
ABDE
In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara:
A. in V
B. in T
C. in L
D. in Y
E. in Z.
Pg.81
BD
Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:
A. Extractia cu sindesmotoamele
B. Extractia cu ajutorul elevatoarelor
C. Extractia cu clestele de radacini
D. Extactia cu pensa ciupitoare de os
E. Extractia prin alveolotomie.
Pg.82
BCE
3

*Extractia rezectie (descrisa de Witzel) presupune:
A. Aplicarea clestelui pe coletul dintelui
B. Aplicarea clestelui pe creasta alveolara
C. Aplicarea clestelui pe coroana dintelui
D. Aplicarea clestelui pe radacina dintelui
E. Aplicarea elevatorului pe creasta alveolara.
Pg.83
B
Extractia resturilor radiculare mici,situate profund in alveola se poate efectua prin:
A. alveolotomie
B. trans-septal la pluriradiculari
C. doar cu clestele de electie al dintelui
D. doar cu clestele de resturi radiculare
E. doar cu pensa ciupitoare de os.
Pg.85
AB
Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:
A. radacini deformate prin hipercementoza
B. radacini drepte unite prin camera pulpara
C. dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda
D. radacini cu anchiloza dento-alveolara
E. dinti cu distructie coronara.
Pg 86
AD
Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele lambouri:
A. lamboul trapezoidal
B. lamboul triunghiular
C. lamboul rotat
D. lamboul bilobat
E. lamboul avansat.
Pg.86
AB
*Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicata
cand:
A. radacinile sunt situate profund intra-alveolar
B. radacinile sunt situate in imediata apropiere a marginii alveolare
C. radacinile sunt situate in 1/3 medie a alveolei
D. radacinile sunt fracturate in 1/3 apicala
E. radacinile prezinta hipercementoza.
Pg.87
B

TEMA 3.
PATOLOGIA ERUPIEI DENTARE
(pag. 116122, 131-157, 159-169)

*Morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului de minte prin:
A. Lungimea rdcinii
B. Curbura rdcinilor spre mezial scade dificultatea extraciei
C. Spaiul periodontal cnd spaiul este mai larg, extracia se efectueaz greu
D. Dimensiunea mezio-distal a rdcinilor cu ct aceast dimensiune este mai
mare la nivel cervical cu att este mai uoar extracia
A
4

E. Curbura rdcinilor scade dificultatea de extracie.
Pag. 136
La vrsta de 18 ani, osul din jurul molarului inclus se caracterizeaz prin:
A. Osul este mai puin dens
B. Osul este mai dens
C. Are loc o refacere mai rapid a zonei osoase pe care s-a acionat cu
instrumentarul rotativ sau elevatorul
D. Osul nu prezint flexibilitate
E. Extracia este laborioas.
Pag. 136
AC
*Dac apexul molarului de minte inclus este alungit pn la canalul mandibular i
prezint o radiotransparen periapical asemntoare unui granulom, este probabil:
A. Canalul mandibular este situat lingual de rdcini
B. Apexul plonjeaz n canalul mandibular
C. Canalul mandibular este situat vestibular de rdcini
D. Canalul mandibular este situat ntre rdcinile molarului de minte inferior
E. Canalul mandibular este situat ntr-o anco aflat n rdcina molarului de
minte inferior.
Pag. 140
B
Factorii care ngreuneaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:
A. Poziia mezio-angular
B. Rdcini lungi i subiri
C. Clasa a III-a dup Pell i Gregory
D. Os dens, rigid
E. Spaiu parodontal larg.
Pag. 141
BCD
*Factorii care uureaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:
A. Rdcini curbe i divergente
B. Raport direct cu canalul mandibular
C. Clasa C dup Pell i Gregory
D. Rdcini conice sau fuzionate
E. Incluzie osoas complet.
Pag. 141
D
Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt:
A. Complicaii septice
B. Complicaii mecanice
C. Complicaii trofice
D. Complicaii osoase
E. Complicaii tumorale.
Pag. 141
ABCE
Infecia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face de la:
A. O gangren complicat a dinilor antagoniti
B. Un focar de osteomielit
C. O pung parodontal de la distan
D. O leziune de decubit produs de o protez mobil
E. Un traumatism care produce o soluie de continuitate i o comunicare a
sacului coronar cu cavitatea bucal.
Pag. 141
BDE
*Pericoronarita congestiv survine cu cea mai mare frecven ntre:
A. 30 - 35 ani
C
5

B. 50 - 60 ani
C. 18 25 ani
D. 45 55 ani
E. 40 50 ani.
Pag. 142

TEMA 4.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
pg. 174- 194

n rezecia apical propriu-zis se respect urmtoarele principii generale de
secionare i ndeprtare a apexului:
A. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase
B. Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii
C. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)
D. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea
apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic
E. Se va rezeca un segment apical de 3-5 mm.
pag.186
BCD
Rezectia apicala cu obturare intraoperatorie pe cale directa este indicata in
urmatoarele situatii:
A. Canale fr secreie persistent
B. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic
C. Rdcini cu canale/apexuri drepte
D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile n 1/3 apical
E. Rmnerea unui corp strin pe canal care poate fi ndeprtat dup rezecia
apexului.
pag.188
BDE
Materialele folosite pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie s
ndeplineasc urmtoarele deziderate:
A. S fie biocompatibile
B. Sa nu inhibe creterea bacterian
C. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular
D. S prezinte radioopacitate
E. S fie solubil i stabil volumetric.
pag.190
ACD
Lamboul gingival in plic:
A. Se justifica doar pentru abordul chirurgical palatinal
B. Se practica incizie orizontala de-a lungul marginii gingivale libere
C. Incizia se extinde la nivelul a 1-2 dinti din vecinatatea procesului patologic
D. Intereseaza festonul gingival, fibrele parodontale marginale profunde si
papilele interdentare
E. Pentru grupul dentar lateral, pentru o mai buna vizualizare, se practica o mica
incizie de descarcare de 1-1,5 cm.
pag 179
AB
Pentru realizarea lambourilor in rezectia apicala se respecta urmatoarele principii
generale:
BDE
6

A. Inciziile verticale trebuie practicate in convexitatile dintre eminentele
radiculare
B. Capatul cervical al inciziei de descarcare se va plasa in dreptul unghiului
diedru dintre suprafetele dentare
C. Incizia verticala se va extinde in mucoasa mobila
D. Baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera
E. Lamboul va fi creata incat sa protejeze structurile anatomice.
pag 180 -181
Osteotomia:
A. Reprezinta etapa de inlaturare a unei cantitati osoase, cu expunerea apexului si
a leziunii periapicale
B. Se realizeaza cu instrumentar rotativ, fara racire
C. Modul de realizare a osteotomiei nu este influentat de aspectul corticalei:
erodata de procesul patologic sau corticala intacta
D. In cazul corticalei erodate de procesul patologic, osteotomia consta in largirea
ferestrei osoase
E. In cazul corticalei osoase integre, nu este necesara intai, localizarea apexului
si a leziunii periapicale.
pag. 183
AD
Pentru reacolarea lamboului si sutura acestuia trebuie sa se respecte urmatoarele
principii:
A. Uneori, marginile plagii aderente de os trebuie decolate minim
B. Sutura se face de regula cu fir continuu
C. Sa se obtina reacolarea lamboului fr tensiunea mucoperiostului
D. Se recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor cheie: laturile
lamboului, insertiile frenurilor sau bridelor
E. Sa se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii.
pag. 190
ACE
Complicaii postoperatorii tardive n rezecia apical sunt:
A. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire
B. Hematom
C. Suprainfectare
D. Hemoragie postoperatorie
E. Fractura rdcinii.
pag.193
AE

TEMA 5.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
pg. 198-220

*Torusul mandibular este localizat:
A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n
zona canin-premolar
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo-
canin
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona
molar
A
7

D. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral n zona
incisivo-canin
E. Pe coama crestei alveolare mandibulare uni sau bilateral n zona canin-
premolar.
Pag 219
*Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostal
se prepar:
A. lambouri totale vestibulare
B. lambouri totale linguale
C. lambouri pariale vestibulare i linguale
D. doar lambouri pariale vestibulare
E. doar lambouri pariale linguale.
Pag 209
C
*Plastia santurilor periosoase include:
A. corectarea chirurgicala a crestei balante
B. excizia fibromatozei gingivale
C. plastia santului pelvilingual
D. remodelarea procesului alveolar
E. extractia alveoloplastica.
Pag 208
C
*Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos cuprinde:
A. vestibuloplastia la maxilar
B. tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare
C. remodelarea procesului alveolar
D. plastia santurilor periosoase
E. vestibuloplastia la mandibula.
Pag 211
C
*Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi nu include:
A. frenectomia
B. frenoplastia in Z
C. tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare
D. extractia alveoloplastica
E. vestibuloplastia la maxilar.
Pag 198 -210
D
*Unul din principiile alveoloplastiei presupune:
A. decolare maxima a lamboului
B. cunoastere exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
C. incizii vestibulare sau orale, cu incizii de descarcare
D. incizii pe coama crestei cu incizii de descarcare
E. daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie sa fie mai
mica decat celelalte laturi.
Pag 211
B
Extractia alveoloplastica presupune:
A. regularizarea osului alveolar
B. inainte de extractia dentara se realizeaza o incizie la nivelul festonului
gingival
C. indepartarea marginilor mucozale in exces
D. realizarea inciziilor de descarcare convergente spre fundul de sac vestibular
E. sutura plagii cu fire separate.
Pag 211
ACE
8

*Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:
A. indicata in cazul crestelor edentate regulate
B. se realizeaza in cazul crestei alveolare ascutite
C. are ca avantaj reducerea marcata a inaltimii crestei alveolare
D. se realizeaza incizie vestibulara si orala
E. sutura lamboului doar cu fire separate.
Pag 214
B

TEMA 6.
INFECII ORO-MAXILO-FACIALE
pag. 242-268 i 270-288

*Incizia plasat n anul mandibulolingual la nivelul bombrii maxime se face doar
n cazul:
A. Abcesul spaiului corpului mandibular
B. Abcesul spaiului genian
C. Abcesul submandibular cu evoluie n recesus
D. Adenita submandibular acut supurat
E. Abcesul de spaiu bucal.
pag. 258
C
*Spaiul sublingual este delimitat anterior de:
A. Muchii geniogloi
B. Muchii geniohioidieni
C. Muchiul milohioidian
D. Faa intern a arcului mentonier
E. Mucoasa sublingual.
pag. 259
D
*Diagnosticul diferenial al abcesului de spaiu sublingual nu se face cu:
A. Ranula
B. Warthonita i periwarthonita
C. Abcesul de spaiu paramandibular
D. Abcesul spaiului submandibular
E. Flegmonul difuz al planeului bucal.
pag. 259
C
Dintre spaiile fasciale secundare fac parte:
A. Spaiul maseterin
B. Spaiul submentonier
C. Spaiul pterigomandibular
D. Spaiul temporal superficial i profund
E. Spaiul sublingual.
pag. 246
ACD
Spaiul masticator este format din:
A. Spaiul maseterin
B. Spaiul prevertebral
C. Spaiul pterigomandibular
D. Spaiul temporal
E. Spaiul laterofaringian.
ACD
9

pag. 261
*Semnul funcional dominant n abcesul de spaiu maseterin l constituie:
A. Tumefacia la nivelul unghiului mandibular
B. Tumefacia la nivelul arcadei temporozigomatice
C. Edemul temporal
D. Tegumente congestionate i lucioase la nivel maseterin
E. Trismusul intens.
pag. 262
E
*Delimitarea lateral a spaiului pterigomandibular este dat de:
A. Muchiul pterigoidian intern
B. Faa intern a ramului mandibular
C. Muchiul pterigoidian lateral
D. Chinga pterigomaseterin
E. Rafeul pterigomandibular.
pag. 263
B
Spaiul parafaringian este submprit n:
A. Spaiul pterigoidian lateral
B. Spaiul stilomastoidian
C. Spaiul laterofaringian
D. Spaiul retrofaringian
E. Spaiul prevertebral.
pag. 265
CDE

TEMA 7.
AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
pg. 291 - 308

In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
A. necroza dentara a dintilor maxilari
B. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali
C. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali
D. incluzia dentara a caninilor maxilari
E. chistul radicular suprainfectat al dintilor maxilari sinuzali.
pag.295
BCE
A. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali
B. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari
C. incluzia molarilor de minte maxilari
D. complicatia infectioasa a incluziei caninului superior
E. chistul radicular suprainfectat.
pag.295
ADE
A. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzali
B. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzali
C. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzali
D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vechi
E. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus.
BCD
10

pag 295
A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare
B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali
C. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv
D. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala neobservata
E. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala incorect tratata.
pag.295
DE
A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv
B. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv
C. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv
D. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei.
pag 295
ADE
*Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin trei
faze succesive:
A. tumor, calor si dolor
B. exudativa, de granulare si epitelizare
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
D. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
E. congestiva, catarala si supurata.
pag.296
E
Mucoasa sinuzala in sinuzita maxilara cronica, este:
A. congestionata
B. hiperplaziata
C. cu formatiuni polipoide si chistice
D. sangeranda
E. ingrosata neuniform.
pag 296
BCE
In sinuzitele maxilare cronice reversibile se remarca:
A. disparitia partiala sau totala a cililor
B. scaderea vascozitatii mucusului
C. cresterea vascozitatii mucusului
D. scaderea IgA
E. cresterea IgA.
pag.296
ACE

TEMA 8.
TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE
(pg. 312-335; pg. 361-369; pg. 379-382; pg. 388-394)

n fracturile de mandibul parasimfizare, linia de fractur este situat:
A. ntre cei doi incisivi centrali inferiori
B. ntre incisivul central i cel lateral
C. ntre canin i premolar
D. ntre cei doi premolari
BE
11

E. ntre incisivul lateral i canin.
PG.323-325
*n fracturile subcondiliene joase bilaterale la examenul clinic se constat:
A. Ocluzie n doi timpi
B. Inocluzie frontal i lateral de partea afectat
C. Ocluzie deschis anterioar
D. Ocluzie cap la cap
E. Devierea liniei mediene de partea fracturat.
PG.327
C
Diagnosticul fracturilor de mandibul se stabilete pe:
A. Simptomatologia clinic
B. Radiografie de mandibul n inciden defilat(lateral)
C. Computertomografie
D. Radiografie n inciden Hirtz
E. Ortopantomografie.
PG.332
ABCE
Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt:
A. Consolidarea vicioas
B. Consolidarea ntrziat
C. Osteomielita mandibulei
D. Supuraii periosoase
E. Pseudartroza.
PG.335
ABE
Fracturile etajului mijlociu al feei intereseaz:
A. Osul maxilar propriu-zis
B. Oasele palatine
C. Apofizele pterigoide
D. Oasele zigomatice
E. Osul mandibular.
PG.361
ABCD
Fracturile pariale ale etajului mijlociu al feei se clasific n:
A. Fracturi ale tuberozitii maxilare
B. Fracturi orizontale
C. Perforaii ale bolii palatine
D. Fracturi ale crestei alveolare
E. Fractura Richet.
PG.362
ACD
Fractura orizontal Le Fort I se mai numete:
A. Fractur tip GUERIN
B. Fractur transversal joas
C. Disjuncie cranio-maxilar joas
D. Fractur WALTHER
E. Disjuncie cranio-maxilar nalt.
PG.363-368
AB
Structurile osoase interesate n fractura orizontal Le Fort I sunt:
A. Apertura piriform
B. Tuberozitatea maxilar
C. Fosa canin
D. Apexurile dentare
E. Creasta zigomato-alveolar.
ABCE
12

PG.363

TEMA 9.
CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE
(pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)

Epulis:
A. Este un termen generic care defineste o excrescenta cu aspect tumoral
B. Se dezvolt din osul maxilarelor
C. Este localizat la nivelul prilor moi ale crestei alveolare
D. Denumirea are la baz criterii clinice
E. Este o tumor malign a mucoasei orale.
Pag. 416
ACD
Epulis fissuratum:
A. Este o leziune de natura microbiana
B. Poate prezenta si zone ulcerate
C. Tratamentul presupune excizia n totalitate a zonei hiperplazice
D. Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator
E. Este obligatoriu examenul histopatologic al piesei extirpate.
Pag. 417 - 418
BCE
Hiperplazia fibroas inflamatorie:
A. Este localizat la nivelul fundului de sac vestibular
B. Apare datorit instabilitii unei proteze dentare mobile
C. Apare la tineri
D. Leziunea are consisten fluctuent
E. Poate interesa ntregul an vestibular.
Pag 417
ABE
Granulomul piogen
A. Este o hiperplazie reactiv a mucoasei orale
B. Are o etiologie infecioas
C. Este o hiperplazie cu aspect granulomatos
D. Trebuie difereniat de botriomicom
E. Poate fi sesil sau pediculat.
Pag 418
ACE
Granulomul piogen:
A. Apare mai frecvent la gravide
B. Incidena este maxim n primul trimestru de sarcin
C. Incidena se accentueaz n trimestrul al treilea de sarcin
D. Apariia este favorizat de igiena oral nesatisfctoare
E. Este inhibat de nivelul crescut de estrogeni i progesteron.
Pag. 419
ACD
Botriomicomul
A. Apare predilect la nivelul mucoasei vlului palatin
B. Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labiale
C. Apare pe fondul unui factor iritativ mecanic
D. Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare i inhib dezvoltarea
BCE
13

E. Apariia este corelat cu un traumatism acut al mucoasei.
Pag. 419
Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu:
A. Epulisul granulomatos
B. Epulisul cu celule gigante
C. Granulomul central cu celule gigante
D. Tumora brun
E. Tumori maligne ale mucoasei gingivale n perioada de debut.
Pag. 421
ABE
Granulomul periferic cu celule gigante.
A. Este o leziune hiperplazic
B. Nu are etiologie iritativ
C. Apare la orice vrst
D. Este localizat pe creasta alveolar edentat
E. Este frecvent pediculat.
Pag. 421
ACD

TEMA 10.
CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE
(PG 450-471, PG. 474-485, PG. 488-510, PG.512-517)

Tumora odontogena calcificata:
A. apare mai frecvent la mandibula
B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare
C. localizarea cea mai frecventa este la maxilar
D. afecteaz in special copiii
E. clinic se prezint ca o deformare a corticalei externe mandibulare cu evoluie
rapida.
(pag.483)
AB
Fibromul ameloblastic:
A. poate sa deformeze corticalele osoase
B. mai frecvent la sexul feminin
C. localizarea predilecta este la maxilar
D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensiuni
E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase.
(pag.483)
AD
Odontomul:
A. mai frecvent la mandibula dect la maxilar
B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale
C. prezint patru forme anatomo-clinice
D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina
fara a avea configuraia unui dinte
E. este o tumora odontogena relative frecventa.
(pag.484)
BE
Diagnosticul diferenial al imaginii radiologice a odontomului se face cu:
A. chistul radicular
BE
14

B. perlele de smalt
C. chistul dentiger
D. ameloblastomul
E. osteomul.
(pag.485)
Fibromul odontogen central:
A. este o tumora frecventa la copil
B. localizat in proportii aproximativ egale la maxilar si mandibula
C. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur
D. se localizeaz mai frecvent la maxilar
E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte.
(pag.488)
BC
Tumora odontogena cu celule granulare:
A. apare mai frecvent la copii
B. apare la aduli in general peste 40 de ani
C. se localizeaz in special in regiunea premolara sau molara
D. iniial sunt leziuni simptomatice, dureroase
E. devine simptomatica odat cu creterea in dimensiuni.
(pag.489)
ABC
Mixomul odontogen:
A. apar mai frecvent intre 20-45 de ani
B. apar si la nivelul oaselor lungi
C. clinic, radiologic si evolutiv sunt asemntoare ameloblastoamelor
D. este rezultatul transformrii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar
E. se localizeaz mai frecvent in zona unghiului mandibulei.
(pag.490)
BCD
Cementoblastomul:
A. afecteaz mai adesea dinii mandibulari
B. apare mai frecvent la vrstnici
C. se asociaz cu simptomatologie dureroasa difuza
D. mucoasa acoperitoare este violacee
E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital.
(pag.492)
AC

TEMA 11.
TUMORI MALIGNE O.M.F.

