Sunteți pe pagina 1din 10

CAPITOLT]L I

vAnsra A rrr-A

A. NOTII]NI INTRODUCTTVE DESPRE IMBATRANIRE

incepe de la nastere si '


Imbatranirea este un proces continuu, gpdual, care
continua de-a lungul tuturor etapelor vietii. Inaintarea
in varsta presupune
si apoi la stadiul de adult
maturizarea, trecerea de la copilarie la adolescenta
tanar, 1a varsta mijlocie ti cea inaintata, cand majoritatea functiilor
aspecte pozitive, cat si
organismului intra in declin. Imbatranirel ate atat
inceputul batranetii' ln
,,-.E"tir". Nu exista o varsta care sa delimiteze exact
trecere spre
*Ja t uaitional varsta de 65 de ani a fost considerata limita deistorie,
varsta inaintata. ruroti"ot alegerii acestei valori
il gasim in nu in
in Germania, prima
biologie: 65 de ani a fost desemnata varsta de pensionare
varsta
natiu; care ainstituit un program de pensionare' Continua saseramana
i" p."ri""are in multe tari dezvoltate, desi in alte tari taditia schimba'
Imbatranirea poate viza trei aspecte diferite
( Popescu A',):
. Varsta .rooolrgii, reflecta in eiclusivitate trecerea timpului si
vedere al sanatatii'
reprezinta varsta unei persoane in ani. Din punct de
varsta are o semnificatie imponanta: odata cu inaintarea in
"ronologi"a
varsta, creste probabilitatea instalarii unei probleme
de sanatate' Pentru ca
4* ia pr"Oi"tia unor boli, aceasta varsta are implicatii legale si
financiare
importante'
-r^^- se
. Varsta biologica refera r-
^^ -^r^*^ -^.rifi..o#le ce
la modificarile ce apar in organtsrrr odata cu
la unele persoane mai
imbatranirea. Pentru ca aceste modificari pot sa apara
batrane biologic la
devreme si la altele mai tatzlt, putem intatni persoane
60 de ani sau mai
varsta de 40 de ani, respectiv p.iro*" tinere biologic la
mult'
. varsta psihologica
-r^-:^^ -o -ofo-o
refera lalo faLrl c
felul in care oamenlr se simt si se
-se I

munceste, isi face


comporta. spre exemplu, o persoana de 80 de ani cal.e
punct de vedere
ptaoori, participa la multe aciivitati este considerat tanar din
psihologic.
apar odata cu
Multe persoane se intreaba frecvent daca modificarile ce
sau nu' Majoritalea
inaintarea in varsta sunt procese nonnale ale imbatranirii
care, desi nedorite'
acestor transformari se datoteaza unor procese interne
sunt considerate normale si in general
imposib, de evitat. Spre exemplu,
odata cu imbatranirea, cristalinul
gros, mai rigid, mai putin capabil
din .t*.iio interna a ochiului devine mai
sa focaliz eze pe obiectele apropiate,
precum o carte sau un ziar
de citit, sifuatie cunoscuta sub numele de
-oamenilor
prezbiopie' Modificarile apar la
*u:oit"i"u varstnici si nu s-a
:::^ p.:F
putut gasi arta apanni ror decaiinaintarea i"
zisa' In consecinta, piezbiopia e considerata propriu_
procesului de imbatranire' Un un "*r"
fenomen nafural in cadrul
alt termen arorit p"ntru a descrie
schimbari este senescenta. toate aceste