*n cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violent (n special
nocturn), poate fi orientativ pentru un diagnostic de:
A. Limfosarcom
B. Osteosarcom
C. Fibrosarcom
D. Metastaz osoas
E. Fibrom osifiant.
(pag. 555)
B
*n cazul tumorilor maligne ale mandibulei, se pot ntlni urmtoarele semne clinice
asociate, cu o excepie:
D
15

A. Anestezia hemibuzei inferioare
B. Trismus
C. Tulburri funcionale n masticaie
D. Anestezia n teritoriul nervului infraorbitar
E. Tulburri funcionale n deglutiie i fonaie.
(pag. 556)
*Care este leziunea cu potenial de malignizare n cazul tumorilor maligne ale
buzelor?
A. Chistul mucoid
B. Papilomul
C. Cheilita actinic
D. Herpesul
E. Cheilita angular.
(pag. 556)
C
*Care dintre urmtoarele leziuni reprezint una cu potenial de malignizare la nivelul
tegumentelor cervico-faciale?
A. Keratoacantomul
B. Carcinomul bazocelular
C. Carcinomul scuamocelular
D. Chistul sebaceu
E. Melanomul.
(pag. 556-557)
A
*Cel mai frecvent tip de tumor malign la nivelul tegumentelor cervico-faciale este:
A. Carcinomul scuamocelular
B. Keratoacantomul
C. Nevul melanocitic
D. Melanomul
E. Carcinomul bazocelular.
(pag. 557)
E
*Biopsia excizional este indicat n:
A. Leziuni tumorale extinse
B. Tumori cu un diametru de pn la 1 cm
C. Tumori inoperabile
D. Tumori la care se urmrete reconversia tumoral
E. Tumori dureroase.
(pag. 562)
B
*n citologia exfoliativ, gradul V Papanicolau semnific:
A. Citologie foarte sugestiv pentru malignitate
B. Absena celulelor atipice
C. Citologie anormal, dar fr semne de malignitate
D. Caracter net de malignitate
E. Citologie sugestiv, dar neconcludent pentru malignitate.
(pag. 563)
D
*Care este indicele descriptiv conform stadializrii TNM n cazul decelrii clinice a
unui ganglion ipsilateral cu diametrul cuprins ntre 3 i 6 cm?
A. N3
B. N2b
C. N2c
D. N2a
E. N1.
D
16

(pag. 566)

TEMA 12.
PATOLOGIA ATM
PG 679-685, PG 687-693,PG 695-702

Diagnosticul diferenial al artritei temporo-mandibulare infecioase nespecifice se
face cu:
A. Parotiditele urliene
B. Furunculul pretragian
C. Tumori parotidiene
D. Limfadenita pretragiana
E. Fracturi subcondiliene.
pg.696
ABD
Semnele clinice in artrita reumatoida temporo-mandibulara sunt :
A. Tumefacia articulara
B. Durerea intermitenta, matinala
C. Limitarea progresiva a funciei articulare
D. Unilateralitatea simptomatologiei
E. Modificri ale ocluziei.
pg.697
ABCE
*In resorbtia condiliana idiopatica, semnele clinice sunt, cu excepia :
A. Asimetria faciala progresiva
B. Pierderea dimensiunii verticale
C. Micrile mandibulare atipice
D. Tumefacia pretragiana
E. Zgomotele articulare.
pg. 699
D
*Particularitile afeciunilor articulare temporo-mandibulare degenerative artrozice
sunt:
A. Deteriorarea esutului articular dur
B. Consecutive bruxismului, protezrii frontale incorecte
C. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente
D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular
E. Apare la mai puin de 10% din populaia de peste 60 de ani.
pg.698
C
In anchiloza temporo-mandibulara extracapsulara semnele clinice sunt :
A. Limitarea parial dar permanenta a deschiderii gurii
B. Devierea mandibulei de partea afectata
C. Micrile de protruzie sau lateralitate limitate
D. Asimetria faciala este mai redusa dect cea din anchiloza intracapsulara
E. Deformarea procesului coronoid.
pg.702
ABD
Semnele clinice din anchiloza temporo-mandibulara intracapsulara sunt:
A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica
C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene
ABD
17

D. In cea bilaterala pacienii au profilul caracteristic de pasare
E. Palparea articulaiei nu evideniaz modificri.
pg.702
Explorrile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional ATM
sunt:
A. Ortopantomografia
B. Teleradiografie de profil
C. Radiografia in incidenta mandibula defilata
D. Computer tomografia
E. Rezonanta magnetica nucleara.
pg 682
ADE
Principiile de tratament in plgile articulaiei temporo-mandibulare sunt :
A. Curirea mecanica a plgii
B. nlturarea corpilor strini si a eschilelor osoase
C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 sptmni
D. Sutura intr-un singur plan
E. Micrile mandibulare se reiau dup 4-6 sptmni.
pg. 687
AB

TEMA 13.
PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770

Virusurile implicate in parotidita epidemica sunt:
A. Virusul urlian
B. Citomegalovirusuri
C. Herpesvirusul
D. Papilomavirusul
E. Virusul Coxsackie.
pag 734
ABE
Oreionul:
A. Este o boala contagioasa a copilriei
B. Transmiterea se face pe cale digestiva
C. Perioada de incubaie este de 7-14 zile
D. Este caracterizat printr-o parotidita unilaterala nesupurata
E. Are caracter autolimitant.
pag 734
AE
Flora bacteriana implicata in apariia sialadenitelor nespecifice poate fi reprezentata
de :
A. E. Coli
B. Klebsiella
C. Stafilococul auriu
D. Proteus
E. Streptococul beta-hemolitic.
pag 735
ABCD
Sialadenita bacteriana nespecifica se caracterizeaz prin urmtoarele semne clinice:
A. Durere spontana sau provocata
ABCD
18

B. Tumefacia progresiva a regiunii
C. Eritem al tegumentului acoperitor
D. Febra
E. Secreie salivara nemodificata.
pag 735
Parotidita sifilitica teriara se prezint sub urmtoarele forme clinice:
A. Forma circumscrisa
B. Parotidita difuza
C. Goma sifilitica
D. Forma pseudotumorala
E. Parotidita recurenta juvenila.
pag 737
BCD
Bacteriile din specia Actynomices implicate in etiologia parotiditelor sunt:
A. A. Naeslundii
B. A. Dentalis
C. A. Israelii
D. A. Howellii
E. A. Turicensis.
pag 737
AC
Bartoneloza
A. Este cauzata de bacterii gram negative din specia Bartonella australis
B. Se transmite prin muctura de cine
C. Se manifesta prin apariia unor papule sau pustule la locul de inoculare
D. Jumtate din pacieni prezint limfadenita granulomatoasa cervicala la 1
saptamina de la inoculare
E. In cazuri rare infecia parotidiana induce pareza faciala tranzitorie.
pag 738
CE
*Adenomul pleomorf parotidian
A. Debuteaz cel mai adesea in lobul profund
B. Se prezint iniial ca un nodul solitar, de mici dimensiuni
C. Are consistenta dura si este dureros
D. Determina tulburri motorii pe traiectul nervului facial
E. Tegumentul adera de formaiunea tumorala.
pag 744
B

TEMA 14.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-
MAXILARE
PG.787-816

Care dintre riscurile interveniilor de chirurgie ortognat sunt eliminate prin utilizarea
elongrii osoase dirijate:
A. Lipsa consolidrii dup osteotomie
B. Fractura necontrolata
C. Secionarea arterei temporale
D. Necesitatea unor grefe de interpoziie
E. Lezarea nervului hipoglos.
ABD
19

pg 817
Tratamentul chirurgical al anomaliilor de clasa a II-a vizeaz:
A. Retrudarea mandibulei retrognate
B. Avansarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre ultimele dou
D. Avansarea mandibulei retrognate
E. Retrudarea maxilarului prognat.
pg 805
CDE
Analiza Steiner evideniaz n anomaliile dento-maxilare din clasa a II-a urmtoarele
caracteristici:
A. SNB micorat
B. SNA mrit si SNB micorat
C. SNB mrit
D. SNA mrit
E. SNA micorat.
pg 804
ABD
Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt urmtoarele situaii:
A. Hiperplazie mandibulara
B. Hipoplazie mandibulara
C. Aspect clinic cu profil de pasare
D. Profil facial accentuat convex
E. Profil facial accentuat concav.
pg 804
BCD
Urmtoarele situaii clinice corespund anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a:
A. Prognatism maxilar
B. Retrognatism mandibular
C. Asocierea intre acestea
D. Prognatism mandibular
E. Retrognatism maxilar.
pg 804
ABC
Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a vizeaz:
A. Retrudarea maxilarului
B. nlarea maxilarului
C. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
D. Retrudarea mandibulei prognate
E. Avansarea mandibulei prognate.
pg 796
CD
n anomaliile de clasa a III-a Angle tratamentul ortodontic prechirurgical urmrete:
A. Refacerea contururilor osoase
B. Repoziionarea punctelor cranometrice
C. Decompensarea anomaliei
D. Corectarea formei arcadelor
E. Alinierea dentara.
pg 796
CDE
Analiza cefalometrica Steiner n cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a
conin urmtoarele elemente:
A. SNA mrit semnifica un retrognatism maxilar
B. SNA micorat si SNB mrit semnifica o anomalie asociata
C. SNB mrit semnifica un prognatism mandibular
D. SNB micorat semnifica un prognatism mandibular
BCE
20

E. SNA micorat semnifica un retrognatism maxilar.
pg 795-796

TEMA 15.
DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
PG 824-855

Despictura palatina manifestri clinice:
A. hemimaxilarul de partea sntoas este normal dezvoltat
B. ambele maxilare sunt hipoplazice
C. numai maxilarul de partea afectata este hipoplazic
D. lipsete fuziunea intre palatul primar si secundar
E. modificrile osoase depind de mrimea despicturii si de aciunea limbii si a
musculaturii periorale asupra segmentelor despicate.
pag 842
ACDE
Despictura palatina submucoas:
A. reprezint despictura palatului dur
B. reprezint despictura in forma minima, ,,schiat,,
C. lueta bifida nsoete un tablou complex
D. lueta bifida este adesea unicul semn clinic
E. exist uneori o nonfuziune a musculaturii velare, cu integritatea mucoasei,
ceea ce da un aspect translucid valului.
pag 842
BDE
*Despictura palatina simpla:
A. reprezint despictura unilaterala a palatului dur
B. reprezint despictura pe linia mediana a palatului dur
C. reprezint despictura unilaterala a palatului moale
D. reprezint despictura pe linia mediana a palatului moale
E. se mai numete si palatoschizis.
pag 842
D
*Uranostafiloschizis:
A. reprezint despictura valului palatin pe linia mediana
B. reprezint despictura unilaterala att a palatului dur cat si a palatului moale
C. reprezint despictura pe linia mediana a palatului dur
D. reprezint despictura valului palatin si a palatului secundar
E. premaxila si procesul alveolar sunt de asemenea afectate intr-o oarecare
msur.
pag 844
D
Despictura palatina unilaterala totala:
A. intereseaz valul palatin, palatul secundar, osul alveolar
B. intereseaz valul palatin, palatul secundar, premaxila si buza unilateral
C. tratamentul chirurgical se efectueaz intr-o singura edin pentru restabilirea
cat mai precoce a funciilor
D. tratamentul chirurgical este complex si etapizat
E. tratamentul ortopedic este de elecie.
pag 845
BD
Despictura palatina bilaterala totala ACE
21

A. Se asociaz si cu despictura de buza totala bilaterala
B. Nu se asociaz cu despictura de buza totala bilaterala
C. Premaxila poate fi in protruzie sau in retruzie
D. Tratamentul chirurgical se realizeaz in 2 timpi
E. Tratamentul chirurgical se realizeaz etapizat, in 3 timpi.
pag 845
Etapizarea tratamentului chirurgical in despicturile palatine bilateral totale consta in:
A. stafilorafie la 18 luni
B. stafilorafie la 30 de luni
C. uranorafia la 36 de luni
D. uranorafia la 4 ani
E. osteoplastia si plastia comunicrilor oro-nazale este ultima intervenie.
pag. 845
ADE
Despictura palatina alveolara :
A. Se asociaz cu despicturile de buza
B. Nu se asociaz cu despicturile de buza
C. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata odat cu labioplastia la 6
ani
D. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata la 6 luni nefiind insotita de
labioplastie
E. Osteoplastia se indica a fi realizata odata cu labioplastie la 6 luni.
pag 846
AE

TEMA 16.
DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL
PG. 916-919

Urmtoarele afirmaii privind mediatorii durerii, sunt adevrate:
A. in cazul lezrii esuturilor, se elibereaz enzime proteolitice
B. enzimele proteolitice acioneaz asupra proteinelor tisulare
C. enzimele proteolitice nu acioneaz asupra proteinelor tisulare
D. proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane
ce excita nociceptorii periferici
E. proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane
ce excita nociceptorii centrali.
pag.914-915
ABD
Proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane care
produc durere, printre acestea numrndu-se si:
A. histamine
B. serotonina
C. prostaglandinele
D. dopamina
E. ionii de potasiu.
pag.915
ABCE
Urmtoarele afirmaii privind percepia dureroasa, sunt adevrate:
A. pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cea mai sczuta a
stimulului ce determina o senzaie dureroasa
AC
22

B. pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cea mai crescuta a
stimulului ce determina o senzaie dureroasa
C. pragul de percepie a durerii este aproximativ egal la toata lumea
D. pragul de percepie a durerii nu este egal la toata lumea
E. pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cu caracter moderat a
stimulului ce determina o senzaie dureroasa.
pag.915
Urmtoarele afirmaii privind pragul de percepie a durerii, sunt adevrate:
A. este diminuat de inflamaie
B. nu este diminuat de inflamaie
C. este crescut la anestezice
D. este crescut la analgezicele cu aciune centrala
E. este crescut de diverse leziuni ale sistemului nervos.
pag.915
ACDE
In ceea ce privete pragul de percepie a durerii, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. administrarea de placebo poate reduce durerea in aproape o treime din cazuri
B. distragerea ateniei poate reduce durerea
C. emoiile puternice pot suprima durerea
D. emoiile puternice nu pot suprima durerea
E. sugestionarea poate reduce durerea.
pag.915
ABCE
In ceea ce privete percepia dureroasa, urmtoarele afirmaii sunt corecte:
A. pacienii nevrotici au in general acelai prag la durere ca si subiecii normali
B. reactivitatea pacienilor nevrotici la un stimul dureros poate fi exagerata sau
anormala
C. contientizarea percepiei durerii apare atunci cnd impulsurile ating nivelul
talamo-cortical
D. contientizarea percepiei durerii apare chiar si cnd impulsurile nu ating
nivelul talamo-cortical
E. emoiile puternice pot suprima durerea prin activarea sistemului adrenergic
descendent.
pag.915
ABCE
Hiperestezia se definete ca:
A. o sensibilitatea dentara crescuta
B. o sensibilitatea dentara sczuta
C. sensibilitatea crescuta insotita de scderea pragului la stimulii dureroi
D. o sensibilitate cutanata crescuta
E. o sensibilitate cutanata sczuta.
pag.915
AD
Urmtoarele afirmaii privind hiperalgezia, sunt adevrate:
A. sensibilitate crescuta insotita de scderea pragului la stimuli dureroi
B. o sensibilitate dentara sau cutanata crescuta
C. inflamaia sau arsurile sunt cauzele cele mai frecvente de hiperalgezie
D. sensibilitate sczuta insotita de creterea pragului la stimuli dureroi
E. reacia exagerata la stimuli ce in mod normal nu provoac durere.
pag.915
AC

23

TEMA 17.
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)
Rodica Luca

Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele:
A. priza lenta in conditiile cavitatii bucale;
B. biocompatibilitate;
C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;
D. priza rapida in conditiile cavitatii bucale;
E. aderenta buna la suprafetele gravate.
Pg. 15,16
BCDE
Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele:
A. proprietati mecanice si termice asemanatoare cu cele ale structurilor dure
dentare;
B. aderenta slaba la suprafetele gravate;
C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;
D. priza lenta in conditiile cavitatii bucale;
E. viscozitate crescuta.
Pg. 15,16
AC
Avantajele sigilantilor fotopolimerizabili sintetizate de HICKS (1994) sunt
urmatoarele:
A. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul nu se pregateste prin
amestecare;
B. materialul se intareste in 10-20 secunde;
C. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul se pregateste prin
amestecare;
D. materialul isi pastreaza aceeasi vascozitate pe toata perioada patrunderii lui in
porii smaltului demineralizat, priza survenind cand se produce fotoactivarea;
E. nici un raspuns corect.
Pg. 19
ABD
FLUOROSHIELD (Chaulk/Dentsply) este un sigilant fotopolimerizabil care:
A. contine NaF 4%;
B. contine SnF 2%;
C. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie
superioara acestuia din urma;
D. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie
inferioara acestuia din urma;
E. contine NaF 2%.
Pg. 24
DE
In cazul Fluoroshield-ului, rezistenta la forfecare si adaptarea la suprafata de smalt
demineralizata acid sunt:
A. mai bune decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);
B. similare cu cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford, DE);
C. mai slabe decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);
D. similare cu cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);
E. mai bune decat cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford,
AB
24

DE).
Pg. 24
Intre proprietatile Sigilar-ului, recomandate de firma producatoare, se enumara:
A. timp de lucru si prize convenabile;
B. adeziune slaba;
C. este biocompatibil;
D. capacitate de etansare;
E. hidrofilie redusa.
Pg. 26
ACDE

In cazul cimentului Fuji Ionomer Type III (G-C International), pentru un material cu
consistenta standard, obtinut din amestecul a 1,2 g de pulbere cu 1 g lichid:
A. timpul de lucru este de 1 minut;
B. timpul de lucru este de 5 minute;
C. timpul de priza este de 3 minute si 15 secunde;
D. timpul de priza este de 6 minute;
E. timpul de priza este de 4 minute si 30 secunde.
Pg. 32
AC
La controlul clinic al sigilarii cu rasini compozite, sunt posibile mai multe situatii care
vor necesita o atitudine in consecinta:
A. sigilarea nu este intacta nu se intervine;
B. sigilarea are microneadaptari se controleaza cu radiografii bite-wing;
C. sigilantul nu este pierdut se repeta sigilarea;
D. sigilarea este intacta nu se intervine;
E. toate variantele sunt corecte.
Pg. 42
BD

TEMA 18.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
(3, Pg. 315-392, 405-417, 433-445)
3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1995.

Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt:
A. declanarea reflex a contraciilor musculare;
B. descompunerea forelor verticale;
C. normalizarea funciilor perturbate;
D. stimularea erupiei dentare;
E. stimularea dezvoltrii maxilarelor.
3, Pg. 416
ABCE
Pe o electromiogram se poate aprecia:
A. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune.
B. intensitatea impulsurilor nervoase;
C. amplitudinea potenialului electric;
D. frecventa impulsurilor nervoase;
E. energia cinetic.
3, Pg. 412
ACD
In timpul somnului, organismul nu pastreaza o pozitie unica, ci exista mai multe ABCD
25

pozitii de baza. Acestea sunt :
A. decubit dorsal
B. decubit ventral
C. lateral dreapta
D. lateral stanga
E. pozitia neutrala.
3, Pg. 435
*Inlocuirea tesutului cartilaginos cu tesut osos este facilitata de faptul ca tesutul
muscular elibereaza, la nivelul cablajului:
A. proteine
B. glucide
C. acizi grasi
D. fier hemoglobinic
E. acizi biliari.
3, Pg. 388
D
Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia:
A. Prodentiei superioare
B. Prodentiei inferioare
C. Retrodentiei superioare
D. Retrodentiei inferioare
E. Biprodentiei.
3, Pg. 443
AD
*Fiecare fibra musculara este alcatuita din:
A. cateva sute de miofibrile
B. mai multe mii de miofibrile
C. cateva miofilamente
D. mai multe mii de miofilamente
3, Pg. 389
B
*Proprietatea principala a fibrei musculare o constituie:
A. Elasticitatea
B. Toate raspunsurile corecte
C. Duritatea
D. Flexibilitatea
E. Contractilitatea.
3, Pg. 390
E
*In activarea mecanismelor de contractie se atribuie un rol important:
A. K si Mg
B. Ca si Mg
C. K si Ca
D. Ca si Na
E. K si Na.
3, Pg. 390
B

26

TEMA 19
Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003

Eruptia molarului 1 :
A. modifica lungimea arcadei
B. modifica forma arcadei
C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat
D. produce a doua inaltare de ocluzie
E. modifica forma arcadei de la parabola la semicerc.
4, Pg 45
ABD
Spatiul de deriva (de rezerva) a lui Nance:
A. este de 1,7 pana la 2-4 mm la maxilar
B. reprezinta raportul dintre marimea tuturor dintilor deciduali si cei permanenti
la maxilar si la mandibula
C. este de 0,9 -1,5 mm la mandibula
D. reprezinta diferenta dintre suma diametrelor mezio-distale ale C temporar, M1
temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C permanent,
PM1 si PM2
E. este utilizat pentru reglarea relatiilor molare precum si canine.
4, Pg 46
DE
Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni:
A. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni
B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale
D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzie
E. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula.
4, Pg 39
ACDE
Eruptia molarului 3:
A. inchide ultimele spatii de pe arcada
B. reprezinta a treia perioada in dezvoltare a dentitiei permanente
C. poate determina incongruenta dento-alveolara tertiara
D. are loc incepand cu varsta de 12 ani
E. creste supraacoperirea incisiva.
4, Pg 48
ABC
In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare cu:
A. aparitia incongruentei dento-alveolare tertiare
B. compromiterea unor rezultate obtinute in cursul tratamentului ortodontic
C. prabusirea ocluziei
D. aparitia incongruentei dento-alveolare primare
E. cresterea gradului de supraacoperire incisiva.
4, Pg 49
AB
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta P1 care
erupe ultimul
B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absenta
molarului 3
BCDE
27

C. pierderea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului 1
definitiv
D. la maxilar, secventele P1, P2, C si P1, C, P2 sunt avantajoase pentru ca P1
erupe fara dificultate
E. P2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat, in linguopozitie dar poate sa
ramana si in incluzie.
4, Pg 46-47
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate :
A. eruptia dintilor temporari se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6
luni
B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita
dezvoltarii mugurilor dentari
C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual
micsorand perimetrul arcadei
D. atritia dentara duce la a prima mezializare a mandibulei
E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari.
4, Pg.40-42
ABE
Primele doua luni de viata I.U. se caracterizeaza prin:
A. retrognatie maxilara
B. retrognatie mandibulara
C. mugurii dentari sunt in plina evolutie
D. prognatie maxilara
E. prognatie mandibulara.
4, Pg 36
BC

TEMA 20
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
(4, pag.73-76)

Dezechilibrele, consecinta a anodontiei, depind de:
A. Regiunea in care se produc
B. Intindere
C. Simetrie
D. Structura osoasa
E. Structura partilor moi.
4, Pg. 76
ABCD
Anodontia poate fi expresia tendintei evolutive, avand astfel loc reducerea dintilor:
A. M3
B. P2
C. IL
D. C
E. P1.
4, Pg 75
ABC
Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de:
A. Tipare genetice
ADE
28

B. Factori teratogeni
C. Cauze generale
D. Bariere fibroase
E. Bariere osoase.
4, Pg 75
Pierderea prematura a dintilor temporari determina:
A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau orala
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Dilatari ale arcadei
E. Angrenaje inverse.
4, Pg 74
ABCE
Din grupa factorilor locali in etiopatogenia anomaliilor dento- maxilare fac parte in
primul rand:
A. starea dentitiei mixte
B. starea dentitiei temporare
C. starea dentitiei permanente
D. evolutia dentitiei temporare
E. evolutia dentitiei mixte.
4, Pg 73
BD
Caria aproximala determina scurtarea arcadei si duce la:
A. dificultati de eruptie a caninului
B. dificultati de eruptie a premolarului 2
C. dificultati de eruptie a premolarului 1
D. dificultati de eruptie a molarului 1
E. dificultati de eruptie a molarului 2.
4, Pg 73
AB
Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimensionale,
anume:
A. inconguente dento-alveolare
B. supraeruptii ale dintilor antagonisti
C. ingustari de arcada
D. angrenaje inverse
E. largiri de arcada.
4, Pg 73
ABCD
Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele
aspecte:
A. rizaliza
B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari
C. absenta incongruentelor dento-alveolare
D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti
E. pierderea tardiva a dintilor temporari.
4, Pg 74
AB

TEMA 21
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)
29


Clasa I Angle se caracterizeaza prin:
A. Raport molar distalizat
B. Varful cuspidului mezio-vestibular a M1 superior in dreptul santului M1
inferior
C. Varful cuspidului mezio-vestibular a M1 superior in dreptul primului sant
vestibular a M1 inferior
D. Raport molar neutral
E. Raport molar mezializat.
4, Pg. 77,78
CD
Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin:
A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-
vestibular al M1 superior
B. Raport molar distalizat
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-
4, Pg. 78
BC
Clasa a II-a Angle cuprinde:
A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita
B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat si ocluzie adanca in acoperis
C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca deschisa
D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca in acoperis
E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita.
4, Pg.78
DE
Care din urmatoarele diviziuni nu sunt cuprinse de clasa a II-a Angle:
A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita.
4, Pg. 78
ABE
Clasa a III-a Angle se caracterizeaza prin:
A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-
B. Raport molar distalizat
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-
4, Pg. 79
DE

30

Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta urmatoarele
variante:
A. De conducere fortata
B. Protruzie cu spatiere
C. Cu ocluzie adanca acoperita
D. Cu inghesuire
E. Protruzie fara spatiere.
4, Pg. 79
BDE
Scoala germane clasifica malocluziile in:
A. Sindromul cu compresie de maxilar
B. Disarmoniile
C. Sindromul cu ocluzie incrucisata
D. Sindromul progenic
E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis.
4, Pg. 79,80
ACD
Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi:
A. De conducere condiliana
B. De conducere fortata
C. Fals (prognatism mandibular)
D. Adevarat
E. Fals(retrognatism maxilar).
4, Pg. 80
BDE

TEMA 22.
Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)

*Unghiul format de axul incisivului inferior cu orizontala de la Frankfurt este
reprezentat de :
A. FMIA
B. IMPA
C. FMA
D. SND
E. ANB.
4, Pg169
A
Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip anterior
sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta scurta
D. Canal dentar drept
E. Latimea ramurii orizontale micsorata.
4, Pg149
BCD
*Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este
reprezentat de :
A. FMIA
B
31

B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB.
4, Pg169
In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii:
A. elucidarea unui diagnostic
B. stabilirea unui plan de tratament
C. verificarea eficientei tratamentului
D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni
4, Pg.145
ABCD
Pe radiografia cu film retroalveolar se pot sesiza:
A. pozitia germenilor dentari
B. fata ocluzala a molarilor si premolarilor
C. eventualele inclinari sau rotatii
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu e corect.
Pg.145
AC
Radiografia cu film muscat se utilizeaza pentru:
A. dintii inclusi
B. dinti ectopici
C. dinti normal pozitionati
D. dinti rotati
4, Pg 145-146
AB
Pe ortopantomografie se evidentiaza:
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. procesul alveolar superior si inferior
D. cele doua arcade in raporturile dintre ele
4, Pg. 146
ABCD
Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt:
A. pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori
B. pozitia incisivilor superiori
C. pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori
D. pozitia incisivilor inferiori
4, Pg 146
AC

TEMA 23
Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)

Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies ACE
32

adenoidian caracteristic:
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop.
4, Pg 383
Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei
respiratorii sunt predispusi la imbolnaviri:
A. Bronho-pulmonare
B. Pusee de faringo-amigdalita
C. Anemie
D. Leucemie
E. Urticarie.
4, Pg 383
ABC
Formele clinice ale laterodeviatiei sunt:
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
AB
Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,
subdiviziunea 1, fac parte:
A. Ereditatea
B. Factorul constitutional
C. Ocluzia inversa
D. Factori generali de dezvoltare
E. Factori locali de dezvoltare.
4, Pg 381
ABDE
Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,
subdiviziunea 1, se observa:
A. Rahitisnul
B. Edentatia
C. Caria dentara si complicatiile ei
D. Factorul constitutional
E. Factori generali de dezvoltare.
4, Pg 381
BC
Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies
adenoidian caracteristic, cu exceptia:
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop.
4, Pg 383
BD
Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt:
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
CDE
33

D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a Angle,
subdiviziunea 1 NU fac parte:
A. Respiratia orala
B. Deglutitia atipica
C. Sugerea degetului
D. Respiratia nazala
E. Ereditatea.
4, Pg 382
DE

TEMA 24.
Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)

In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni:
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
ABE
Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera:
A. Ocluzie deschisa
B. Etajul inferior al fetei micsorat
C. Sant labiomentonier sters
D. Ocluzie labiala ferma
E. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata.
4, Pg 397-398
ACE
In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni:
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
ABE

Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrie
urmatoarele forme clinice:
A. Forma usoara
B. Forma incipienta
C. Forma medie
D. Forma grava
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
4, Pg 397
AD
Urmatoarele afirmatii NU sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo- CE
34

craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2 :
A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca
B. traiectoria de inchidere este normala
C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat
D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat
E. relatia de postura nu permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca.
4, Pg 398
In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2 :
A. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mica
B. Baza maxilarului este mica
C. Diametrele premolare si molare sunt crescute
D. Diametrele premolare si molare sunt scazute
E. Diametrul premolar este crescut.
4, Pg 399
AD
La pacientii cu malocluzie clasa II/2:
A. Diametrul premolar este crescut
B. Baza maxilarului este mare
C. Diametrele premolare si molare sunt scazute
D. Curba Spee este accentuata
E. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mare.
4, Pg 398
BCD
In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2:
A. Curba Spee este aplatizata
B. Curba Spee este accentuata
C. Diametrul premolar este crescut
D. Diametrele premolare si molare sunt reduse
E. Diametrul molar este crescut.
4, Pg 398
BD

TEMA 25
Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)

Aspectul de latire a fetei in malocluzia de clasa a III-a este dat de:
A. profil concav
B. treapta buzelor inversata
C. aspectul infudat al pometilor obrajilor
D. profil convex
E. profil drept.
4, Pg 406
ABC
Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de:
A. dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagital
B. dezvoltarea insuficient a bazei maxilarului superior in plan sagital
C. cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
BC
35

D. dezvoltarea insuficienta a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
E. toate raspunsurile corecte.
4, Pg 407
In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoarele
dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. roalveolodontie superioara
D. retroalveolodontie inferioara
4, Pg 408
AB
In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este:
A. infundata
B. in raport invers cu buza inferioara
C. acopera buza inferioara
D. toate raspunsurile sunt corecte
4, Pg. 406
AB
In malocluzia de clasa a III-a ocluzia este:
A. mezializata
B. distalizata
C. inversa frontala
D. inversa totala
E. normala.
4, Pg. 406
ACD
La examenul teleradiografic in malocluzia de clasa a III-a se observa:
A. unghiul ANB negativ
B. unghiul ANB = 6
0

C. unghiul ANB = 4
0

D. unghiul SNA mai mic de 80
0

4, Pg 406
AD
In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:
A. unghiul SNA mai mare de 80
0

B. unghiul SNB mai mic de 78
0

C. unghiul SNA mai mic de 80
0

D. unghiul ANB negativ
4, Pg. 406
CD

In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:
A. unghiul SNB mai mare de 78
0

B. unghiul SNA mai mic de 80
0

C. ungiul SNB mai mic de 78
0

D. unghiul ANB negativ
4, Pg 406
ABD

36

TEMA 26.
Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)

Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa:
A. functionale
B. parodontale
C. dentare
D. musculare
E. neurologice.
4, Pg 431
ABCD
In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:
A. rahitism
B. sindrom Down
C. craniosinostoze/ condrodistrofii
D. persistenta deglutitiei de tip infantil
E. nici un raspuns corect .
4, Pg 419
BC
Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli:
A. rahistism hiperfosfatazic
B. rahitism genetic
C. rahitism hipofosfatazic
D. rahitism vitamino-rezistent
4, Pg 421
ABCD
Care din urmatoarele afirmatii in sindromul de ocluzie deschisa NU sunt corecte:
A. obtuzismul unghiului Kdl si Goniac
B. micsorarea ramurii ascendente
C. cresterea ramurii ascendente
D. rotatia posterioara a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
CE
In sindromul de ocluzie deschisa dintre tulburarile de crestere fac parte:
A. ramura ascendenta (Go Kdl)
B. unghiul goniac
C. unghiul SNB
D. unghiul bispino- mandibular (Nsa-Nsp-M)
E. unghiul Tweed.
4, Pg 437
ABDE
Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin:
A. cresterea etaj inferior
B. cresterea etaj mijlociu
C. cresterea ramurii ascendente a mandibulei
D. micsorarea ramurii ascendente a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
BCE
Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa se
intalnesc la nivelul:
ABCE
37

A. bazei craniului
B. mandibulei
C. maxilarului superior
D. dentar
E. proceselor alveolare.
4, Pg 436-437-438
Care din urmatoarele sunt adevarate in tulburari ale ATM din sindromul de ocluzie
deschisa:
A. prezenta crepitatiilor si cracmentelor
B. absenta crepitatiilor
C. absenta cracmentelor
D. afectarea se instaleaza relativ tardiv n raport cu debutul anomaliei
E. afectarea se instaleaza relativ precoce n raport cu debutul anomaliei
4, Pg 434
ABD

TEMA 27.
Anodonia (5, Pg. 15-40 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005

Cu privire la anodonia de incisiv lateral superior sunt corecte urmtoarele afirmaii:
A. poate fi asimetric cu omolog nanic
B. poate fi nsoit de modificri faciale precum proeminena mentonului i
inversarea treptei labiale
C. corespondentul temporar poate rmne pe arcad pn la 45-50 de ani
D. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicat prin rmnerea
acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportnd astfel influena favorabil a
stimulilor funcionali
E. prezena incisivului lateral temporar pe arcad reprezint un element care
complic, deoarece poate conduce la depistarea tardiv a anomaliei.
5, Pg. 25-26
ABE
n anodoniile subtotale dinii existeni pe arcad se caracterizeaz prin:
A. sunt de cele mai multe ori simetrici
B. sunt redui ca volum, dar au o implantare foarte bun
C. sunt atipici ca form
D. frecvent sunt asimetrici
E. au rdcinile scurte.
5, Pg. 31
ACE
Tratamentul anodoniilor ntinse prezint urmtoarele caracteristici:
A. este de lung durat
B. necesit colaborare interdisciplinar
C. este un tratament cu debut tardiv pentru a nu jena creterea osoas
D. trebuie s asigure dirijarea erupiei dentare i obinerea paralelismului dinilor
existeni
E. nu sunt indicate micrile de mezializare ale dinilor existeni deoarece acestea
se realizeaz cu dificultate.
5, Pg. 33-36
ABD
38

Modul de transmitere al anodoniei s-a dovedit a fi:
A. autozomal dominant regulat
B. condiionat monogenic legat de cromozomul X
C. autozomal dominant neregulat
D. condiionat monogenic legat de cromozomul Y
E. autozomal recesiv.
5, Pg. 23
CE
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii viznd corelaia direct dintre prezena
anodoniei n dentiia temporar i permanent sunt adevrate:
A. dentiia permanent poate evolua normal, chiar dac dentiia temporar a fost
afectat de reducerea numeric
B. n dentiia permanent pot apare elemente dentare n plus, chiar dac n
dentiia temporar acestea au fost n minus
C. n ambele dentiii sunt absente aceleai elemente dentare
D. n dentiia permanent se poate repeta situaia de reducere numeric existent
n dentiia temporar
E. dac reducerea numeric a aprut n dentiia temporar, aceasta va fi prezent
obligatoriu i n dentiia permanent.
5, Pg. 19
ABD
Diagnosticul diferenial n anodonii trebuie realizat cu:
A. incluzia dentar
B. reincluzia dentar parial
C. diastema fals sau secundar
D. extracia dintelui
E. ectopia dentar.
5, Pg. 25
AD
Examenul clinic n anodonia redus poate evidenia:
A. creast alveolar subiat, de aspect concave
B. absena dintelui permanent de pe arcad
C. persistena predecesorului temporar
D. creast alveolar bine conformat
E. reducerea spaiului corespunztor de pe arcad prin migrri dentare.
5, Pg. 24-25
ABCE
Anodonia de premolar doi prezint urmtoarele caracteristici:
A. predecesorul temporar poate persista pe arcad doar pn la 16-20 ani
B. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicat prin rmnerea
acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportnd influena favorabil a
stimulilor funcionali
C. poate fi nsoit de reincluzia molarului temporar
D. conduce la modificri fizionomice precum inversarea treptei labiale
E. poate si simetric sau asimetric.
5, Pg. 27-28
BCE

TEMA 28.
Dintii supranumerari (5, Pg. 73 94 / 40-72 )
Bucureti, 2005
39

Principalele situatii clinice corelate cu gravitatea tulburarilor si cu momentul eruptiei
meziodensului sunt:
A. meziodensul erupe inaintea incisivilor, ocupandu- le locul daca nu este extras
la timp;
B. daca eruptia meziodensului si a incisivilor centrali are loc aproximativ
concomitent, asistam la lupta pentru ocupare celui mai bun loc, lupta din care
iese invingator deobicei incisivul central;
C. daca eruptia meziodensului si a incisivilor centrali are loc aproximativ
concomitent, asistam la lupta pentru ocuparea celui mai bun loc, lupta din care
iese invingator de obicei meziodensul;
D. daca meziodensul erupe dupa aparitia incisiviilor, apare o pozitie
vestibularizata;
E. meziodensul ramane inclus, provocand incluzia incisivului central sau eruptia
in pozitie vicioasa a acestuia.
5, Pg. 53-55
ACE

Atitudinea terapeutica in cazul dintilor supranumerari ce au provocat incluzia dintilor
permanenti este urmatoarea:
A. marirea perimetrului arcadei dentare cu ajutorul aparatelor ortodontice;
B. expectativa pana la varsta de 18 ani.
C. interventia chirurgicala de indepartarea dintelui supranumerar;
D. nu se extrage dintele supranumerar, pentru ca va ramane spatiu pe arcada;
E. tractiunea lenta pe arcada a dintelui permanent inclus.
5, Pg. 67
ACE
Extractia dintilor supranumerari este contraindicata atunci cand:
A. se asociaza cu microdentia dintilor din seria normala;
B. un dinte din seria normala, situat in vecinatatea sa, este compromis si nu poate
fi pastrat pe arcada;
C. mai pot fi pastrati, cu conditia unui control periodic, dintii supranumerari
inclusi avand o pozitie favorabila pentru evolutia pe arcada;
D. dintele supranumerar este anastrofic;
E. cand sunt prezente inghesuiri dentare.
5, Pg. 65-66
ABC
Urmatoarele afirmatii despre dintii neonatali sunt adevarate:
A. apar inaintea dentitiei normale;
B. sunt atasati la gingie si nu poseda radacini;
C. contin un tesut conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat;
D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior;
E. contin in cea mai mare parte structuri dure dentare, respectiv un strat gros de
smalt .
5, Pg. 49
ABCD
Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:
A. este unicuspidat, pluriradicular, coroana avand o forma conica;
B. de regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel dublu;
C. poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali permanenti superiori;
D. apare doar la maxilarul superior;
E. apare la ambele maxilare.
5, Pg. 51
BCD
Principalele caracteristici ale dens in dente sunt:
A. poate interesa orice dinte;
ABCD
40

B. incisivul lateral superior permanent este de regula interesat;
C. la examenul radiologic se observa o formatiune dentoida radioopaca in
lumenul pulpar;
D. apexul ramane de cele mai multe ori larg deschis;
E. este alcatuit numai din testut conjunctiv pulpar.
5, Pg.57
In etiologia dintilor invaginati intervin urmatoarele mecanisme:
A. epiteliile adamantine prolifereaza activ, invaginandu-se in mugurele dentar;
B. invaginarea stratului tecii epiteliale Hertwig;
C. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmata de epiteliul
adamantin intern;
D. defectele epiteliului adamantin intern provoaca ramanerea in urma a unor
portiuni de smalt, invaginarea luand nastere prin proliferarea si inaltarea
portiunilor neafectate;
E. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin intern urmata de epiteliul
adamantin extern.
5, Pg. 57
AD
Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt:
A. caria dentara;
B. complicatii pulpare;
C. necroza pulpara;
D. chist radicular;
E. polip pulpar.
5, Pg. 58
ABCD

TEMA 29.
Incluzia dentara (5, Pg. 73 94)
Bucureti, 2005

Factorii generali inplicati in etiopatogenia incluziei sunt:
A. Nanism hipofizar;
B. Boala Paget;
C. Obstacole in calea eruptiei dentare;
D. Sindromul Gardner;
E. Ereditatea.
5, Pg. 80
ABE
Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face cu
linia mediana se apreciaza astfel:
A. Gradul 1: 0-18;
B. Gradul 2 : 19-35;
C. Gradul 2: 16-30;
D. Gradul 3: mai mult de 36;
E. Gradul 3: mai mult de 30.
5, Pg. 81
CE
Macrodontia absoluta se caracterizeaza prin:
A. Dintii sunt mari si suma incisiva depaseste 36mm;
AB
41

B. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
C. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva este
in limite normale;
D. Suma incisiva este sub 34 mm;
E. Incisivii centrali au o latime mezio-distala de maxim 0,8 mm.
5, Pg.76
Macrodontia relativa se caracterizeaza prin:
A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva este
in limite normale;
B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36mm;
C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
D. Suma incisiva este sub 35 mm;
E. Suma incisiva nu depaseste 36mm, reprezentand din diametrul bizigomatic
osos.
5, Pg. 76
AD
Despre migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale ca factor favorizant al
incluziei dentare sunt adevarate urmatoarele:
A. Reprezinta o consecinta a pierderilor precoce a dintilor din zona de sprijin
temporara;
B. Mai poarta denumirea si de meziopozitii generalizate
C. Extractiile tardive faciliteaza eruptia molarilor de 6 ani mai mezial decat locul
sau real pe arcada;
D. Meziopozitiile generalizate ofera suport real pentru toate tipurile de incluzii
dentare;
E. Este consecinta cariilor incorect tratate a dintilor din zona de sprijin.
5, Pg. 77
ABE
Printre factorii generali care favorizeaza incluzia dentara se numara si:
A. Avitaminoza D;
B. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;
C. Hipertonia uterina;
D. Sindromul Down;
E. Factori toxici de poluare.
5, Pg. 80
ADE
Gradul de severitate al incluziei dentare se poate aprecia in functie de inaltimea
verticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent astfel:
A. Gradul 2: la nivelul jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate din
inaltimea radacinii;
B. Gradul 4: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de jumatate
din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex;
C. Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement;
D. Gradul 5: deasupra apexului;
E. Gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de jumatate
din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex.
5, Pg. 82
CE
Despre heterotopii sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Sunt incluzii ectopice;
B. Sunt incluzii la distanta dar tot in limitele procesului alveolar;
C. Germenul dentar se formeaza la nivelul marginii bazilare;
D. Germenul dentar se formeaza la nivelul foselor nazale;
E. Germenul dentar se formeaza la nivelul condilului mandibular.
CDE
42

5, Pg. 83

TEMA 30.
Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)
Bucureti, 2005

Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Teoria opririi in dezvoltarea osoasa verticala
B. Teoria mecanica
C. Teoria ontogenetica
D. Teoria tulburarii proceselor evolutive ale dintilor
E. Teoria atavica.
5, Pg. 110
CE
Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu:
A. Incluzia dentara
B. Oprirea in eruptie a dintelui
C. Anodontia
D. Extractia dentara
E. Intruzia posttraumatica partiala.
5, Pg. 116
BE
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:
A. Extractia dentara
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica totala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
ACDE
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:
A. Infrapozitia unui dinte
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica partiala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
CE
Despre reincluzia dentara partiala sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. La percutie, tonul dintelui este mai asurzit
B. O parte din coroana dentara este vizibila
C. Dintele se afla in infrapozitie
D. Nu exista spatiu intre suprafata ocluzala a dintelui reinclus si planul de
ocluzie
E. La percutie, tonul dintelui este mai vibrant, mai sonor.
5, Pg.113- 114
BCE
Reincluzia dentara poate fi :
A. Reincluzie completa
B. Reincluzie partiala
C. Reincluzie totala
BC
43

D. Reincluzie primara
E. Reincluzie secundara.
5, Pg. 107
Un dinte reinclus se mai numeste si :
A. Dinte inclavat
B. Dinte geminat
C. Meziodens
D. Dinte anastrofic
E. Dinte inclestat.
5, Pg. 107
AE
Reincluzia dentara face parte din grupa de anomalii:
A. Monocauzale
B. De ocluzie
C. Asociate
D. Dentare izolate
E. De grup.
5, Pg. 107
AD

TEMA 31.
Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130)
Bucureti, 2005

In contextul ectopiei dentare, examenul radiologic ofera date despre:
A. existenta complicatiilor la nivelul dintilor invecinati
B. prezenta abraziunii sau a unui tipar tipic de abraziune la dintele decidual
corespunzator
C. structura osului si aspectul fibromucoasei
D. existenta molarilor de minte pe arcada opusa ectopiei
E. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dintilor vecini.
5, Pg. 126
ACE
In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , extractia dirijata se
desfasoara:
A. in 2 etape
B. in 3 etape
C. in 4 etape
D. intr-o singura etapa
E. toate raspunsurile corecte.
5, Pg. 127-128
BC
In cadrul extractiei dirijate in 4 etape, urmatoarele afirmatii sunt FALSE:
A. in prima etapa se extrage caninul temporar
B. in prima etapa se extrage incisivul lateral temporar
C. in a doua etapa se extrage premolarul I
D. in a doua etapa se extrage molarul I temporar
E. in etapa a 3-a se extrage molarul I temporar.
5, Pg. 127-128
ACD
Obiectivele terapeutice in ectopia dentara, atunci cand exista spatiu dar persista ABCD
44

obstacolul sunt urmatoarele:
A. Se indeparteaza obstacolul: dintele supranumerar
B. Se indeparteaza obstacolul: dintele temporar
C. Se indeparteaza obstacolul: capacul osos
D. Se asigura alinierea dintelui ectopic
E. Se realizeaza expansiunea arcadei.
5, Pg.128
Tratamentul curative al ectopiei dentare prezinta particularitati legate de:
A. Varsta pacientului
B. Cauzele care au determinat anomalia
C. Forma clinica a anomaliei
D. Sexul pacientului
E. Deficitul de spatiu.
5, Pg. 128
ABCE
Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza prin:
A. Are caracter preventiv
B. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani)
C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar II
D. Se desfasoara in 5 etape
E. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar.
5, Pg. 127
ABE
Ectopia dentara se intalneste intr-o incidenta mai mica la:
A. Caninii superiori, premolarii II inferiori
B. Incisivi
C. Caninii inferiori
D. Molari (in special de minte)
E. Premolari superiori.
5, Pg. 121
BD
Despre ectopia de canin sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Incidenta maxima este intre 12 si 14 ani
B. Frecventa mai mare o inregistreaza caninul superior
C. Cel mai frecvent este situate in pozitie palatinala
D. Incidenta maxima este intre 10- 12 ani
E. Reprezinta 2/3 din totalul ectopiilor.
5, Pg. 122
ABE

TEMA 32.
Diastema (5, Pg. 133- 142)
5. Ecaterina Ionescu Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.