Nu este insa intotdeauna clar care sunt


imbatranire. uneori declinur functional fenomenele ce tin de
cauzat de varsta ururrruo poate
confundat cu declinul functiona r cauz-at j" . l*ra. De exemplu, decrinul
fi
functiei mentale e considerat un apanaj
al imbatranirii. Acest diclin include
dificultateade a invata si uitarea accentuata.
dementei' dar este mult mai sever.
El poate sa apara si in cadrul
Astfel, persoanete in varsta pot sa
lucrurile in locuri nepotrivite sau aseze
uita dltafii, dar cei cu dementa uita
evenimente in totalitate. Bolnavii
."-4".*"L nu-si pot indeplini nici
datoriile de zi cu zi,precum sofat, gatit
sau irralflirrir.a n r.ti1o, financiare,
frecvent neputand piecizain ce an
sunt ,u,., .rnde se afla. Anumite
dementa' precum maladia Alzheimer, tipuri de
difera cru, o, imbatranirea naturala.
Tesutul cerebral
lud.iat autopsia bolnavil;r; boala Alzheimer a relevat
la
diferente clare fata de structura cerebrala u p"rro*eror
care nu prezentau
Diferentele dintre imbatrani.u'"o.rrala
ffi:AJoala' si a.*".rtu sunt deci
uneori a face diferenta intre declinul
functionar care tine de o boala sau
imbatrinire este foarte dificil de realizat de
De exemplu, la varstnici nivelul
zaharului din sange ( glicemia creste
) mai mult dupa o masa cu carbohidrati
decat la persoanele rnai tinere- Totusi,
daca aceasta crestere depaseste
anumit nivel, un
le^ nunde diagnosticul de diut; zaharat. Gradul cresterii
glicemiei face difeientain acJst
caz.

B. Teorii ate imbatranirii

Nu se cunoaste exact mecanismul prin


imbatraneste' unele care organismul uman
teorii sustin drept cauzai"ri*1.
ultraviolete, uzura organismului daiorat; cauzatede radiatiile
;il;ilor de metabolism. Alte
teorii vad batranetea drept un p_roces piedeterminat,
Totusi' nici una dintre teorii ,., .orrt-tut genetic.
totaritatea mooificarilor ce apar
"*ili.a
cu inaintarea in varsta. Majoritatea gerontologilor considera bat anetea
odata
drept
efectul cumulativ al interactiunilor corpului cu diferiti factori de-a lungul
vietii. Acesti factori sunt reprezentati de mediu, influentele culturile,
alimentatie, miscare,timp liber, boli si multi altii.
Spre deosebire de modificarile ce apar in adolescenta, care pot fi anticipate
relativ usor, fiecare persoana imbatraneste intr-un ritm unic.

Unele sisteme incep sa imbatraneasca de la varsta de 30 ani, altele


abia mai tar:ziu. Chiar daca anumite modificari sunt specifice inaintarii in
varsta, ritmul in care ele apar sau proportiile lor nu pot fi prezise.
Functia tuturor organelor vitale incepe sa scada pe masura imbatranirii.
Modificari legate de varsta apar in toate celulele, tesuturile si organele si ele
afecteaza functionarea tuturor sistemelor din co{p.
Odata cu imbatranirea, celulele devin mai mari, cu o capacitate tot mai miCa
de a se divide; creste cantitatea de pigment si substante grase ( lipide ) din
interiorul 1or. Multe celule isi pierd capacitatea de functionare; altele incep
sa functioneze anormal.

Substantele rezultate din metabolism se acumuleaza in tesuturi pe


masura inaintarii in varsta. Un pigment de culoare maro numit lipofuscina se
acumuleaza in multe tipuri de tesuturi alafuri de substante grase.

Tesuturile conjunctive, de legatura, isi pierd din elasticitate. Datorita


acestui fapt, organele, vasele de sange si caile respiratorii devin mai rigide.
Membranele celulelor se modifica si ele, astfel incat multe tesuturi numai
primesc la fel oxigenul si substantele nutritive si elimina mult mai greu
dioxidul de carbon si produsii de metabolism.

Multe tesuturi scad in greutate, proces denumit atrofie. Alte tesuturi


devin nodulare si mult mai rigide.

Datorita schimbarilor celulare si tisulare, si organele se modifica odata


cu varsta. Isi pierd progresiv functia si scade capacitatea functionala
morima. Multe persoane nu observa aceste schimbari pentru ca rareori isi
folosesc organele la capacitatea lor maxima.

Organele au o rezerva functionala pe langa capacitatea untala. De


exemplu, inima unui tanar de 2A de ani este capabila sa pompeze de zece ori
mai mult decat cantitatea necesara mentinerii vietii. Dupa varsta de 30 de ani
o medie de tUYo din aceasta rezeva se pierde in fiecare an. Cele mai
semnificative schimbari apar la nivelul inimii, plamanilor si rinichilor.
Pierderea rezervei variazaintre persoane,
dar si intre diferite organe in cazul
aceleiasi persoane.