Care sunt formele de diastem descrise de Kalvelis?
A. diastem primar sau fals
B. diastem primar sau adevrat
C. diastem secundar sau adevrat
D. diastem secundar sau fals
E. diastem primar.
BDE
45

5, Pg. 133
Diastema primar este cauzat de :
A. anodonia incisivului lateral
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare
C. meziodens
D. inseria joasa a frenului ntre incisivi
E. toate rspunsurile sunt corecte.
5, Pg. 133
BD
Diastema secundar sau fals este cauzat de :
A. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare
B. anodonia incisivului lateral
C. meziodens
D. inseria joasa a frenului ntre incisivi
E. insertia inalta a frenului intre incisivi.
5, Pg. 133
BC
Diaconescu si Sava (1966) clasific diastema astfel:
A. adevarat
B. vera
C. primar
D. secundar
E. fals.
5, Pg. 133-134
AE
Dupa Dewey (citat de Boboc) clinic putem ntlni 3 tipuri de fren la pacienii cu
diastem :
A. fren ngust
B. fren lat - care genereaz o diastem cu laturi neparalele
C. fren lat cu o inserie nalta care induce o diastem convergenta ocluzal
D. fren lat cu inserie joasa - care imprima diastemei un aspect convergent spre
planul de ocluzie
E. fren lat care genereaza o diastem cu laturi paralele.
5, Pg. 134-135
CE
Care afirmaii referitoare la frenul labial lat NU sunt adevrate :
A. este de obicei sus inserat
B. poate fi insoit de o fibromucoas subire
C. este sensibil la remanierile osoase eruptive ale incisivilor centrali
D. menine dinii deprtai
E. este de obicei jos inserat.
5, Pg. 135
ABC
Examenul clinic al diastemei evideniaza :
A. mrimea diastemei
B. axele incisivilor centrali
C. cauza care a determinat apariia diastemei
D. aspectul simetric sau asimetric
E. toate afirmaiile sunt greite.
5, Pg. 137
ABCD
Diastema antreneaz urmtoarele tulburri funcionale :
A. tulburri ocluzale (majore)
B. tulburri estetice
C. tulburri fonatorii
BCD
46

D. tulburri ocluzale (minore)
E. doar variantele b i c sunt corecte.
5, Pg. 137

TEMA 33.
Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)
5. Ecaterina Ionescu Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.

Solutia terapeutica optima in transpozitia incompleta:
A. ameloplastia modelanta
B. deplasarea dintilor spre pozitia normala
C. poate fi transformata in transpozitie completa
D. spre deplasarea dentara cea mai mica
E. in directia ceruta de dinte.
5, Pg. 154
BCDE

In transpozitia completa cei mai afectati dinti din punct de vedere functional sunt:
A. incisivul lateral
B. incisivul central
C. caninul
D. premolarul I
E. nici un dinte nu este afectat.
5, Pg. 154
AD

Examenul clinico-radiologic in transpozitia dentara arata:
A. suprapunerea dintilor
B. inversarea dentara completa in cazul transpozitiei complete
C. inversarea radacinilor in transpozitia partiala
D. tipar atipic de abraziune la dintele decidual
E. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos.
5, Pg. 151,153
ABCE
In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face :
A. desensibilizare
B. slefuiri modelante ale incisivului lateral
C. remodelare a incisivului central prin stripping
D. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adezive
E. ridica probleme estetice si functionale mari.
5, Pg. 154
CD

Transpozitia dentara intereseaza mai frecvent:
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. caninul
D. premolarul I
E. incisivul lateral.
5, Pg. 149
ACD

Transpozitia dentara:
A. este o anomalie rara
B. se intalneste in dentitia temporara
ACD

47

C. se intalneste in dentitia permanenta
D. cel mai interesat dinte este caninul
E. cel mai frecvent sunt bilaterale.
5, Pg. 149
Transpozitia completa presupune:
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a pozitiei pe arcada a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 151
DE
Transpozitia incompleta presupune:
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 152
ABC

In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice sunt:
A. slefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive
B. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
C. pansamentul plagii pentru desensibilizare
D. realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
E. apar probleme functionale.
5, Pg. 153-154
BCDE

TEMA 34.
Tratamentul cariei dentare
Bibliografie 6; 167-185; 294-333; 339-346

Solvenii organici folosii ca ageni de degresare ai cavitilor cum ar fi: cloroformul,
benzonele i alcooli:
A. sunt ideali ca ageni pentru degresarea dentinei
B. au fie efect toxic, fie efect iritant
C. hidrateaz dentina
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicai n coafajul indirect.
6; pag 184
BD
Printre dezavantajele lacurilor dentare se numr
A. aderena chimic la esuturile dentare
B. reducerea penetrrii acidului din cimentul fosfat de zinc n plaga dentinar
C. ncetinirea ptrunderii n canaliculele dentinare a produilor de coroziune ai
amalgamului de argint
D. izolarea termic adecvat
E. rezistena mecanic bun la solicitrile masticatorii atunci cnd sunt aplicate n
mai mult de trei straturi.
6; pag 294
BC
48

Printre indicaiile utilizrii lacurilor dentare n tratamentul plgii dentinare se numr:
A. sigilarea canaliculelor dentinare naintea obturaiilor cu amalgam
B. protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat
C. protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de rini acrilice sau
compozite
D. reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile coronare din amalgam de
argint
E. n coafajele indirecte.
6; pag 294
ABD
Aciunea clinic optim n timp a unui liner presupune:
A. solubilizarea n limfa dentinar
B. o bun rezisten mecanic la solicitrile masticatorii
C. insolubilitatea n lichidele de microinfiltraie marginal
D. un grad de fluiditate care s permit distribuirea sa uniform pe suprafaa
plgii dentinare i protecia complet a acesteia
E. conductibilitate termic crescut.
pag 296
BCD
Printre avantajele linerilor cu hidroxid de calciu n suspensii apoase se numr:
A. alcalinitate crescut (pH 11-12) care se pstreaz i dup priz
B. rezistena foarte bun la compresiune
C. efect bacteriostatic
D. aderena la dentin
E. rezistena la dizolvare n timpul gravrii acide.
6; pag 297
AC
Dintre obiectivele obturaiei de baz fac parte:
A. stimularea neodentinogenezei
B. reducerea inflamaiei pulpare
C. substituirea dentinei cariate
D. economisirea materialelor de obturaie coronar
E. creterea adeziunii dintre materialul de restaurare i plaga dentinar.
6; pag 301; 302
CD
Din compoziia cimentului fosfat de zinc fac parte:
A. pulbere de oxid de zinc cu adaos de oxid de magneziu i pigmeni
B. pulbere de sticl alumino-silicat
C. pulbere de oxid de cupru cu adaos de oxid de magneziu i pigmeni
D. soluie apoas de acid fosforic 33% parial tamponat cu un mic adaos de
aluminiu i zinc
E. soluie apoas de acizi tartric, maleic i itaconic.
6; pag 303
AD
Printre proprietile cimentului fosfat de zinc se numr:
A. aderena la plaga dentinar prin adeziune chimic
B. are cea mai mare rezisten mecanic dintre toate bazele propriu-zise
C. este cel mai puin elastic dintre toate bazele propriu-zise
D. este friabil (rezisten mare la compresiune combinat cu o slab rezisten la
tensiune)
E. excelent izolare termic.
6; pag 304
BCDE
Dintre avantajele cimenturilor ionomer de sticl cu mecanism dublu de priz
comparativ cu cele convenionale se pot meniona:
A. for mult mai mare de cuplare la dentin graie creterii implicite a coeziunii
ACDE
49

pe care o induce prezena rinii
B. scderea lent a pH-ului n timpul prizei
C. aciditatea mai redus
D. rezistena mai mare la compresiune, prin prezena rinii
E. friabilitate mai redus prin contribuia rinii.
6; pag 312

TEMA 35.
Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)

n lichidul bucal exist o serie de enzime produse de microflor sau de esuturile moi
ale cavitii bucale, din care fac parte:
A. peroxidaza
B. fosfataza alcalin
C. proteinaza
D. catalaze
E. succindehidrogenaza.
pag 40
BCD
*n cadrul sistemelor tampon salivare, aciunea cea mai puternic este manifestat de:
A. fosfai
B. proteine i glicoproteine
C. uree
D. amoniac
E. bicarbonai.
pag 40
E
Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:
A. concentraia de aglutinine salivare
B. contraceptivele orale
C. reologia bucal
D. prezena opsoninelor
E. valoarea iniial a pH-ului bucal.
pag 40
BCE
Aglutininele salivare sunt reprezentate de:
A. fibronectina
B. mucinele
C. peroxidaza
D.
2
- microglobulina
E. amilaza.
pag 42
ABD
Dintre factorii antimicrobieni capabili s modeleze colonizarea cavitii orale de ctre
microorganisme, fac parte:
A. lactoferina
B. lizozimul
C. ionul bicarbonat
D. peroxidazele salivare
E. aglutininele salivare.
pag 42
ABDE
50

Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de:
A. scurtarea timpului de clearance salivar al microorganismelor odontopatogene
B. diluarea acizilor organici produi n placa bacterian
C. inhibarea metabolismului bacterian uneori chiar prin efect bactericid
D. inhibarea adeziunii bacteriene
E. nesaturarea plcii bacteriene n substane remineralizante.
pag 43
ABCD
Produse alimentare naturale neprelucrate care conin substane care scad incidena
cariei sunt:
A. zahrul rafinat
B. faina alb de gru
C. fina neagr de gru
D. fina de secar
E. siropul de trestie de zahr nerafinat.
pag 44
CE
Printre principalele concluzii ale studiilor epidemiologice i experimentale asupra
rolului cariogen al hidrocarbonatelor se numr:
A. relaia cariogen semnificativ dintre frecvena cariei dentare i consumul de
dulciuri ntre mese
B. efectul cariogen rapid exercitat de zaharoz prin contactul direct cu placa
bacterian
C. cariogenitatea alimentelor depinde mai degrab de durata i frecvena
expunerii la zahr i mai puin de tipul de preparat culinar care conine zahr
D. nlocuirea sistemului tradiional de alimentaie constnd din 3 mese principale
cu gustri numeroase scade riscul de carie
E. cantitatea de hidrocarbonate consumat este mult mai important pentru riscul
cariogen dect gradul de rafinare i frecvena ingestiei.
pag 46
ABCD
*Cel mai lung timp de clearance salivar l are:
A. buturile rcoritoare
B. legumele
C. pinea
D. ciocolata
E. guma de mestecat cu zahr.
pag 46
E

TEMA 36.
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni

*In pulpita seroas parial :
A. percuia n ax este dureroas
B. percuia transversal este dureroas
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive
D. testele de vitalitate rspund doar la stimuli de intensitate crescut
E. la testele de vitalitate rspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita.
7, pag.73
E
Diagnosticul diferenial n pulpita seroas parial se face cu: ABCE
51

A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita acut seroas total
C. pulpita purulent parial
D. caria simpl dentar
E. pulpita purulent total.
7 (pag.74)
*Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare:
A. durerea violenta
B. durerea spontana
C. durerea continua
D. durerea localizata
E. percutia axiala pozitiva.
7 (pag 75)
D
*Turbarea dinilor este o expresie cunoscut pentru ilustrarea intensitii durerii
din:
A. pulpita acut seroas parial
B. parodontita apical acut seroas
C. pulpita acut purulent parial
D. pulpita acut seroas total
E. pulpita acut purulent total.
7 (pag.75)
D
*Simptomatologia in pulpita acuta seroasa totala este dominata de:
A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni
B. caracterul pulsatil al durerii
C. tendinta de iradiere a durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund.
7 (pag.75)
C
n pulpita seroas total la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia ctre:
A. dinii vecini
B. hemiarcada opus
C. dinii antagoniti
D. zona temporal
E. zona orbital.
7 (pag. 75)
ACDE
Durerea poate aparea spontan n urmtoarele situaii:
B. pulpita seroas parial
C. pulpita cronic deschis
D. pulpita purulent parial
E. pulpita seroasa totala.
7 pag.(73,75,78,79)
BCDE
*Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza:
A. caracterului discontinuu al durerii
B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
C. calmarii temporare prin lichide reci
D. prezentei cavitatii carioase profunde
E. sensibilitatea la percuia n ax negativ.
7 pag. (76)
B
Percuia n ax este pozitiv n urmtoarele pulpopatii: BD
52

B. pulpite seroase totale
C. pulpite seroase pariale acute
D. pulpite purulente totale
E. pulpite purulente pariale acute.
7 (pag.76,80)

TEMA 37.
Necroza i gangrena pulpar

Gangrena umeda se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:
A. tesut putrificat moale si un grad mare de umiditate;
B. pereti dentinari infiltrati;
C. tesut putrificat ferm;
D. precedata de un proces inflamator purulent;
E. precedata de un proces necrotic de origine traumatica.
7 , ( pag. 100)
CE
Tesutul pulpar elaboreaza elemente cu rol distructiv local. Acestea pot fi:
A. enzime lizozomale;
B. histamina;
C. coagulaza din stafilococ;
D. enzime proteolitice;
E. heparina.
7 , (pag. 100)
ABDE
Factorii locali cu actiune determinanta in necroza pulpara sunt urmatorii:
A. traumatisme;
B. cresteri mari de temperatura;
C. scaderi brutale de temperatura;
D. diabet zaharat;
E. menstruatia.
7 , (pag. 96)
ABC
*Ce caracteristica nu apare in necroza de colicvatie:
A. consistenta pulpara redusa;
B. masa lichida semitulbure;
C. pulpa uscata
D. extirparea se realizeaza in microfragmente;
E. apare adesea sub actiune enzimatica.
7 , (pag. 98)
C
Necroza de coagulare este produsa de:
A. enzime vegetale;
B. arsenic;
C. solutii antiseptic;
D. enzime animale
E. fenol.
7, (pag. 98)
BE
In necroza pulpara
A. probele de vitalitate termice sunt pozitive;
BC
53

B. probele de vitalitate electrice si termice sunt negative
C. la diafanoscopie camera pulpara si-a pierdut transparenta;
D. in urma transiluminarii cu fibre optice camera pulpara si-a pierdut
transparenta si culoarea obisnuita gri
E. osul alveolar.
7, (pag. 98)
Pulpa necrozata dupa arsenic :
A. este uscata;
B. are culoare gri ;
C. are culoare galben-brun;
D. are culoare negru-violaceu
E. are consistenta crescuta.
7 , (pag. 98)
ACDE
In gangrena pulpara:
A. mecanismele cele mai importante care determina dezorganizarea tesutului
pulpar au la baza actiunea unor enzime de provenienta bacteriana;
B. alaturi de enzime un rol important in patogeneza gangrenei pulpare revine si
dezechilibrului circulator;
C. hipoxia celulara favorizeaza dezvoltarea germenilor anaerobi;
D. la examenul microscopic se constata un depozit de diferite substante si
minerale;
E. pulpa dentara isi pierde partial configuratia.
7 , (pag.100-101)
ABCD
*Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpla se pune pe:
A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare;
B. hiporsensibilitate la sondarea canalelor radiculare;
C. teste de vitalitate pozitive;
D. durere la masticatie;
E. examen bacteriologic negativ.
7, (pag. 101)
A

TEMA 38.
Parodontite apicale acute si cronice

Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:
A. parodontita apicala acuta seroasa
B. pulpita acut seroas parial
C. parodontita apicala cronica recidivanta
D. pulpita acut purulent parial
E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa.
7 , (pag. 107)
AC
*Examenul radiologic este relevant:
A. n parodontita apical acut hiperemica
B. n parodontita apical acut seroas total
C. n parodontita apical acut purulent n primele stadii
D. n parodontite apicale cronice
E. n parodontita apical acut seroasa subperiostala.
D
54

7 , (pag. 113)
Abcesul Phoenix reprezinta:
A. este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului epitelial
B. radiologic se observa un halou in jurul granulomului
C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu conjuctiv
E. este o parodontit apical acut seroas.
7, (pag. 119)
BD
Parodontita apicala cronica condensanta este caracterizata prin:
A. imagine radiologic difuz, cu spaii intertrabeculare marite de volum
B. imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent
C. ngustarea spaiului periapical
D. rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. percuia n ax este pozitiv.
7 , (pag. 124)
AC
*In parodontita apicala acuta seroasa diagnosticul diferenial se face cu:
A. pulpita cronica inchisa granulomatoasa
B. parodontite apicale cronica fibroasa
C. parodontita apical acut supurat
D. parodontita apicala acuta hiperemica
E. parodontite apicale cronica condensanta.
7, (pag. 109)
C
*n parodontita apical acut purulenta simptomatologia dureroasa este de intensitate
maxim:
A. n stadiu endoosos
B. n stadiu de fistul
C. n stadiu de hiperemie
D. n stadiu subperiostal
E. n stadiu submucos.
7, (pag. 111)
D
Ca simptomatologie, in parodontita apicala acuta seroasa, avem:
A. pe canal este prezent o secreie purulenta
B. durerea are caracter pulsatil
C. adenopatie regionala
D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului
E. usoara congestie a mucoasei in dreptul dintelui cauzal.
7, (pag. 108)
CE
*n evolutia parodontitei apicale acute seroase putem ntlni urmatoarele aspecte :
A. parodontite apicale acute hiperemice
B. fistulizare si vindecare temporara
C. cronicizare
D. resorbtie si vindecare temporara
E. complicare cu un proces osteomielitic.
7, (pag. 109)
C
Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta purulenta se pune pe:
A. lipsa adenopatiei
B. existenta fistulei
C. mobilitatea dintelui
D. crepitatie in dreptul apexului
E. teste de vitalitate pozitive.
BC
55

7, (pag 112-113)

TEMA 39.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)

Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante:
A. acid sulfuric 40%
B. acid clorhidric 20-30%
C. acid sulfuric 20-30%
D. antiformina
E. EDTA 10%.
7, pag162
CDE
Irigatiile cu solutii pe baza de clor sunt indicate in:
A. parodontitele apicale acute
B. gangrena pulpara
C. hiperemia pulpara
D. pulpita purulenta totala
E. parodontitele apicale cronice.
7, pag 211
ABDE
In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
A. se aplica din prima sedinta
B. nu se aplica din prima sedinta
C. se mentine 48 ore
D. se mentine minimum 72 ore
E. se mentine o saptamana.
7, pag 250
AC
Indicatiile antibioticelor:
A. coafaj direct sau indirect
B. dupa extirpari in pulpita seroasa
C. in gangrena simpla
D. in parodontite acute hiperemice
E. dupa irigatii cu antiseptice.
7, pag 211
ACD
Pasta iodoformata Walkhoff contine:
A. clorfenol
B. timol
C. cloroform
D. sulfat de bariu
E. oxid de zinc .
7, pag 181
ABE
*Canalul radicular trebuie sa aiba in final:
A. forma cilindrica
B. forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala
C. forma conica cu baza spre foramenul apical si varful spre camera pulpara
D. santuri longitudinale de-alungul peretilor dentinari
E. praguri.
B
56

7, pag.166
Proprietatile antiseptice ale hidroxidului de calciu se bazeaza pe:
A. solubilitatea foarte redusa in apa, care determina eliberarea treptata a ionului
Ca
2+

B. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH
-
, cuprins intre 11-12
C. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca
2+
, cuprins intre 11-12
D. capacitatea de difuzare a ionului OH
-
in canaliculele dentinare infectate

E. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a ionului OH
-
.