Scaderea rezervelor ingreuneaza si


mai mult restabilirea echilibrului
organismului.

Temperatura corpului nu se modifica


in varsta' Pierderea grasimii subcutanatesemnificativ odata cu inaintarea
irrsa ingreuneaza mentinerea
constanta a acesteia' De aceea varstnicii
poarta frecvent mai multe randuri
de haine pentru a mentine o temperatura
comfonabila. varsta scade si
capacitatea organismului de a transpira.
In consecinta, varstrricii sunt mult
mai frecvent exgyli la supraincalzie^(rrip"rt"*i!
de temperatura ( hipotermie ) saula scaderi periculoase
).
Frecvent varsfiricii nu pezinta cresterea
temperaturi i in cazde infectie.
De aceea este exfref d. importanta urmarirea
cerorlalte functii;itale pentru
monitorizarea unei infectii.

Pe masura imbatranirii, organismul


nu mai tolereazala fel de mult
efort' E nevoie de mai mult timp ca pulsul
sa creasca in timpul efortului
sa scada dupa incetarea acestuia. si
Frecventa
Iraf$:timp maxima
"*Jiu.u
Desi functia pulmonara descreste usor,
frecventa pulmonara nu se
modifica odata cu varsta. o persoana foarte
in varsta ar trebui sa fie capabila
sa respire fara efort in conditii
normale.

Multe persoane varsfirice se simt ametite


daca se ridica brusc de jos.
Aceasta situatie apare dxoita scaderii
rrptd;; iresiunii sanguine si poarta
denumirea de hipotensiune ortostatica.

AIte probreme frecvent intalnite in randul


varstnicilor sunt:
. Presiune sanguina ridicata
( hipertensiune )
. Puls scazut ( bradicardie
)
'Probreme de ritm cardiac ( aritmii ), precum fibrilatia atnara
C.fmbatranirea si boala

4
pielea

Modificari',t-* nivelul pielii se numara


imbaftanirii prin 'uprezenta Rrintre.cgre mai vizib,e semne
iior.ilor riffi;ii,lare are
isi pierde erasticiratea.
Pe masura.tr:.-*i
an,or, extern
Numarur celuleror :tuqr
.*"'lorr,: ar,pierii, epiderma se
qr*"ri'i,ir*:?r:
raman cresc in dimensiuni^iIl;;";;:.
subtiaza.
j ,.u0", iar cere care
translucida' Pete pist"t". astfer
mari pot ru up*u in
.ui-lirurir,
patida,
zonere expuse soarerui.
Modificarile de la nivelul
tesutului conjuctiv reduc
erasticitatea pielii.

;f*Hrffin:*;ffin"ffi.Tlfl#cat pierea devine mai


uscata, cu

Par si unghii

curoarea parului este


determh:o j" r1n gigment numit melanina, produs
nivelul foricuru-lui,n*iyi
mai putina meranina'
a_"'i*. cu irruinil"u in.varsra, roii*rur Ia
Firere produce
regiunea hmoreror,
up"i :rr ,,"*;;1L ^!
30 ani, prim dah rna
"oir*"a:-; d"'iarfur. scarpuiui. pu*t de ra
;,T:lXl.ffm,':;ffi,,'i','-odinca fi;;;"
mai tariin decat cer
de ra

Albirea parului este determinata


genetic. Ea produce mai rapid
caucaziana si mai ,"oi"ii_""ulsiatica. se
Ia rasa
Si unghiile se modifica
odatacu varsta. Cresc
devin casante. pot saJevi#Irio."e r incet, isi pierd luciul
si opace si
Auzul

Acuitatea audit. scade trenta!


in speciar pentru sunetere
*J;i]*.
i""rr", ,i cu frecventa
,*di;;;tL;:;ruffi,"1T'".#"?ilfr
d;';ffi""0i :;:m#Ui:r-rrx
"irfl,r,o j.;:
iiJ:#".PoPulatia a]^'ir"i dizabititati auditive

Acuitatea auzului ilcene


sa scada teptat de
modificarilor nervrrrri Ia 50 de ani, probabil
uuaiiir. rripry, datorita
a creierului de a procesa ,rp;;;rd;asi capacitatea redusa
rr*r.r;. oop*,, J.*i*roen
sunt o alta cauza"
a tulburarilor de auz si sunt mai frecvenre
*1ff.* odata cu inaintarea in

Zgomotele anormale ( tinitus sunt


) destul de frevent intalnite la varfrrici
si
sunt un semn al pierderii moderate
a auzului.