7, pag 198
BD
*Care dintre metodele de masurare a canalului radicular este considerata cea mai
precisa:
A. metoda radiologica
B. metoda clinica
C. metoda intepaturii apicale
D. metoda clinico-radiologica
E. metoda electronica.
7 pag.163
E
In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick :
A. utilizeaza o singura radiografie
B. utilizeaza doua radiografii
C. se face cu acul introdus pe canal
D. se face fara a introduce acul pe canal
E. nici una de mai sus.
7, pag 164
AC

TEMA 40.
Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)

Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare, pot fi:
A. amalgamul de argint
B. gutaperca
C. conurile metalice de argint
D. conurile metalice de titan
E. amalgamul de cupru.
7, pag 238
ABCD
Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii:
A. numarul canalelor
B. volumul canalelor
C. topografia dintilor
D. integritatea fizica a acului Lentulo
E. gradul de curbura al canalelor.
7, pag 215
BCD
Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii ( McSpadden) este contraindicata
in :
A. canale inguste
B. canale foarte largi
C. cenale curbe
AC
57

D. canale cu multe ramificatii
E. canale cu delta apicala.
7, pag 235
Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca in tehnica cimentarii unui
con unic, calibrat la apex, sunt
A. canalele voluminoase ale monoradicularilor
B. canalele cu apex larg deschis
C. canalele aplatizate in portiunea apicala
D. canalele in forma citerei C
E. canalele ovalare in portiunea apicala.
7, pag 221
BCE
In cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune
benefica prin efectul:
A. bacteriostatic
B. bactericid
C. de stimulare a activitatii osteoblastice periapicale
D. de stimulare a activitatii osteoclastelor
E. de patrundere in ramificatiile canalelor radiculare.
7, pag 217

BCE
*Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/
spreader-ului incalzit din canal, este:
A. 20 sec
B. 30 sec
C. 10-15 sec
D. 50 sec
E. 60 sec.
7, pag.229
C
Obturatia de canal cu conuri metalice NU este indicata in :
A. canale ovale
B. canale inguste
C. foramen apical larg
D. canale cu curbura accentuata
E. resorbtii radiculare interne.
7, pag.245
ACE
*Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca avantaje:
A. nu necesita mult timp
B. asigura o obturatie omogena a canalelor
C. nu necesita instrumente speciale
D. nu necesita o largire excesiva a canalelor
E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici.
7, pag.232
B
Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara:
A. sunt nedeformabile
B. au rigiditate superioara conurilor de argint
C. sunt biocompatibile
D. au rigiditate inferioara conurilor de argint
E. lipsa coroziunii.
7, pag 244
BCE

58

TEMA 41.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
(7, pag. 103-125)

*Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate:
A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica.
7, pag 260
A
*In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, Diclofenacul
se administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250 g de doua ori pe zi
B. 0,250 g o data pe zi
C. 0,200g o data pe zi
D. 0,200g de 5 ori pe zi
E. 0,500 g de 2 ori pe zi.
7 pag 253
A
In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se
poate administra:
A. penicilina
B. ampicilina
C. fenilbutazona
D. diclofenacul
E. tetraciclina.
7, pag 253
ABE
In parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza:
A. incizia mucoasei si lama de dren
B. drenajul endodontic
C. medicatie analgetica
D. pansament cu antiseptice
E. drenajul transosos.
7, pag 254, 257
BCE
Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare,
presupune:
A. tratament mecanic canalar
B. aplicarea de pansament cu antiseptice
C. aplicarea de paste cu antibiotice
D. pulpectomie
E. obturatie de cananal in aceeasi sedinta.
7, pag 250, 255
AC
Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:
A. iradieri locale cu radiatii ultraviolete
B. tratament antiinflamator, antialgic
C. iradieri locale cu radiatii infrarosii
D. infiltratii plexale in dreptul apexului cu novocaina 1%, 1-2ml
BCDE
59

E. prisnite cu apa la temperatura camerei, aplicate pe obraz.
7, pag 256
Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei seroase pulpare
presupune:
A. drenaj endodontic
B. drenaj transosos
C. rezectie apicala
D. extirpare pulpara
E. obturatie de canal in aceeasi sedinta.
7, pag 254-255
DE
Factorii de care depinde intensitatea manifestarilor clinice in parodontitele apicale
sunt:
A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. topografia loco-regionala
D. patologia dintelui afectat
E. calitatea materialului de obturatie.
7, pag 251
ABCE
*In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic
preexistent, se realizeaza:
A. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului
B. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului
C. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff)
D. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile
E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta.
7, pag.255
A

TEMA 42.
Morfofiziologia parodontiului marginal
(8, Pag. 26-89)

Corionul gingival este format din:
A. strat granulos
B. celule,vase si nervi
C. fibre de colagen si elastina
D. fibrinogen
E. aminoacizi.
8/53
BC
Inervatia osului maxilar este asigurata de :
A. ramuri din nervul infraorbital
B. nervii nazopalatini
C. nervul bucal
D. nervus supraorbital
E. nervul palatin mare.
8/70
ABE
Putem defini eroziunea prin urmatoarele afirmatii:
A. o lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale
AC
60

B. o lipsa de substanta lacunara la colet
C. se produce prin demineralizare acida
D. este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
E. se produce prin trauma ocluzala.
8/87
Cementul radicular indeplineste urmatoarele functii principale:
A. formeaza o bariera biologica fata de agresiunea microbiana
B. functia de restructurare tisulara
C. asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal
D. cementul se depune continuu in cursul vietii prin apozitie de noi straturi
E. se opune tendintelor de retractie gingivala.
8/71
CD
Glicoproteinele din substanta fundamentala a lichidului santului gingival sunt
reprezentate prin:
A. tenascina
B. laminina
C. fibronectina
D. trombospondine
E. catepsina.
8/54
ABCD
In dezvoltarea embrionara a dintelui,sacul dentar:
A. are forma unui clopot
B. deriva din mezenchim
C. inconjoara organul smaltului si papilla dentara ca o capsula
D. este prima forma de reprezentare a odontonului
E. formeaza stratul adamantin intern.
8/30
BC
Mucoasa de captusire a cavitatii orale este:
A. puternic keratinizata
B. fina, elastica, densa
C. are o mare capacitate de absorbtie
D. este reprezentata de un epiteliu ingrosat
E. este ferma si fixa.
8/30
BC
Epiteliul santului gingival:
A. se mai numeste si epiteliu jonctional
B. majoritatea celulelor componente sunt keratinizate
C. acopera peretele moale al santului gingival
D. este slab keratinizat
E. poate fi nekeratinizat.
8/49
CDE
Culoarea normala,roz deschis,a gingiei variaza in raport cu:
A. gradul de keratinizare
B. prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare
C. grosimea corionului gingival
D. gradul de vascularizatie din corionul gingival
E. gradul de vascularizatie din epiteliul gingival.
8/44
ABD

61

TEMA 43.
Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice
(8, pag 103-155)

Tartrul subgingival:
A. este de culoare alb-galben
B. are consistenta crescuta
C. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
D. este de culoare maroniu-inchis spre negru
E. suprafata este dura, neregulata.
8/139
BCDE
Trauma ocluzala poate fi:
A. acuta
B. cronica
C. primara
D. secundara
E. mixta.
8/144-145
ABCD
Trauma ocluzala primara se produce prin:
A. punti dentare nejudicios concepute
B. obturatii sau coroane inalte
C. obturatii correct realizate
D. punti dentare incorect realizate
E. aparate ortodontice care dezvolta forte excesive.
8/145
ABDE
Modificari adaptative aparute in urma traumei ocluzale:
A. cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. ingrosarea laminei dura
D. ingustarea spatiului dento-alveolar
E. subtierea laminei dura.
8/145
ABC
Cauzele parafunctiilor sunt de ordin:
A. psihologic
B. neurologic
C. profesional
D. ocluzal
E. articular.
8/149
ABCD
Placa subgingivala tanara contine:
A. flora gram-pozitiva
B. flora gram-negativa
C. coci
D. bacili
E. spirochete.
8/110
ACD
Din complexul oranj fac parte:
A. Fusobacterium nucleatum
ABCD
62

B. Prevotella intermedia
C. Campylobacter rectus
D. Eubacterium nodatum
E. Porphyromonas gingivalis.
8/116-118
Mecanisme directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala:
A. eliberarea de endotoxine
B. producerea de exotoxine
C. elaborarea de enzime cu rol de agresiune
D. producerea de endotoxine
E. eliberarea de exotoxine.
8/120
ABC
Factori umorali nespecifici de aparare sunt;
A. saliva
B. macrofagele
C. lichidul gingival
D. polinuclearele
E. fibroblastele.
8/127
AC

TEMA 44.
Diagnosticul mbolnvirilor gingivo-parodontale
(8, pag 189-201)

*Hiperplazia hidantoinica se manifesta prin urmatoarele simptome:
A. Sangerare gingivala
B. Recesiuni gingivale
C. Noduli papilari fermi la nivelul dintilor frontali
D. Feston gingival ingrosat la nivelul dintilor frontali
E. Noduli gingivali la nivelul dintilor laterali.
8/194
C
Principalele semne clinice din gingivitele induse de placa bacteriana sunt:
A. Sangerare produsa cu usurinta sau spontan
B. Modificari de culoare si aspect
C. Modificari de consistenta
D. Pungi parodontale adevarate
E. Modificari de volum.
8/191
ABCE
Principalele bacterii implicate in aparitia gingivitelor sunt:
A. Aggregatibacter actynomicetemcomitans
B. Bacterii din genul Actinomyces
C. Bacterii din genul Micromonas
D. Porphyromonas gingivalis
E. Eikenella corrodens.
8/192
BE
In gingivite:
A. Creste titrul anticorpilor serici din santul gingival
AC
63

B. Scade volumul fluidului sulcular
C. Creste nivelul prostaglandinelor
D. Nivelul leucotrienelor se mentine neschimbat
E. Toate afirmatiile sunt false.
8/192
Bolnavii cardiaci netratati cu inhibitori ai canalelor de calciu nu prezinta:
A. Zone restranse de edem
B. Disjunctie intre epiteliu si corion
C. Infiltrat plasmocitare neglijabil in corion
D. Vasele din corion au peretii subtiati si lumen larg
E. Fibroblasti cu semne de suferinta sau degradati.
8/193
ACD
Semnele clinice ale gingivitelor din cursul tratamentelor cu antagonisti de calciu sunt
nu sunt urmatoarele:
A. Gingie marita de volum
B. Consistenta moale in conditii de igiena precare
C. Consistenta moale cand se respecta igiena orala
D. Sangerari spontane
E. Halena .
8/193
CDE
Bolnavii cardiaci tratati cu nifedipin si diltiazem prezinta:
A. Matrice fibroasa bine dezvoltata
B. Fibroblasti cu aspect de osteoblasti
C. Mitoza redusa
D. Retea de benzi groase de fibre de colagen
E. Distrugere de colagen.
8/193
AD
Semnele clinice ale gingivitelor descuamative sunt:
A. Culoare rosie vie
B. Sangereaza cu usurinta
C. Gingie dureroasa la periaj
D. Culoare violacee
E. Consistenta dura.
8/194
ABC
Parodontita marginala cronica
A. Apare peste varsta de 40 de ani
B. Apare la persoane cu igiena orala buna
C. Sunt prezente depozite reduse de placa bacteriana
D. Evolutie rapida
E. Sunt prezente pungi parodontale.
8/194
AE

TEMA 45.
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
(8, pag 205-219)

Parodontitele la aduli pot fi: BCE
64

A. Parodontita acuta juvenila
B. Parodontita distrofica
C. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva
D. Parodontita prepubertala precoce
E. Parodontita ulcero-necrotica.
8/210
Dupa Carranza clasele de parodontite sunt:
A. Parodontita ca manifestare a unor boli generale asociate cu boli hematologice
B. Parodontita ulcero-necrotica
C. Parodontita refractara la tratament
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita rapid progresiva a adultului.
8/210
BCDE
Gingivitele simptomatice, frecvent hiperplazice apar in urmtoarele boli sistemice:
A. diabet
B. TBC
C. carenta de vitamina C
D. hepatita B
E. boli hematologice.
8/218
ACE
Gingivitele din cursul unor stri fiziologice sunt:
A. Gingivita de pubertate
B. Gingivita de diabet
C. Gingivita din carenta vitaminei C
D. Gingivita de sarcina
E. Gingivita de menopauza.
8/218
ADE
JACCARD susine in 1993 existenta unor inflamaii care include:
A. Atrofia presenila
B. Gingivita pura
C. Gingivita preparodontala
D. Paradentitis
E. Paradentosis.
8/206
BC
Parodontita prepubertala este:
A. parodontita juvenila
B. asociata cu leucemia
C. localizata si generalizata
D. asociata sindromului DOWN
E. asociata bolii CROHN.
8/219
BDE
Bolile hematologice in care apar gingivite sunt:
A. Leucemii acute si cronice
B. Anemii
C. Trombocitipenii
D. Agranulocitoza
E. Diabet.
8/218
ABCD
Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt:
A. Gingivita hiperplazica prin cyclosporine
BCD
65

B. Gingivita alergica
C. Gingivita descuamativa
D. Gingivita hiperplazica ereditara
E. Gingivita hiperplazica prin antagoniti de calciu.
8/218
Parondontitele marginale cronice pot fi:
A. superficiala
B. profunda lent progresiva
C. prepubertala
D. juvenila
E. distrofica (mixta) .
8/219
ABE

TEMA 46.
Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale
(8, pag 221-280)

*Complicatii ale periconaritelor pot fi:
A. Gingivostomatita ulcero-necrotica
B. Noma
C. Gingivostomatita aftoasa
D. Septicemie
E. edem faringian.
8/245
A
*Histopatologic, in gingivita alergica se constata:
A. alterri celulare in stratul cornos
B. alterri ale membranei bazale
C. hiperkeratoza
D. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
E. vascularizatie redusa in corionul gingival.
8/246
C
*Parodontita prepubertala poate fi asociata cu:
A. sindromul DOWN
B. boala BEHCET
C. sarcomul KAPOSI
D. infecii virale cu HPV
E. sindromul PLUMMER-VINSON.
8/255
A
*Parodontita juvenila este:
A. o parodontita rapid progresiva
B. o parodontita ulcero-necrotica
C. o parodontita rapid progresiva precoce
D. o atrofie parodontala
E. o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
8/256
A
*Parodontita juvenila. Principalele semne de mbolnvire nu sunt:
A. mobilitate dentara patologica
B
66

B. pungi parodontale false
C. retractie gingivala
D. hiperestezie dentinara
E. formarea de abcese in formele avansate de imbolnavire.
8/257
*Semnele subiective in Parodontita marginala cronica superficiala sunt:
A. prurit gingival
B. sngerarea la atingeri uoare cu sonda
C. usturimi gingivale
D. B si C
E. A si C.
8/260
E
*Semnele obiective in Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva sunt:
A. mobilitatea patologica gradul 2 sau 3
B. retracie gingivala
C. tulburri de masticaie
D. A si B
E. B si C.
8/264
D
*Semnele clinice imediate ale traumei ocluzale sunt :
A. jena dureroasa
B. durere violenta trecatoare (in cateva secunde)
C. dureri prelungite
D. A si B
E. A, B si C.
8/272
E
Gingivita cronica (simpla, necomplicata). Forme clinice:
A. Papilita
B. gingivita marginala
C. gingivita descuamativa
D. gingivita difuza
E. gingivita generalizata.
8/224
ABDE

TEMA 47.
Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor
(8, pag 283-286)

*Obiectiv, abcesul parodontal marginal descrie:
A. hiperestezie dentinara;
B. consistenta mai ferma, in primele faze, cnd e situat lingual;
C. consistenta mai ferma, in primele faze, cnd e situat vestibular;
D. consistenta moale, in primele faze, cnd e situat palatinal;
E. consistenta mai ferma, in primele faze, cnd e situat palatinal.
1. 8/284
E
67

*Obiectiv, abcesul parodontal NU descrie:
A. tumefactie circumscrisa ,rotunda, cu dimensiuni variabile, de la 2-3 mm in
diametru pana la 1,5 cm sau mai mult;
B. dinti limitanti, in general, indemni de carie ;
C. percutie transversala a dintilor limitrofi, de regula, mai dureroasa decat cea
verticala
D. consistenta abcesului situat vestibular este moale;
E. consistenta abcesului situat lingual este moale.
8/284
A
*Factorul esenial in producerea hiperesteziei este:
A. contactul cu alimentele solide sau lichide, acre sau dulci
B. contactul cu alimente reci sau calde
C. prezenta placii bacteriene si a fenomenelor de fermentatie a detrisurilor
organice depuse
D. contactul cu un instrument metalic
E. contactul cu peria de dinti.
8/285
C
*Hiperestezia radiculara se poate produce prin urmatoarele mecanisme:
A. apariia unor hipercresteri gingivale de etiologie bacteriana
B. tratamentul incorect si/sau incomplet al unor leziuni carioase cervicale
C. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase dentinare
D. retractii gingivale prin involutie sau distructie parodontala, sau in urma unor
manopere de tratament parodontal
E. absenta unei igiene orale corespunzatoare.
8/285
D
*Lacunele cuneiforme
A. apar la coletul dintilor mai frecvent pe fata orala
B. au forma ovoidala
C. are o etiologie carioasa
D. nu prezinta sensibilitate
E. prin forma lor au o baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al
dintelui.
8/285
E
*Care dintre urmtoarele complicaii nu reprezinta complicaii ale bolii parodontale:
A. pulpitele cronice deschise si/sau inchise
B. sinuzita maxilara
C. necroza pulpara
D. septicemia
E. hiperestezia dentinara.
8/285-286
A
*Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta:
A. senzatia dureroasa ce apare in cazul neinstrumentarii si neobturarii unui canal
radicular lateral dupa o pulpectomie vitala
B. senzatia dureroasa in cazul neadaptarii marginale a unei lucrari protetice pe un
bont protetic vital
C. senzatia dureroasa ce apare dupa stimularea prin agenti chimici, mecanici si
termici a unei zone de colet ce prezinta o obturatie percolata
D. senzatia dureroasa de intensitate redusa, medie sau intense ce se produce dupa
contactul cu agenti mecanici, termici sau chimici
E. senzatia dureroasa pulsatila frecvent asociata cu edemul marginii gingivale,
D
68

produsa prin impact alimentar.
8/283-285
Complicaiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. parodontitele apicale subacute retrograde;
B. parodontitele apicale cronice retrograde;
C. necrozele pulpare ;
D. pulpitele acute laterograde;
E. pulpitele cronice.
8/283
ABCD
Complicaiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. abcesul parodontal marginal;
B. hiperestezia dentinara;
C. lacunele cuneiforme;
D. necrozele pulpare;
E. carii proximale.
8/283
ABCD

TEMA 48.
Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale
(8/p.288-374)

Antibioticele utilizate in mesajul gingival sunt:
A. Cefalosporine
B. Metronidazol;
C. Tetraciclina;
D. Doxiciclina;
E. Ofloxacina.
8/337
CDE
*Mesele impregnate cu clorura de zinc 20% se menin in santul gingival timp de:
A. 3 minute;
B. 5 minute;
C. 5-10 minute;
D. 1 ora;
E. 15 minute.
8/338
C
*Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin:
A. Detatrajul santului gingival
B. Detatrajul supragingival
C. Detatrajul subgingival din pungile parodontale
D. Chiuretajul radicular
E. Chiuretajul tesutului de granulatie.
8/316
B
Spalaturile gingivale se pot realiza cu urmtoarele soluii antiseptice:
A. Cloramina 30%
B. Cloramina 3 la mie
C. Permanganat de potasiu 1/10.000
D. Apa oxigenata
BCD
69

E. Clorhexidina.
8/339
*Irigaiile gingivale se pot realiza cu soluie de clorhexidina in concentraie de:
A. 0,12%;
B. 0,2%
C. 0.3%
D. 3%
E. 1%.
8/339
B
*Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele:
A. Prevenierea depunerii placii microbiene
B. Stimularea depunerii placii microbiene
C. Parodontite apicale
D. Abcese vestibulare
E. Epulis gingival.
8/329
A
*Sanguinaria:
A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene
B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei
C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale
D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu
E. Reduce depunerea de placa cu 30-80%.
8/330
A
*Instilatiile in pungile parodontale se pot realiza cu:
A. Neomicina in asociere cu corticosteroizi
B. Metronidazol sub forma de gel
C. Unguent de tetraciclina si metronidazol
D. Spiramicina
E. Doxiciclina.
8/340
C
In vederea prelungirii timpului efectiv de aciune, substanele medicamentoase pot fi
astfel aplicate:
A. Sub forma de comprimate
B. Incorporate in tubi semipermeabili de celuloza
C. Sub forma de paste
D. Incorporate in matrici nedegradabile
E. Incorporate in fibre nedegradabile.
8/340
BDE

TEMA 49.
Imobilizarea dinilor parodontotici
(8, pag 427-461)

Sina MAMLOCK de imobilizare are urmtoarele calitati:
A. este rezistenta;
B. durabilitate mare;
C. risc crescut de decimentare;
ABDE
70

D. rigiditate deosebita;
E. risc redus de decimentare.
8/457
Principiile de imobilizare sunt:
A. angrenarea multidirectionala;
B. extinderea maxima;
C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare;
D. principiul biologic;
E. principiul fonetic.
8/428,429,431
ABCD
Sistemele mobile de imobilizare sunt:
A. uor de realizat;
B. mai agreate de pacieni;
C. dificil de ntreinut;
D. uor de igienizat;
E. cu un pre de cost crescut.
8/ 432
ABD
Extirparea pulpara in imobilizarea dinilor parodontotici se face in funcie de:
A. starea organului pulpar;
B. sistemul de imobilizare;
C. gradul de mbolnvire parodontala;
D. starea generala de sntate;
E. mrimea arcadelor.
8/434
ABC
*Dinii inclui in sistemele de imobilizare sunt:
A. dinii frontali cu deplasare totala V-O a marginii incizale mai mare sau egala
cu 2 mm;
B. dinii laterali cu mobilitate de grad II;
C. dinii laterali cu mobilitate de grad III;
D. dini frontali cu mobilitate de grad II;
E. dini cu resorbtie osoasa ce nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare.
8/437
E
Imobilizarea temporara prin sisteme extracoronare este indicata la:
A. dini cu parodontita marginala profunda;
B. dini cu mobilitate redusa,la care s-a intervenit chirurgical;
C. dini cu parodontita marginala cronica superficial;
D. dini cu parodontita agresiva;
E. dini cu mobilitate crescuta.
8/438
AB
*Sistemul anterior splint grid folosete:
A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime
0,2 mm
B. reticul de sarma cu limea de minim 1 cm
C. plase de material plastic prefabricate
D. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara
E. o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm.
8/451
A
71

Ligaturile nemetalice din fir de matase sau mase plastice:
A. sunt dificil de realizat
B. pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
C. au rezistenta mica
D. pot fi aplicate pe dintii frontali si laterali
E. favorizeaza retentiile alimentare.
8/442
BCE
Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile:
A. sunt flexibile
B. sunt imobilizari de lunga durata
C. se pot cimenta pe dinti
D. sunt rigide
E. sunt destinate imobilizarii temporare.
8/450
CDE

TEMA 50.
Orientri terapeutice principale si scheme de tratament
(8, pag. 465-477)

Tratamentul gingivitei de sarcina consta in:
A. educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta;
B. ndeprtarea plcii si a tartrului;
C. tratament antimicrobian;
D. lustruirea suprafeelor radiculare;
E. operaie cu lambou si excizie.
8/466
ABC
Tratamentul in gingivita cronica simpla urmrete:
A. depistarea factorilor locali cauzali;
B. instruirea pacientului pentru folosirea unor mijloace secundare de igiena
C. debridare gingivala;
D. detartraj;
E. chiuretaj parodontal.
8/465
ABCD
Tratamentul in gingivita hiperplazica prin inflamaie microbiana consta in:
A. gingivectomie;
B. gingivectomie gingivo-plastica;
C. operaie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase;
D. detartraj subgingival;
E. surfasaj radicular.
8/466
ABC
In timpul sarcinii trebuie evitate:
A. radiografiile;
B. orice medicaie cu efect teratogen;
C. edine lungi, obositoare;
D. edine scurte cu schimbarea poziiei eznd in clinostatism
E. instituirea unui tratament blnd, uor de suportat.
8/467
ABC
72

Tratamentul local in gingivite hiperplazice medicamentoase consta in splaturi cu:
A. apa oxigenata;
B. cloramina
C. extracte vegetale
D. antibiotice
E. hipoclorit.
8/468
ABC
Tratamentul gingivitelor descuamative consta in:
A. igiena locala cu periue moi;
B. atingeri locale cu perhidrol diluat;
C. administrare de prednison (de catre medicul internist);
D. aplicaii locale de antibiotice si corticosteroizi;
E. administrare de Aspirina.
8/469
ABCD
Tratamentul gingivostomatitei ulcero-necrotice este un tratament:
A. de urgenta
B. provizoriu pentru ca apar recidive;
C. definitiv,de prevenire a recidivelor;
D. de eliminare a factorilor favorizani;
E. ce se realizeaz numai in spital.
8/469
ACD
Tratamentul de urgenta inGUN consta in:
A. splaturi largi cu soluii antiseptic;
B. aplicare de colutorii complexe cu antibiotice,corticosteroizi;
C. detartraj manual;
D. detartraj ultrasonic subgingival;
E. chiuretaj parodontal si surfasaj radicular.
8/469
AB
*Tratamentul gingivitei de pubertate const n:
A. ndeprtarea tartrului supra i subgingival
B. educarea gravidelor pentru igiena bucal corect
C. tratament chirurgical cu adiie de os
D. antibioterapie
E. tratament antiviral.
8/466
A

TEMA 51.
Ocluzia dentar (pg. 25 - 76)

Concepia gnatologic nu presupune:
A. RC IM
B. RC = IM
C. n lateralitate funcie de grup
D. n lateralitate protecie canin
E. contacte la dini posteriori, dar la cei anteriori inocluzie pentru protecia
mutual n propulsie.
33
AC
73

Deosebirile dintre concepiile ocluzologice "freedom n centric" i gnatologic sunt:
A. lipsa contactelor pe partea de balans n lateralitate
B. raport ocluzal tripodic cuspid/foset
C. n lateralitate protecie canin
D. ghidaj incizal n protruzie
E. deglutiia se efectueaz n IM.
33
BCE
Printre mijloacele specifice de evaluare a rapoartelor ocluzale sunt:
A. analiza computerizat a ocluziei statice i dinamice
B. electromiografia
C. stimularea electric transcutanat
D. ultrasonografie
E. densitometrie.
34
ABCD
Dup Korber, ocluzia funcional nu este caracterizat de urmtorii factori:
A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziionale
B. factorul timp = contacte dentare simultane
C. factorul continuitii suprafeelor ocluzale = alunecarea dento-dentar fr
obstacole
D. factorul for = repartizarea uniform a solicitrilor ocluzale
E. factorul form = lipsa edentaiilor.
36
CE
Urmtoarele afirmaii nu sunt valabile pentru articulaia temporo-mandibular:
A. panta tuberculului articular are o nclinaie de 15 - 30, cu o medie de 33
B. meniscul articular are form de lentil biconcav i este vascularizat
C. este de tip ginglimo-artroidal
D. prelungirile axelor lungi condiliene formeaz un unghi deschis anterior, cu
valori cuprinse ntre 140 - 160
E. condilul mandibulei are o form sferic, cu un diametru de 20 mm.
36
ABE
Meniscul articular:
A. transform cele dou suprafee articulare n congruene
B. separ cavitatea articular n dou compartimente: superior umplut cu lichid
sinovial i inferior fr lichid sinovial
C. datorit inervaiei zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii
mandibulare
D. faciliteaz propulsia mandibulei
E. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulaiilor.
37
ADE
Ligamentele articulaiei temporo-mandibulare sunt urmtoarele:
A. ligamentul temporo-mandibular
B. ligamentul ncruciat
C. ligamentul sfeno-mandibular
D. ligamentul stilo-mandibular
E. ligamentul medial.
37
ACDE
*Muchii responsabili cu dinamica mandibular sunt:
A. muchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern,
pterigoidian extern
B. muchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
C
74

C. muchi ridictori: temporal, maseter, pterigoidian intern
D. muchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern
E. muchi cobortori: digastric, maseter, milohioidian.
39
Facilitarea inducerii clinice a relaiei de postur nu se obine prin:
A. testul Wild: pacientul pronun cuvinte ce conin fonema "S"
B. poziionarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veveri, ferfeni
D. numrtoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutiie.
44
AB

TEMA 52.
Sindromul algodisfuncional al ATM
(pg. 77-146)

*Electromiografia:
A. ofer rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate i specificitate
ai acesteia
B. permite obiectivizarea activitii neuromusculare masticatorii
C. nu ofer rezultate de maxim acuratee
D. este uor accesibil oricrui serviciu
E. nici una din cele de mai sus.
92
A
Care dintre principiile generale ale terapiei neuro-musculare sunt adevrate :
A. reechilibrarea postural
B. corectarea disfunciei din punct de vedere biomecanic
C. atitudinea fa de pacient
D. atitudinea fa de compresia nervoas i combaterea ischemiei
E. atitudinea fa de punctele trigger.
94
ABDE
*Terapia educaional a sindromului disfuncional cranio-mandibular implic:
A. relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntar a micrilor
mandibulei
B. contientizarea obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea
D. toate cele de mai sus
94
D
Corecia obiceiurilor maladaptative implicate n sindromul disfuncional cranio-
mandibular cuprinde:
A. relaxarea muscular brusc
B. terapia cu antibiotice
C. bioeedback-ul EMG
D. relaxarea muscular progresiv
96
CD
75

*Terapia medicamentoas a sindromului disfuncional cranio-mandibular se
adreseaz:
A. inflamaiei
B. hiperactivitii musculare
C. anxietii i depresiei
D. toate cele de mai sus
96
D
Benzodiazepinele:
A. au efect anxiolitic i miorelaxant
B. se administreaz frecvent n faza iniial a SDCM
C. au eficien mai ales n dezechilibrele interne articulare
D. sunt implicate n reparaii i regenerri tisulare
E. toate cele de mai sus.
96
ABC
Care dintre afirmaiile legate de efectele terapiei fizice administrate n SDCM sunt
adevrate:
A. reducerea transmisiei senzoriale
B. reducerea inflamaiei
C. diminuarea, coordonarea i susinerea activitii musculare
D. reducerea infeciei
97
ABC
Dispozitivele interocluzale au drept scop :
A. modificarea rapoartelor ocluzale
B. redistribuirea forelor
C. reducerea bruxismului i a altor manifestri patologice
D. diminuarea durerii
100
ABCD
Dispozitivele interocluzale pot fi :
A. de miorelaxare prezint o suprafa ocluzala plana
B. de miorelaxare - prezint o suprafa ocluzala cu indentaii
C. de stabilizare - prezint o suprafa ocluzala cu indentaii
D. de stabilizare - prezint o suprafa ocluzala plan
E. de repoziionare.
100
ACE

TEMA 53.
Clinic i paraclinic n LOC i EPR
(147 170)

Nivelul osului alveolar reprezint un indicator important n selectarea dinilor stlp ai
unei proteze fixe. n acest scop imaginile radiografice au fost clasificate:
A. n funcie de nivelul cel mai apical al pierderii osoase interradiculare
comparativ cu osul adiacent;
B. n funcie de localizarea osului alveolar, raportat la treimea radicular;
AB
76

C. dup tiparul resorbiei osoase la nivelul furcaiei;
D. dup tipul defectelor angulare;
E. n funcie de gradul de resorbie al corticalei interne a osului alveolar care,
mparte fiecare dinte n coroan clinic i rdcin clinic.
pg. 164
Caracteristicile alveolizei osoase verticale diagnosticabile radiografic sunt:
A. reducerea n nlime a osului, marginea osoas rmnnd perpendicular pe
suprafaa rdcinii;
B. reducerea n nlime a osului, pierderea realizndu-se oblic, de-a lungul
rdcinii dintelui;
C. extinderea pn la nivelul septurilor interdentare;
D. se ntlnete mai frecvent la molarii maxilari;
E. frecvent este nsoit de pungi infraosoase.
pg.162
BE
Mobilitatea dentar de diferite grade poate fi generat de:
A. inflamaii parodontale superficiale;
B. modificri ale axului de implantare;
C. bruxism;
D. erupia dentar;
E. de migrri dentare, cu precdere cele de tip egresie.
pg. 158, 159
ABCE
Revenirea la poziia iniial, a dinilor cu malpoziii cauzate de boala parodontal,
este posibil prin urmtoarele mecanisme:
A. utilizarea inelor de imobilizare a dinilor parodontotici;
B. remiterea inflamaiei;
C. regenerarea fibrelor ligamentului parodontal;
D. tratamente ortodontice de tipul right up.
E. scoaterea dinilor respectivi din ocluzie, pentru a evita presiunile nocive.
pg. 154
BC
*Precizai care din urmtoarele elemente constituie, n cadrul examenului clinic a
dinilor stlpi, factori de prognostic ai restaurrii protetice:
A. calitatea controlului plcii bacteriene;
B. restaurrile anterioare;
C. poziia anului gingival n condiii de sntate parodontal;
D. prezena leziunilor carioase;
E. coafajele indirecte.
pg. 154
A
Clasificarea pungilor parodontale mparte aceste modificri osoase n:
A. pungi interradiculare;
B. pungi juxtaosoase;
C. pungi supraalveolare;
D. pungi periradiculare;
E. pungi infraalveolare.
pg. 155
CE
Conform lui Carranza, pungile parodontale se difereniaz pe baza urmtoarelor
criterii:
A. tiparul alveolizei;
B. direcia fibrelor ligamentare transseptale;
C. direcia fibrelor ligaamentare vestibulare i orale;
D. nivelul de radiotransparen;
ABC
77

E. gradul de afectare a septului interdentar, acesta fiind un prim semn al bolii
parodontale.
pg. 156
Despre mobilitatea dentar fiziologic se pot afirma urmtoarele:
A. se produce n jurul unui centru de rotaie, denumit hipomoclion;
B. este cuprins ntre 0,15 mm la frontali i 0,10 mm la dinii laterali;
C. amplitudinea deplasrii este aproximativ aceeai pe toate direciile spaiului:
D. se produce pe o direcie transversal i axial;
E. este cuprins ntre 0,15 mm la monoradiculari i 0,10 mm la pluriradiculari.
pg. 156
DE
Mobilitatea fiziologic transversal reprezint deplasarea dintelui sub aciunea
forelor orizontale. Precizai care din urmtoarele afirmaii nu sunt caracteristice
acestei deplasri:
A. este puin vizibil la examenul clinic, mai ales dac arcadele dentare sunt
integre;
B. n ocluzie, datorit presiunii exercitate, fibrele ligamentare devin rectilinii;
C. are valori mai mari n zona situat deasupra centrului de rotaie al dintelui;
D. poate fi considerat expresia adaptabilitii sczute a parodoniului la acest tip
de deplasare;
E. este mai mic sub nivelul centrului de rotaie.
pg. 156
ABE

TEMA 54.
Principiile de tratament n restaurrile unidentare i prin puni dentare
(pag. 500 - 540)

Principiul biomecanic urmrete:
A. obinerea echilibrului ntre structurile protetice i structurile dento-faciale;
B. obinerea sprijinului dento-parodontal pentru construciile protetice;
C. cunoaterea forelor de solicitare a complexului dento-parodontal;
D. configuraie ce trebuie dat structurii dento-protetice;
E. obinerea unui echilibru ntre forele de solicitare i structurile cmpului
protetic.
516
CDE
Factorii care influeneaz valoarea biomecanic a dinilor:
A. starea parodoniului;
B. morfologia dento-parodontal;
C. poziia dinilor pe arcad;
D. morfologia coronar;
E. existena ocluziei cu antagonistul.
521
ABCE
Indicii biomecanici sunt influenai de:
A. leziunile periapicale;
B. rdcini mai groase;
C. rdcinile divergente;
D. rdcinile convergente;
ABCD
78

523
Legea lui Ante se refer la:
A. aprecierea posibilitii de solicitare a dinilor stlpi;
B. suprafaa radicular a dinilor restani care trebuie s depeasc suprafaa
radicular a dinilor nlocuii;
C. lungimea corpului de punte care este limitat de capacitatea de rezisten a
dinilor stlpi la fore suplimentare;
D. rezorbia radicular i pierderea suportului parodontal la dinii afectai de
parodontopatie;
E. suprafeele radiculare ale dinilor stlpi care trebuie s fie mai mari dect
suprafeele radiculare ale intermediarilor.
524
AB
Protezele fixe realizate de la canin la molarul doi sunt indicate:
A. la maxilar;
B. la mandibul;
C. i la maxilar i la mandibul;
D. sunt soluii riscante la ambele maxilare;
E. sunt soluii acceptabile dac toate celelalte condiii sunt ideale.
525
DE
Prognosticul bun al unei lucrri fixe este influenat de:
A. numrul mai mare al intermediarilor;
B. numrul mai mic al intermediarilor;
C. calitatea parodoniului marginal;
D. tipul de microproteze utilizate;
E. calitatea tratamentului endodontic.
526
BC
*Suprafaa ocluzal a corpului de punte trebuie s se opun flexiei prin:
A. aspect concav;
B. aspect convex;
C. morfologia cuspidian corect;
D. atenuarea morfologiei cuspidiene;
E. ngustarea corpului de punte.
528
B
*Condiiile de echilibru supraabundent apar cnd:
A. dinii stlpi sunt plasai n dou planuri diferite;
B. sunt prezeni mai muli dini stlpi n planuri diferite;
C. se respect legea paralelogramului;
D. se creeaz un poligon de sprijin;
E. se echilibreaz fora activ cu fora de rezisten.
529
B
Cnd legea polinomului nu se poate satisface n restaurarea protetic fix se impune:
A. realizarea de dini antagoniti pe o protez mobil;
B. reducerea nlimii cuspidiene;
C. realizarea linear a corpului de punte;
D. realizarea de antagoniti micorai;
E. realizarea unui corp de punte micorat.
531
ABCE

79

TEMA 55.
Restaurri unidentare inracoronare i extracoronare (9)

Restaurrile protetice de tip onlay au indicaii clinice limitate i precise. Precizai care
dintre urmtoarele afirmaii nu pot fi considerate contraindicaii ale acestor coroane
pariale:
A. volum mare al camerei pulpare;
B. dini lungi, cu margine incizal lat;
C. dini cu faa vestibular lat (indice mezio-distal foarte mic);
D. dini cu indice mezio-distal mare;
E. element de ancorare pentru proteze scheletate.
pg. 246
BCE
Pentru o ct mai bun refacere fizionomic n zona frontal, prepararea feelor
proximale pentru coroanele pariale, este indicat a se realiza astfel:
A. fr desfiinarea punctului de contact la nivelul feei meziale,
B. limita preparrii meziale i distale s se plaseze la unirea a 1/3 V cu 2/3 O;
C. cu o minim separare interdentar;
D. plasarea pragului cervical la 0, 3 mm subgingival, pe dinii cu coroane mai
scurte;
E. plasarea pragului cervical juxtagingival (cazul coroanelor dentare lungi).
pg. 247, 248
ACDE
Caracteristicile anurilor de retenie proximale pentru onlay 3/4 sunt:
A. form circular pe seciune n cazul anurilor proximale;
B. 0,6 0,8 mm adncime la nivel cervical;
C. limea i adncimea anurilor se stabilesc n funcie de dimensiunile dinilor;
D. triunghiular pe seciune, cu versante inegale;
E. paralelism ntre ele, cu axul dintelui, cu zona cingulogingival oral i cu axul
celuilalt pilier, dac onlay urile 3/4 se folosesc ca retentori pentru puni.
pg. 249
BCE
Pentru obinerea reteniei coroanelor pariale 3/4 fr afectarea feei vestibulare, este
indicat:
A. bizotarea vestibular a anurilor
B. realizarea unui lingual hook spre oral;
C. bizotarea anurilor i spre oral;
D. plasarea spre oral a anului orizontal, atunci cnd faeta incizo-oral este prea
ngust;
E. realizarea de puuri dentinare.
pg. 250
ABE
*Dei etapele preparrii pentru un onlay 4/5 sunt aceleai, precizai care din
urmtoarele afirmaii difereniaz prepararea pentru molarii superiori de cea pentru
molarii inferiori:
A. faa ocluzal se prepar n totalitate n cazul molarilor inferiori;
B. faa ocluzal se prepar la fel, homotetic, ca pentru coroana turnat;
C. limita ocluzal a preparaiei se bizoteaz 0,5 mm, n cazul molarului maxilar
i 0,3 mm pentru cel mandibular;
D. plasarea pe versantul oral a anului de retenie orizontal se face la nivelul
cuspidului de ghidaj pentru molarii superiori i, respectiv, pe cuspidul de
sprijin la mandibul;
E. pragul cervical poate fi plasat supragingival la molarii mandibulari,
A
80

vizibilitatea acestora n timpul exercitrii funciilor fiind mult redus.
pg. 252
Onlay-ul rotat cu 180
0
poate fi utilizat ca element de agregare pentru soluionarea
unor situaii clinice particulare:
A. bascularea mezial a molarilor mandibulari
B. molari cu leziuni ntinse, dar cu jumtatea mezial a feei vestibulare intact;
C. lingualizarea molarilor mandibulari;
D. carii, discromii ale feelor vestibulare ale premolarilor mandibulari;
E. afectarea feei vestibulare a molarilor inferiori.
pg. 252
CE
Eecul punilor adezive a readus n atenie utilizarea coroanelor pariale cu pinuri
dentinare. Dificultatea n utilizarea curent a acestor prescripii protetice rezult din:
A. risc crescut de afectare pulpar;
B. utilizarea unor dispozitive fixate la arcada dentar, ce au rolul de a fora piesa
n timpul preparrii s realizeze paralelismul puurilor dentinare;
C. dimensiunea redus vestibulo-oral a frontalilor;
D. necesitatea utilizrii sistemelor adezive, costisitoare, pentru cimentare;
E. n cazul utilizrii breckeilor pentru imobilizarea frontalilor mobili, este
necesar acoperirea acestora cu cear.
pg.255
ABC
Printre dezavantajele amprentrii directe pentru pinledge se pot enumera:
A. ruperea frecvent a machetei n cear;
B. manopera necesit o precizie crescut n execuie;
C. este o metod costisitoare, deoarece necesit tije de turnare din titan pentru o
execuie ct mi precis;
D. margini anfractuoase ale machetei, atunci cnd aceasta se realizeaz din acrilat
autopolimerizabil;
E. nu poate fi utilizat n cazul amprentrii pentru puni fixe.
pg. 255
AB
*Selectai din urmtoarele variante acele afirmaii ce nu pot fi considerate indicaii
ale coroanei de substituie:
A. dini n infrapoziie, cu scopul alungirii coroanei clinice;
B. n situaiile n care un DCR nu ar mai oferi suficient retenie unei coroane de
nveli;
C. dini monoradiculari vitali, cu leziuni extinse n suprafa i profunzime;
D. dini friabili;
E. rdcini cu perei foarte subiri.
pg. 257, 258
E

TEMA 56.
Elemente structurale ale punilor dentare ( 434 - 500)

Concavitatea necesar aplicrii intermediarilor ovoidali poate fi obinut la nivelul
crestei:
A. n alveolele rezultate dup ndeprtarea unei proteze mai vechi;
B. imediat postextracional
C. crearea unei alveole prin frezaj n esutul conjunctiv;
BC
81

D. cu o gref epitelio conjunctiv;
E. toate rspunsurile de mai sus.
PG. 463
Design-ul imaginat de Hood pentru corpul de punte suspendat:
A. reprezint un corp de punte modificat n scopul optimizrii igienei;
B. are suprafaa mucozal convex n sens V O;
C. ofer o rezisten sporit la jonciunea cu elementele de agregare;
D. reduce gradul de ncovoiere sub aciunea forelor masticatorii;
E. are indicaii restrnse, nefiind fizionomic.
PG. 462
ABCD
*Obinerea unor efecte estetice deosebite n zona frontal:
A. se poate realiza folosind design-ul lui Hood pentru intermediarii corpului de
punte;
B. este posibil prin utilizarea corpului de punte cu culise;
C. presupune confecionarea unui corp de punte cu bar metalic, peste care vor
fi realizai intermediari propriu-zii din ceramic;
D. acelai rspuns ca la punctul C, dar cu intermediari realizai din RDC, folosind
tehnici directe de machetare;
E. acelai rspuns ca la punctul D, dar numai n edentaii uni-, cel mult bidentare.
PG. 474
D
Indicai raportul incorect al intermediarilor unei puni dentare cu creasta edentat:
A. intramucos;
B. intraalveolar;
C. infraperiostal;
D. ovoid;
E. n semiea.
PG. 439
CD
Intermediarii integral metalici ai unei proteze fixe se pot realiza:
A. n raport suspendat cu creasta edentat, ori de cte ori este posibil, deoarece
asigur cea mai bun igienizare;
B. cu contact punctiform cu creasta, deoarece permite realizarea unor ambrazuri
cervicale largi;
C. n contact tangenial liniar cu creasta alveolar;
D. cu un modelaj care s permit unei periue nclinate la 45
0
s aib acces optim;
E. n semiea pentru situaiile n care, n zona de sprijin, creasta alveolar este
lat.
PG. 440
CD
Dezavantajele corpului de punte suspendat constau n:
A. igienizare dificil;
B. proliferarea mucoasei n spaiul de sub intermediari, mai ales dac acesta nu
este suficient de mare;
C. acumulare de plac bacterian la zona de trecere ntre elementele de agregare
i corpul de punte;
D. disconfortul determinat de spaiul de sub intermediari;
E. este nefizionomic.
PG. 439, 440
ABCD
Efectul fizionomic, comparabil cu al reconstituirilor ceramice, se poate obine
folosind sistemul Targis Vectris:
A. datorit posibilitilor de lustruire performant a RDC
B. deoarece are un procent crescut de particule de sticl silanizate;
BD
82

C. pe seama biomimetismului;
D. variabilitatea nuanelor ceromerului;
E. datorit fibrelor de sticl.
PG. 441
Legtura chimic ce st la baza sistemului Targis Vectris se bazeaz pe:
A. structura tridimensional omogen a ceromerului
B. legtura matrice Vectris matrice Targis;
C. legtura fibre Vectris silan matrice Targis;
D. legtura fibre de polietilen Vectris matrice Targis;
E. dispersia particulelor de sticl silanizate n matricea organic.
PG. 440
BC
Restaurrile fixe metalo polimerice utilizeaz pentru realizarea intermediarilor:
A. dini artificiali polimerici ce vor fi modificai i adaptai n spaiul dintre
elementele de agregare;
B. modelajul anatomic al acestora dintr-un bloc de cear;
C. elemente preformate din cear
D. elemente preformate din materiale sintetic de ard fr reziduuri;
E. benzi de cear.
PG. 444, 445
ABCD

TEMA 57.
Amprentarea (pg. 630 - 690)

Rezistena la rupere este adecvat n cazul urmtoarelor materiale de amprent, cu
excepia:
A. vinil-polisiloxani
B. polisulfuri
C. siliconi de condensare
D. polieteri
E. hidrocoloizi reversibili.
650
BE
*Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de:
A. 7 zile
B. 15 min
C. 60 min
D. 12 ore
E. 56 - 72 ore.
650
C
Tolerana umiditii nu este excelent pentru:
a. polieterii
b. polisulfuri
c. vinil-polisiloxanii
d. siliconii de condensare
e. hidrocoloizii reversibili.
650
ABCD
Amprenta monofazic:
A. este o amprent n doi timpi
BCD
83

B. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale
C. este o amprent ntr-un singur timp
D. se poate utiliza un material sau dou materiale
E. nu se pot utiliza portamprente standard.
652
Amprenta monofazic global cu hidrocoloizi ireversibili i cu portamprente standard
se indic pentru:
A. duplicarea modelelor
B. nregistrarea ocluziei
C. modele pentru realizarea portamprentelor
D. arcade antagoniste
E. modele de lucru pentru incrustaii.
653
CD
Amprentele monofazice globale (ntr-un singur timp) cu elastomeri de sintez i cu
portamprente individuale:
A. sunt cele mai frecvent utilizate
B. au indicaii (aproape) universale n protetica fix
C. nu se indic pentru proteze pariale fixe
D. se indica pentru preparaii unice sau multiple
E. se pot folosi n una sau dou consistene.
653
ABDE
Urmtorii factori pot genera deformri la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi
reversibili, cu excepia:
A. dezinseria amprentei cnd gelul a atins 37C
B. ndeprtarea rapid
C. ndeprtarea lent a amprentei
D. exercitarea unor presiuni n cursul gelificrii
E. ntrzieri n turnarea modelului.
656
AB
Pentru amprentarea cu elastomeri de sintez, tehnologia de amprentare prezint
urmtoarele faze:
A. nregistrarea relaiilor ocluzale
B. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone
terminale suprasulcular
C. amprentarea preparaiei mpreun cu ntreaga arcada
D. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
E. amprenta unitar i de situaie a arcadei.
658
ACD
n cazul amprentrii cu silicon de adiie avem nevoie de:
A. portamprent universal
B. portamprent individual
C. adeziv pentru portamprent
D. bloc hrtie pentru amestec
E. bol cauciuc.
659
BCD

84

TEMA 58.
Etape ale terapiei prin puni dentare: nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene
(pg. 690-740)

Triplul antagonism muscular reprezentat grafic prin schema lui Brodie, Ackermann i
Lejoyeux cuprinde urmtoarele grupe musculare:
A. prima grup: muchii cefei i muchii manducatori
B. prima grup : muchii cefei i muchii prevertebrali
C. a doua grup de muchi antagonici :muchii manducatori
D. a treia grup : muchii limbii i muchii manducatori
E. a treia grup : muchii limbii.
692
BCE
*Tonusul muscular se regleaz prin urmtoarele mecanisme:
A. circuitul de reglare al neuronului intercalar Renshaw
B. aferene corticale
C. aferene subcorticale
D. aferene periferice
693
E
Pentru inducerea relaiei de postur este necesar ndeplinirea urmtoarelor condiii:
A. atmosfer calm plcut, fr zgomote puternice
B. pacientul aezat n fotoliul dentar cu capul nesprijinit
C. utilizarea unor teste fonetice (Silverman, Robinson, Wild)
D. pacientul aezat n fotoliul dentar cu capul sprijinit n tetier
694
ABC
Care dintre urmtoarele repere se evalueaz n cadrul relaiei de postur:
A. Reperul articular i muscular
B. Reperul osos
C. Reperul dentar
D. Reperul labial i lingual
E. Nici una din cele de mai sus.
695
ABCD
*Relaia centric (coala ieean):
A. este acea poziie mandibular obinut prin contracia echilibrat a muchilor
manducatori,
B. determin corespondena planurilor mediene mandibulo-craniene,
C. determin o dimensiune vertical corect (n ocluzie la pacientul dentat) cu
condilii centrai n cavitatea glenoid
D. Presupune ca pacientul s fie aezat n scaunul dentar, cu capul sprijinit n
tetier , in continuarea trunchiului
E. Toate cele de mai sus.
696
E
Determinarea relaiei centrice prin metode antropometrice cu repere preextracionale
presupune:
A. preluarea dimensiunii verticale a etajului inferior din perioada dentat din fia
bolnavului completat n perioada dentat
ABCD
85

B. radiografii cefalometrice preluate n peroada dentat
C. utilizarea fotografiilor nregistrate n perioada dentat
D. utilizarea proilometrului Sears
697
Metodele antropometrice de evaluare a dimensiunii etajului inferior la pacientul
edentat fr repere preextracionale sunt:
A. metoda Leonardo DaVinci: N-Sn=SN-Gn
B. metoda Leonardo DaVinci modificat : N-Sn=SN-Gn
C. metoda Leonardo DaVinci modificat :Oph-Sn=SN-Gn
D. metoda Boianov modificat: distana interpupilar=Gn- punctul situat la
intersecia linei mediene cu linia cutaneo mucoas a roului buzelor
E. metoda Willis: distana dintre fanta labial- unghiul extern al ochiului- Sn-Gn.
698
ACDE
Relaia centric poate fi determinat prin metode simple ntre care se includ:
A. metoda homotropismului linguo-mandibular
B. stimularea reflexului de ocluzie molar
C. metoda deglutiiei
D. teste fonetice
E. aciunea triplului antagonism muscular.
701
ABC
Relaia centric poate fi determinat prin metode complexe ntre care se includ:
A. metoda Lejoyeux ce utilizeaz memoria ocluzala
B. autoocluzorul Lende
C. stimularea electric bilaterala Jenkelson
D. metoda testelor fonetice
707
ABC

TEMA 59.
Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala EPI
(pag. 31 - 83)

Asimetrii la nivel muscular:
A. hipertrofii
B. spasme musculare
C. hipertonii
D. hipotonii
E. crepitaii.
pag. 36
ABC
Inspecia de profil urmrete :
A. profilul facial
B. unghiul nazo-labial
C. relaia centrica
D. postura buzelor
E. treapta labial.
pag.36
ABDE
86

Inspecia de profil urmrete:
A. santul labio-mentonier
B. poziia mentonului
C. unghiul goniac
D. ramul bazilar
E. proporionalitatea etajelor fetei.
pag.36
ABCD
Prin palparea masei musculare se evalueaz:
A. dezvoltarea muchiului
B. sensibilitatea
C. consistenta
D. duritatea
E. tonicitatea.
pag. 38
ABCE
Palparea planului osos urmrete:
A. integritatea osoasa
B. reducerile de volum
C. sensibilitatea
D. deformrile
E. mobilitatea anormala a unor segmente osoase.
pag 40
ABCD
E
Pentru deformrile osoase se precizeaz:
A. sediul
B. consistenta
C. mrimea
D. limitele
E. rapoartele cu unitatile odonto-parodontale.
pag 40
ABCD
Prin examinarea statica a orificiului bucal se obin date asupra :
A. culorii
B. texturii
C. fantei labiale
D. simetriei arcului Cupidon
E. amplitudinii mrite a deschiderii gurii.
pag 42
ABCD
Zonele funcionale la maxilar sunt:
A. Punga lui Eisenring
B. zona tuberculului piriform
C. zona retro lingual
D. zona lingual laterala
E. zona vestibulara laterala.
pag 44
AE
Zonele funcionale la maxilar:
A. Punga lui Eisenring
B. zona vestibulara laterala
C. zona retro-linguala
D. zona Ah
E. zona vestibulara frontala.
pag. 44
ABDE

87

TEMA 59.
Examene clinice i paraclinice n edentaia parial i edentaia total:
EDENTAIA TOTAL (p. 31 -83)

Palparea dinamic a ATM :
A. urmrete modificrile de culoare ale zonelor pretragiene;
B. se realizeaz la nchidere i deschidere;
C. se face cu patru degete sau bidigital;
D. nu urmrete zgomotele articulare.
E. nici o variant corect.
p. 42
BC
Zona Ah:
A. are rol n realizarea succiunii;
B. se evideniaz prin tuse uoar;
C. se palpeaz cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
D. nu se palpeaz cu fuloarul, dinspre dreapta spre stnga;
p. 44
ABC
Inspecia de profil:
A. urmrete profilul facial;
B. urmrete postura buzelor;
C. nu urmrete poziia mentonului;
D. nu urmrete unghiul nazo-labial;
p. 36
AB
Palparea profund se realizeaz :
A. la nivelul ganglionilor;
B. la nivelul ATM;
C. pentru a depista umiditatea tegumentelor;
D. pentru a depista temperatura tegumentelor;
p. 37
AB
*Algoritmul de examinare a pacientului edentat i de completare a foii de observaie
este:
A. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc,
examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
B. condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene
paraclinice;
C. datele personale, motivele prezentrii, anamneza
D. motivele prezentrii, anamneza, datele personale, condiii de via i munc,
examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
E. datele personale, motivele prezentrii, anamneza, condiii de via i munc,
examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice.
p. 31 61
E
Artroscopia cu fibr optic :
A. evideniaz aspecte ale dinamicii articulare n timp real;
ABD
88

B. este o metod invaziv
C. este o metod exploratorie care folosete substan de contrast;
D. este net superioar RMN
E. nu se realizeaz sub anestezie.
p. 69
*Corpusculii lui Fordyce sunt:
A. formaiuni tumorale;
B. fistule;
C. formaiuni chistice
D. formaiuni grsoase;
E. toate variantele corecte.
p. 43
D
*Zona funcional periferic maxilar punga Eisenring se examineaz prin:
A. traciunea spre anterior a buzei inferioare;
B. traciunea spre anterior a buzei superioare;
C. palpare cu fuloarul din aproape n aproape.
D. deschiderea larg a gurii;
p. 43
C
Radiografia simpl a ATM:
A. nu se execut sub incidene diferite;
B. se bazeaz pe efectul fotochimic al radiaiilor;
C. expunerea la radiaii este cu 70% mai crescut;
D. permite vizualizarea modificrilor interliniului articular;
p. 68
BD

TEMA 60.
Protezarea parial mobilizabil acrilic. Protezarea provizorie de tranziie
Indicaii. Elemente component (pg. 84 - 90)

Versantul vestibular are urmtoarele caracteristici:
A. poate lipsi din eaua frontal atunci cnd creasta edentat din aceasta zon este
proeminent
B. nu lipsete niciodat
C. la nivelul tuberozitilor i al tuberculului piriform eaua acrilic va acoperi
aceste zone biostatice
D. nu acoper tuberculii piriformi
E. nu acoper tuberozitatea.
P.87
AC
*Versantul oral:
A. va trebui s aib o nlime egal cu cel vestibular pentru ca eaua s prezinte
o bun stabilitate
B. va trebui s aib o nlime mai mare dect cel vestibular pentru ca eaua s
prezinte o bun stabilitate
C. va trebui s aib o nlime mai mica dect cel vestibular pentru ca eaua s
prezinte o bun stabilitate
A
89

D. va trebui sa lipseasc
E. variante C corecta.
P.87
Versantul oral:
A. La contactul su cu dintele limitrof eaua nu trebuie s ptrund n zonele
retentive de sub ecuatorul protetic
B. La contactul su cu dintele limitrof eaua trebuie s ptrund n zonele
retentive de sub ecuatorul protetic
C. trebuie s protejeze papila interdentar i parodoniul marginal
D. nici una din variante
E. nu trebuie s protejeze papila interdentar i parodoniul marginal.
P.87
AC
*Alegerea dinilor artificiali trebuie s fie concordant prin:
A. form,
B. culoare,
C. grad de transluciditate cu dinii restani integri sau cu restaurrile fixe prezente pe
arcad
D. toate variantele de mai sus sunt corecte
E. nici una dintre variante nu este corecta.
P.88
D
*Chayes:
A. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa
de seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete
B. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin tripla fa de suprafaa
de seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete
C. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie identica cu suprafaa de seciune,
la colet, a dinilor pe care i nlocuiete
D. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie jumtate fa de suprafaa de
seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete
E. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie mai mica fa de suprafaa de
seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete.
P.88
A
*Conod:
A. susine c fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n mijlocul eii, la nivelul
centrului geometric sau s fie ct mai aproape de dintele limitrof edentaiei i care
contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
B. susine c fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n extremitatea distala a eii,
la nivelul centrului geometric sau s fie ct mai aproape de dintele limitrof
edentaiei i care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
C. susine c fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n extremitatea meziala eii,
la nivelul centrului geometric sau s fie ct mai aproape de dintele limitrof
edentaiei i care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
D. susine c fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n mijlocul eii, la nivelul
centrului geometric sau s fie ct mai aproape de dintele antagonist edentaiei i
care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
P.89
A
*Ant:
A. urmrete micorarea solicitrii suportului muco-osos prin diminuarea suprafeei
ocluzale a dinilor artificiali cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuiete.
A
90

B. urmrete micorarea solicitrii suportului muco-osos prin diminuarea suprafeei
C. urmrete micorarea solicitrii suportului muco-osos prin diminuarea suprafeei
D. urmrete micorarea solicitrii suportului muco-osos prin diminuarea suprafeei
E. urmrete micorarea solicitrii suportului muco-osos prin diminuarea suprafeei
P.89
*Ackermann:
A. a sintetizat principiile biomecanice ale realizrii arcadelor artificiale n cadrul
Legii celor trei H
B. urmrete micorarea solicitrii suportului muco-osos prin diminuarea suprafeei
ocluzale a dinilor artificiali cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuiete
C. susine c fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n mijlocul eii, la nivelul
centrului geometric sau s fie ct mai aproape de dintele antagonist edentaiei i
care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
D. toate variantele corecte
E. nici o varianta nu e corecta.
P.89
A
Heteropoziia urmrete:
A. schimbarea ordinii dinilor artificiali astfel nct dinii cu suprafaa ocluzal mai
mare s fie plasai ctre centrul geometric al eii
B. Se inverseaz astfel poziia ntre molarul 1 i premolarul 2.
C. schimbarea ordinii dinilor artificiali astfel nct dinii cu suprafaa ocluzal mai
mica s fie plasai ctre centrul geometric al eii
D. Se inverseaz astfel poziia ntre molarul 1 i molarul 2.
E. Nici o varianta corecta.
P.89
AB

TEMA 61.
Elementele structurale ale protezelor pariale scheletate
(116-199)

Barele palatine sagitale:
A. sunt orientate paramedian
B. sunt cele mai nebiologice
C. sunt cele mai biologice
D. sunt aproape de parodoniul marginal
E. sunt la distanta de 5 mm de parodoniul marginal.
P.117
AB
*Barele palatine sagitale:
A. sunt cele mai nebiologice
B. urmeaz curbura arcadei la 15 mm distan de parodoniul marginal
C. urmeaz curbura arcadei la 5 mm distan de parodoniul marginal
D. sunt cele mai biologice
E. nici unul din cele de mai sus.
A
91

P.117
*Barele palatine sagitale:
A. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe aceeai hemiarcad.
B. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe hemiarcade antagoniste.
C. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe hemiarcade opuse.
D. Nu realizeaz conexiuni
E. Se utilizeaz numai la mandibula.
P.117
A
*Conectorului metalic palatinal n forma de U deschis posterior:
A. Rezulta din combinaia a doua bare sagitale i una transversal situat anterior
B. Este o plcu
C. Rezulta din combinarea a doua bare sagitale i una transversal dispus
posterior
D. Se utilizeaz doar la mandibula
E. Nici o varianta corecta.
P.117
A
*Combinaia dintre dou bare sagitale i dou bare transversale formeaz:
A. conectorul inelar
B. o placuta
C. o placuta fenestrata
D. un conector in forma de ptrat
P.117
A
Barele mandibulare:
A. se plaseaz exclusiv lingual
B. poate fi plasata dentar
C. poate fi plasata vestibular
D. se plaseaz exclusiv dentar
E. nici o varianta corecta.
P.118
BC
*Barele mandibulare pe seciune pot fi:
A. ovalar
B. rotund
C. semieliptice
D. bifilare sau semipar
P.118
E
*Bara lingual se plaseaz la distanta:
A. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 3 mm
B. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 1 mm
C. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 0,5 mm
D. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 9 mm
E. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 10 mm.
P.118
A
*Limea barei linguale:
A. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 2 mm
B. va fi de 3 mm iar grosimea de 2 mm
A
92

C. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 3 mm
D. va fi de 3 mm iar grosimea de 3 mm
E. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 4-5 mm.
P.118

TEMA 62.
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala

mpotriva nfundrii protezei parial mobilizabile scheletate acioneaz :
A. toate poriunile rigide ale crosetelor aezate n conul de sprijin;
B. pintenul ocluzal sau supracingular;
C. sistemul de culisare, Ackerman;
D. coroanele telescopate;
E. gheruele incizale.
p.218
ABDE
Mijloacele nespecifice de anihilare a tendinelor de dislocare ale protezelor pariale
adjuncte sunt reprezentate de:
A. adeziunea, succiunea;
B. extremitile elastice ale croetelor angajate n conul de retenie, care, trebuie
s fie astfel calculate nct s cedeze numai traciunii voluntare;
C. prelungirea eilor n zonele retentive ale cmpului protetic;
D. mecanisme speciale ce acioneaz prin tractiune;
E. greutatea protezelor n cazul edentaiei mandibulare.
p.220
ABCE
n scopul frnrii deplasrilor distale ale protezelor parial mobilizabile scheletate se
folosesc:
A. curba transversala,
B. dispozitive mecanice;
C. poriunile croetelor aflate pe feele mezio-vestibulare ale dinilor,
D. pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor, croetul continuu lingual
cu gherue incizale articulate mezial.
E. coroanele telescopice, culisele intra i extra coronare.
p.221
BCDE
*Principiul de baz n combaterea basculrii este:
A. extinderea poligonului de stabilizare n afara poligonului protetic.
B. extinderea poligonului protetic n afara poligonului de sprijin dento-
parodontal
C. utilizarea unui numr ct mai mare de croete turnate ;
D. nici un rspuns nu este corect;
p.222
A
Basculrile transversale se datoresc de obicei:
A. montrii dinilor n afara crestei,
B. alegerii nejudicioase a dinilor artificiali,
C. unui torus palatin proeminent
D. montrii atipice a dinilor artificiali
E. plasrii pintenului ocluzal n foseta mezial.
p.222
ABC
93

Rotaia n jurul axului longitudinal a crestei alveolare edentate se datorete:
A. Montrii dinilor n afara mijlocului crestelor alveolare ;
B. Folosirii unor dini artificiali cu lime mai mare dect limea crestelor;
C. Este determinat de rigiditatea conectorilor principali i secundari;
D. montrii atipice a dinilor artificiali;
E. plasrii pintenului ocluzal n foseta mezial.
p.228
ABC
*Sistemul trabecular bazilar este format din:
A. Inseriile musculare ale maseterului,
B. Inseriile musculare ale pterigoidianului intern,
C. Inseriile musculare ale suprahioidianului,
D. Inseriile musculare ale muchilor mentonieri
E. toate rspunsurile a-d sunt corecte.
p.202
E
Deplasri laterale ale protezelor sunt favorizate de:
A. atrofii ale crestei alveolare;
B. micrile laterale ale mandibulei cu contacte neechilibrate;
C. contactele premature n intercuspidare maxim;
D. plasarea pintenului n fosetele distale ale dinilor stlpi;
p.225
AB
*Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitoare la distalizarea protezei pariale:
A. este favorizat de creste descendente spre distal la mandibul i descendente
spre distal la maxilar (situaie rar ntlnit);
B. este favorizat de contacte dentare neechilibrate
C. este oprit de dinii restani laterali, precum i de elementele protetice care se
aplic pe acetia : brae opozante, pinteni ocluzali, conectori secundari
interdentari, conector principal dento-mucozal, conectorii principali acrilici
care fac contact cu dinii laterali (n cazul protezei acrilice)
D. n cazul prezenei doar a diniloir frontali, distalizarea este oprit de braele
elastice ale croetelor turnate, respectiv croetele din srm la proteza parial
acrilic
E. toate rspunsurile a-d sunt corecte.
p.225
E

TEMA 63.
Etape ale terapiei prin proteze parial mobilizabile scheletate: Amprentarea
(10, pag. 279-293)

Micrile funcionale automatizate sunt micri capabile sa le execute sistemul
stomatognat materializate prin:
A. fonaie
B. micri nefuncionale
C. mimic
D. masticaie
E. deglutiie.
10 ,pag. 282
ACDE
94

Instrumentarul necesar pentru amprentarea preliminar:
A. dou tvie renale
B. creion chimic
C. fuluoar
D. oglind
E. sond.
10 , pag. 282
ABC
Deretentivizarea cmpului protetic, prin introducerea la nivelul zonelor retentive a
urmtoarelor materiale de obturaie provizorie:
A. adhesor
B. plastobtur
C. repin
D. cavidur
E. provimat.
10 , pag. 282
BDE
n raport de gradul de mobilizare al periferiei cmpului protetic, amprentele
funcionale se clasifica n:
A. amprente funcionale mucostatice
B. amprente funcionale preliminare
C. amprente funcionale pariale
D. amprente funcionale mucodinamice
E. amprente funcionale totale.
10 ,pag. 283
AD
Dup poziia mandibulei n timpul amprentrii, amprentele funcionale se mpart n:
A. amprenta funcional de mare fidelitate
B. amprente cu gura deschis
C. amprent combinat
D. amprent cu gura semideschis
E. amprent cu gura nchis.
10 ,pag. 284
BCE
Dup numrul de materiale utilizate, amprentele funcionale se pot clasifica n:
A. amprenta funcional de mare fidelitate
B. amprente cu gura deschis
C. amprente funcionale simple
D. amprent cu gura semideschis
E. amprente funcionale compozite.
10 ,pag. 284
CE
Dup gradul de compresiune, amprentele funcionale se mpart n:
A. amprente funcionale compresive
B. amprente funcionale decompresive
D. amprente funcionale cu compresiune selectiva
10 ,pag. 284
ABD
n raport de funcia stimulata n declanarea testelor automatizate, amprentele
funcionale pot fi:
A. fonetice (Harve, Devin)
B. de masticaie (Max Speng)
D. de deglutiie (Hromatke)
ABD
95

10 ,pag. 284
Dup nregistrarea separata sau concomitenta a celor doua cmpuri protetice,
amprenta funcionala poate fi:
A. unimaxilar
B. bimaxilar (global)
D. pe o hemiarcad
E. amprent segmentar.
10 ,pag. 284
AB

TEMA 64.
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea
relatiei intermaxilare (10, pag. 295-308)

n cazul n care pe unul din maxilare se realizeaz o proteza parial mobila, iar
cellalt va fi protezat prin proteza totala:
A. Pentru nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se utilizeaz machetele de
ocluzie
B. n determinarea nivelului i orientrii planului de ocluzie se tine cont de cel pe
care l imprim grupul dinilor restani
C. n determinarea nivelului i orientrii planului de ocluzie se tine cont de cel pe
care l imprima proteza totala, avnd grija aprecierii corecte a clearance-ului
ocluzal i a nregistrrii unei relaii centrice normale.
D. n aceasta situaie clinica se recomanda metoda discriminrii tactile
E. nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul unei
folii de cear decupat dup forma arcadei.
p.296
AB
n situaia clinic in care pe un maxilar se realizeaz o proteza parial mobila, iar
cellalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel nct rapoartele interarcadice sunt
suficient de stabile nregistrarea relaiilor de ocluzie se va realiza:
A. cu ajutorul unei folii de cear decupat dup forma arcadei
B. cu past de zinc-oxid-eugenol, plasat pa un cadru de srm cu suport textil,
utiliznd metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle, metoda
deglutiiei, metoda compresiunii pe maseteri
C. Krogh-Poulsen recomand ca la aceste cazuri n care se pstreaz suficiente
stopuri centrice, relaia centric s se realizeze prin poziionarea de ctre
medic a celor dou modele n relaie centric (fr a mai fi necesar o
nregistrare intraoral), prin metoda discriminrii tactile
D. aceast nregistrare nu permite montarea modelelor dect ntr-un simulator de
tipul articulatorului, urmnd ca echilibrarea ocluzal s se realizeze de ctre
practician n cavitatea oral
E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie.
p.297
ABC
n situaia clinica in care unul din maxilare este protezat prin protez parial
mobilizabila iar pe maxilarul antagonist se va realiza o protez mobil, cu
instabilitate mandibulo-cranian:
BC
96

A. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i orientarea
planului de ocluzie pentru zonele dentate
B. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i orientarea
planului de ocluzie pentru zonele edentate, servindu-ne de criteriile
antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum i de nivelul i orientarea
planului de ocluzie pe care o imprim grupul dentar restant.
C. n continuare se va proceda la nregistrarea clearance-ului ocluzal i a relaiei
centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiiei, metoda
compresiunii pe maseteri), urmat de solidarizarea machetelor.
D. n continuare se va proceda la nregistrarea relaiei de postura prin metode
simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiiei, metoda compresiunii pe
maseteri), urmat de solidarizarea machetelor.
E. i n acest caz, pe acelai model de lucru, se vor realiza o parte din fazele
tehnologice pn la finalizarea protezelor.
p.298
*n cazul protezelor mobile maxilo-mandibulare, cauzele insucceselor nregistrrii
corecte a relaiilor mandibulo-craniene ar fi dup Saunsbury:
A. cele care in de cavitatea oral.
B. cele care in de condiiile tehnice existente
C. cele care in de evaluarea paraclinica
D. cele legate de starea generala a pacientului
E. cele legate de antecedentele heredo-colaterale.
p.298
A
Arcul facial:
A. permite nregistrarea bidimensional a micrilor fundamentale la subieci
dentai, edentai parial sau edentai total
B. permite nregistrarea tridimensional a micrilor fundamentale la subieci
dentai, edentai parial sau edentai total
C. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului maxilar n simulator, ci i
plasarea corect a acestuia fa de planul orizontal
D. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului mandibular n simulator, ci
i plasarea corect a acestuia fa de planul orizontal
E. permite practicianului transferul poziiei corecte a modelului mandibular n
simulator.
p.299
BC
Arcul facial propriu-zis:
A. Are form de U iar extremitile sale se vor plasa n dreptul punctelor de
emergen ale axei balama terminale
B. Are form de V iar extremitile sale se vor plasa tangent punctelor de
emergen ale axei balama terminale
C. Pentru o montare corecta pe pacient arcurile faciale utilizeaz drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazal anterioar-meatul auditiv
extern)
D. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazal anterioar-meatul auditiv
extern) sau planul Camper (Orbitale-Porion)
E. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina
nazal anterioar-meatul auditiv extern)
p.299
AE
97

Articulatoarele adaptabile:
A. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
ar fi obinerea nregistrrii micrii mandibulare n cele 2 planuri cu ajutorul
unui instrument numit pantograph
B. Folosirea lor necesit un grad ridicat de pregtire a personalului medical i de
laborator, iar procedurile clinice necesit un timp foarte scurt.
C. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
unui instrument numit ortopantograf
D. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
unui instrument numit pantograf
E. Sunt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinztor de adaptare care le ofer
o acuratee sporit n reproducerea micrilor mandibulare.
p.301
DE
Condiiile obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene au
fost postulate de Lejoyeux:
A. Legea a II-a Oricrei poziii a maxilarului n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo-
temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi.
B. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi.
C. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni interni.
D. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei
exercitate n momentul amprentrii.
E. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei
exercitate n momentul verificrii machetei in ceara cu dini.
p.303
BD

TEMA 65.
Etape ale terapiei prin proteze totale: Amprentarea
(p. 465-544)

*Urmtoarele tehnici de amprentare, nregistreaz culoarul neutral:
A. tehnica SR Ivotray;
B. amprenta de deglutiie;
C. tehnica Schreinemakers;
D. tehnica Lejoyeux;
p. 505
E
*Marginile portamprentei individuale n tehnici de amprentare funcional cu gura
nchis vor fi situate:
A
98

A. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
B. la 1-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
C. la 2-3 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
D. la 2-3 mm peste limita mucoasei mobile;
p. 521
*n amprentarea funcional periferic, materialele buco-plastice trebuie nclzite la
temperatura de:
A. 60
0
C;
B. 30
0
- 37
0
C;
C. 37
0
- 40
0
C;
D. 120
0
C;
E. nici o variant nu este corect.
p. 525
C
*La mandibul, pentru modelarea zonei distale i maseterine, pacientul va efectua:
A. micri de lateralitate dreapta-stnga;
B. o micare de deschidere larg a gurii, urmat de nchiderea forat;
C. o micare de atingere cu limba a obrazului;
D. o micare de deglutiie;
p. 526
B
*Jocul frenului bucal se imprim n amprent prin:
A. eversarea buzei inferioare;
B. masarea obrazului;
C. eversarea buzei superioare;
D. traciunea antero-posterioar a obrazului;
p. 527
D
Modelarea marginal a zonei retrozigomatice i a procesului coronoid se realizeaz
prin:
A. deschiderea maxim a gurii;
B. sursul forat;
C. uguierea buzelor;
D. deschiderea uoar a gurii;
E. traciunea antero-posterioar a obrazului.
p. 530
AE
Tehnica modelrii marginale cu Xantopren Function:
A. folosete activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal
se face cu gura deschis;
B. retenioneaz materialul la nivelul portamprentei cu un adeziv special pentru
siliconi;
C. necesit portamprente realizate la distan de cmpul protetic;
D. necesit utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, n vederea reteniei
materialului, la nivelul marginilor portamprentei;
E. folosete activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal
se face cu gura nchis.
p. 532
AB
Pastele ZOE sunt indicate n:
A. amprente preliminare n edentaia total;
B. amprente pentru rebazri ale protezelor totale;
BD
99

C. n toate tehnicile de amprentare muco-dinamic;
D. n toate tehnicile de amprentare muco-static;
p. 535
*Amprenta final ambulatorie:
A. utilizeaz ca material de amprentare siliconul fluid;
B. utilizeaz ca material de amprentare, materialele cu rezilien temporar;
C. se consider ncheiat la 48 h de la finalizarea gelificrii;
D. utilizeaz ca material de amprentare alginatul
540
B

TEMA 66.
Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaiilor intermaxilare
(p.550-564)

Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i:
A. manevra temporal Green;
B. metoda Patterson;
C. memoria ocluzal Lejoyeux;
D. metoda Wright;
p. 559
AB
*Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu:
A. nclzirea cerii i solidarizarea machetelor ulterioar;
B. practicarea unor lcae n cele dou borduri de cear, la nivelul primilor
premolari;
C. silicon fluid;
D. Adhesor;
p. 562
B
*Linia sursului:
A. se apreciaz n funcie de frenul buzei superioare;
B. se apreciaz n funcie de filtrul buzei inferioare;
C. este nivelul la care se plaseaz marginea incizal a dinilor artificiali inferiori;
D. reprezint limita de maxim vizibilitate a grupului dentar frontal superior;
p. 563
D
Reperele necesare alegerii dinilor artificiali sunt reprezentate de:
A. linia median ;
B. linia caninilor
C. linia interpremolar;
D. linia bipupilar;
p. 563
AB
*Odat cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale coletelor
incisivilor i caninilor superiori:
D
100

A. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul lateral;
B. cresc de la 6 mm, la 7 mm, pentru incisivul central;
C. cresc de la 7,5 mm, la 9 mm, pentru canin;
D. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;
p. 564
*Prima pereche de rugi palatine se utilizeaz ca reper pentru :
A. poziionarea marginii coletului oral al caninilor maxilari;
B. poziionarea marginii coletului oral al incisivilor centrali maxilari
C. poziionarea marginii coletului oral al incisivilor centrali mandibulari;
D. poziionarea marginii coletului vestibular al incisivilor laterali maxilari;
E. poziionarea marginii coletului vestibular al caninilor maxilari.
p. 565
A
*Reperele care orienteaz montarea dinilor artificiali sunt reprezentate de:
A. forma crestelor reziduale;
B. tuberculul piriform;
C. unghiul format de direcia primei rugi palatine, cu planul medio-sagital;
D. versanii crestei reziduale;
p. 564
C
n analiza modelului dup Sistemul Biofuncional Protetic, mijlocul crestei reziduale
maxilare:
A. se marcheaz n zonele laterale ale crestelor edentate;
B. este delimitat anterior de punctele de poziionare a vrfurilor caninilor;
C. permite tehnicianului dentar s monteze corect dinii artificiali laterali;
D. posterior, se continu cu marcajul mijlocului tuberozitilor;
p. 565
ABCD
*Liniile statice de analiz a modelului maxilar total edentat sunt:
A. mijlocul crestei reziduale;
B. punctul simfizar;
C. tangenta premolar la maxilar;
D. punctele canine;
p. 565
C

TEMA 67.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
(p. 568 -582)

Controlul refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea oral:
A. urmrete ca anurile nazo-labiale i paralabiale s se accentueze;
B. urmrete ca roul buzelor s aib un aspect acceptabil
C. urmrete ca buza superioar s fie simetric n ceea ce privete plenitudinea
ei
D. urmrete ca buza superioar s o acopere pe cea inferioar;
BC
101

p. 571
Controlul refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea oral:
A. urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent n cazul uni prognaii
mandibulare;
B. urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea cap la cap;
C. urmrete ca marginea vestibular a machetei superioare s bombeze realiznd
o treapt sub pragul narinar;
D. urmrete ca buza superioar s fie mult mai proeminent dect buza
inferioar la pacienii la care montarea s-a fcut n supraocluzie frontal ;
p. 572
AB
n protezarea total:
A. refacerea fizionomic este guvernat de 3 principii
B. Palla recomand privirea n ansamblu asupra faciesului pacientului;
C. Palla recomand evaluarea singular a dinilor;
D. Palla consider c piesele protetice nu pot fi introduse n cavitatea oral a
pacientului dect cnd practicianul este pe deplin satisfcut de ele
p. 572
BD
Examinarea pacientului cu gura ntredeschis cu machetele n cavitatea oral:
A. urmrete ca faa ocluzal a dinilor laterali superiori s nu fie prea vizibil;
B. urmrete s se ncadreze limea celor 6 frontali superiori ntre liniile
caninilor
C. urmrete s se ncadreze cei 6 frontali superiori ntre liniile incisive i medio-
sagital;
D. s nu existe un spaiu ntre feele vestibulare ale premolarilor i obraji
p. 575
AB
Dac la controlul ocluziei:
A. DVO este micorat anturile peribucale sunt accentuate;
B. DVO este mrit anturile peribucale sunt accentuate;
C. DVO este mic aspectul feei este mbtrnit:
D. DVO este mic aspectul feei este crispat;
p. 576
AC
Dac la controlul ocluziei:
A. DVO este micorat roul buzelor este accentuat.
B. n urma testului Buchman Ismail ceara a fost ndeprtat atunci DVO este
mrit
C. DVO este mrit roul buzelor este diminuat.
D. n urma testului Buchman Ismail ceara nu poart urmele antagonitilor atunci
DVO este mic
p. 576
BD
*Proba spatulei negativ:
A. nseamn c angrenajul dinilor laterali este strns;
B. nseamn c angrenajul dinilor laterali este real i corect.
C. nseamn c angrenajul dinilor laterali este absent;
D. nseamn c angrenajul dinilor frontali este absent;
B
102

p. 577
*Proba spatulei pozitiv inseamn ca:
A. angrenajul dinilor frontali i laterali este corect
B. angrenajul dinilor laterali este fals
C. angrenajul dinilor laterali este cap la cap
D. angrenajul dinilor laterali este invers.
p. 577
B
Dac diferena ntre IC i RC este de aproximativ 1mm:
A. perfectarea relaiilor ocluzale nu se face la protezele finite;
B. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face la protezele finite;
C. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare;
D. perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri selective dup
identificarea obstacolelor cu cear de ocluzie
p.577
BD

TEMA 68.
Verificarea i adaptarea protezelor totale
(583-593)

*Controlul stabilitii protezei mandibulare:
A. se face prin presiuni digitale alternative pe feele ocluzale ale premolarilor
B. se face pentru a vedea dac sunt rscroite plicile i frenurile
C. se face pentru a vedea dac marginile sunt prea lungi
D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplic pe faa intern a
protezei
p.586
A
Cauzele basculrii transversale a protezei mandibulare pot fi:
A. atrofii accentuate ale osului alveolar
B. montarea cap la cap a dinilor n zona frontal
C. rezilien sczut a mucoasei fixe
D. montarea dinilor laterali pe mijlocul crestei
E. extinderea protezei s depeasc 2/3 anterioare ale tuberculului piriform.
p.586
AE
*Controlul meninerii protezei mandibulare:
A. se face doar n static
B. presupune verificarea basculrii protezei
C. presupune efectuarea testelor fonetice de ctre pacient
D. se face n static i dinamic
p.586-587
D
*Testele de succiune pentru proteza total mandibular sunt:
A. presiune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali
B. presiune vestibulo-oral pe faa oral a incisivilor centrali inferiori
C. traciune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori
A
103

D. presiune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali
E. presiune n sens vertical la nivelul molarilor.
p.587
Pentru obinerea unei bune menineri a protezei totale mandibulare:
A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice
B. se vor folia zonele retentive;
C. se va instrui pacientul s pstreze limba ntr-o poziie posterioar pentru a nu
interfera cu proteza
D. dac este necesar proteza se va relustrui
p.586-587
AD
Etapele urmrite dup aplicarea protezei mandibulare sunt:
A. splarea ei cu perie i past
B. splarea ei cu perie i spun
C. controlul fonaiei
D. controlul meninerii
E. controlul stabilitii.
p.586-587
DE
Aplicarea protezei maxilare:
A. dac sunt probleme la inserie se va tatona axul de inserie
B. presupune umezirea ei nainte de introducere n cavitatea oral
C. dac inseria este imposibil se identific zonele problem i se reduce din faa
extern a protezei
D. se face naintea celei mandibulare
p. 587
AB
Pentru diminuarea senzaiei de vom:
A. se recomand anestezie troncular periferic
B. se cltete gura cu ap cldu
C. se cltete gura cu ap fierbinte
D. se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou minile ctre piept
E. se recomand lsarea forat n jos a umerilor.
p. 588
DE
*Controlul stabilitii protezelor maxilare:
A. se face la deschiderea larg a gurii
B. verific succiunea extern
C. verific adeziunea protezei
D. verific meninerea protezei n timpul diferitelor micri funcionale
E. nici un rspuns corect.
p. 588
E

TEMA 69.
Stomatopatii protetice la ET
(593-601)

Dup Burket leziunile maligne:
A. au flor microbian moderat
BD
104

B. au flor microbian abundent
C. nu au miros fetid
D. au halen fetid prezent
E. nu necesit examene complementare.
p. 597
Dup Burket leziunile maligne:
A. au adenopatie relativ constant
B. apar mai frecvent n zona canin la maxilar
C. pot fi localizate la orice nivel
D. nu se excizeaz
p. 597
AC
*Hiperplaziile marginale:
A. se manifest prin forme anatomopatologice diferite
B. tratamentul const n excizia formaiunii tumorale i biopsie
C. se datoresc aciunii iritative n timp a marginilor protezei
D. ca form de manifestare pot fi i epulidele
p. 597
E
Reaciile tardive bazale, de tipul leziunilor eritemato-congestive, se pot datora:
A. porozitilor protezei
B. igienei necorespunztoare
C. imperfeciunilor de ordin ocluzal
D. aspiraiei provocate de camera cu vid
p. 597
ABC
Somatopatiile tardive traumatice:
A. sunt greu de diagnosticat
B. se datoreaz dispersrii neraionale a forelor pe cmpul protetic
C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact
D. nu necesit echilibrare ocluzal
E. apar de regul la distan de sediul contactului prematur.
p. 598
BE
Hiperplazia epitelio-conjunctiv:
A. pot apare sub form de franjuri
B. sunt de natur alergic
C. pot fi cauzate de boli generale
D. apar n special la nivel lingual
E. la nivel maxilar apar n dreptul vestibulului.
p. 598
AE
Hiperplazia epitelio-conjunctiv:
A. tratamentul ei const n excizia chirurgical
B. impune examen histologic de fiecare dat
C. examenul anatomopatologic arat c nu exist modificri la nivelul
componentei osoase
D. are halen fetid
E. are flor microbian abundent.
p. 598
ABC
Candidoza cronic atrofic:
A. este rezultatul reacional fa de iritaiile cronice
DE
105

B. apariia ei nu este legat de existena unor factori locali sau generali
favorizani
C. din punct de vedere clinic nu se manifest variat
D. este o afeciune rar
E. prezint forme acute i cronice cu diferite grade de severitate.
p. 599
Candidoza cronic atrofic este cauzat de :
A. deficiene imunologice congenitale
B. igien oral deficitar
C. imperfeciunea bazei protezei
D. dezechilibrul ocluzal
p. 599
AB

TEMA 70.
Reoptimizarea protezelor mobile
(693-703)

Cptuirea temporar:
A. se recomand pentru condiionarea esuturilor din zona de sprijin muco-osoas
B. dureaz 1-2 sptmni
C. materialele se prezint sub form de monocomponent
D. materialele folosite au vscozitate lent progresiv
p.696
ABD
Cptuirea definitiv:
A. este doar direct
B. este doar indirect
C. materialele folosite au consisten elastic
D. materialele folosite au grad de porozitate crescut
p.696
CD
Modificrile morfologice care impun reparaia protezelor sunt:
A. reziliena uniform a cmpului
B. igien oral defectuoas
C. schimbarea de volum a substratului muco-osos
D. schimbarea de form a substratului muco-osos
p.697
CD
Deficienele ale bazelor protezelor care favorizeaz fractura acestora sunt:
A. folierea necorespunztoare a torusului palatin sau a diferitelor zone
proeminente ale cmpului protetic
B. ndeprtarea neglijent a protezelor din tipare
C. ruperea croetelor
D. deformarea croetelor
p.698
AB
106

Deficiene de laborator care favorizeaz fractura protezelor sunt:
A. n timpul dezambalrii se poate produce deformarea sau ruperea croetelor
B. montarea dinilor laterali n afara crestelor
C. grosimea neuniform a bazei protezei
D. lipsa total a folierii sau folierea necorespunztoare
p.698
ABCD
*Tehnicile de reparaie a protezei:
A. se pot executa doar n laborator
B. cuprind completarea bazei n cazul extraciei dinilor frontali
C. nu pot fi executate dect n cabinet
D. includ completarea unuia sau mai multor dini
E. nu includ reparaia pentru nlocuirea unor dini.
p.699
D
Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente:
A. include ca etap de lucru turnarea de acrilat n interiorul protezei cu scopul de
a realiza un model
B. include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu
cianoacrilai
C. poate include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu
cear de lipit de-a lungul liniei de fractur
D. include ca etap de lucru rebazarea
p.699
BC
Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente:
A. include ca etap de lucru schimbarea bazei protezei
B. include ca etap de lucru schimbarea garniturii de dini
C. include ca etap de lucru ndeprtarea fragmentelor de protez de pe model
D. include ca etap de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu
scopul de a obine un model
p.699-700
CD
*Pregtirea fragmentelor de protez n vederea reteniei acrilatului:
A. este o etap de lucru n cadrul cptuirii directe
B. este o etap de lucru n cadrul cptuirii indirecte
C. include ca etap de lucru crearea unui spaiu de 3-4 mm ntre fragmente
D. include ca etap de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm
paralel cu linia de fractur
p.699-700
D

MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

S-ar putea să vă placă și