Yazul
Modificarile de varsta legate de vedere incep
de ra 30 de ani.
ochiul varstnicului produce mai putine racrimi,
ducand ra o senzatie
inconfortabila de uJcaciune. Sorutia este
,iitir*.u picaturlor
lacrimilor artificiale. Toate structurile ochiului sau a
se modifica cu varsta.
comeea devine mai putin sensibila, astfel
incat anumite leziuni pot fi
scapate din vedere' La varsta de 60-ani
pupilele au o treime din dimensiunea
pe care o aveau la 20 de ani. Pupila
,*iio.r" aza de asemenea mai incet la
intuneric si la lumina.

Gustul si mirosul

Numarul papilelor gustative incepe sa scada


la 40-50 de ani la femei si la 50-
60 de ani la barbati' Papilele gustative
ramase inc"p sa se atrofteze.Daca
pierde senzatia gustativa, guriril. se
dulce ri r*ut
amar si acru persista putin mai mult.
.*t primele care dispar, iar

Productia de saliva scade cu inaintarea


in varsta. Gura devina mai uscata si
inghitirea mai dificila' Digestia este ingreunata
si poate sa creasca incidenta
problemelor dentare.

simtul mirosului incepe sa scada dupa varsta


de 70 de ani. Acest rucru se
datoreazapierderii terminatiilor nervoase de la nivelur nasului.

odata cu imbaranirea pot fi diminuate si perceptia vibratiilor, senzatia de


rece-cald, presiunea yau atingerea. Dupa
varsta al so de ani multe pe.soane
au o sensibilitate redusa la durere. Este
posibil ta aceste modificari sa se
datorcze fluxului de sange scazut la
nivelul receptorilor, creierului sau
maduvei spinarii.

Inima

. Inima are un sistem natural de pacemaker care ii control eaza


parte din acest sistem poate dewolta bataile. O
fibroza si apar depozite ae grasime

6
odata cu varsta' Pacemakerul natural, nodulul
sinoatrial, pierde cateva dintre
celulele sale, rezultand un ritm mai scazut at
uataiior inimii.

' Poate sa apafa o usoara crestere a dimensiunilor


inimii, in special a
ventriculului stang. Peretele inimii se ingroaru,
iur cantitatea de sange care
ajunge la acest nivel scade, in ciuda dimeisiuniioimarite
ale acesteia.

'Printre modificarile normale ale inimii se numara si prezenta pigmentului


"de varsta", lipofuscina. Celulelele musculare .*diu."
degenereaza treptat.
valvele inimii, care controleazadirectia ge curge.e a
sangelui, se ingro aza si
devin mai rigide. La auscultatia cordului, ui suflu
c{uzat'oe in$osarea
valvelor cardiace este frecvent la varstnici.

Vasele de sange

' Peretii capilarelor se ingroasa trepbt, scazand


schimbul de substante
nutritive si produsi de metabolism la acestnivel.

'
Principala artera, aofia, devine mai groasa, mai putin
flexibila, probabir
datorita schimbarilor ce apar in
lesutul conjunctiu ain peretela'vascular.
Tensiunea arteriala creste, iar inima va tretui sa munceasca mai murt,
generand hipenrofie ( ingrosarea muschiului
cardiac Si celelalte artere
devrl mai groase si,mai rigide. In general, ,urrtri.ii).
prezinta o tensiune
arteriala crescuta moderat.

Sangele

' Imbatranirea se caractenzeaza si prin reducerea


apei totale din organism.
Exista mai putine fluide in torentul sanguin ,i
i1 consecinta un volum
sanguin redus.

' Numarul celuleror rosii din sange ( corespunzator


si hemogrobina si
hematocritul ) e scazut. Aceasta situatie
.
gr"r"* apantia oboselii.

7
Plamanii

Dupa 20 de.ani numarul


alveolelor respiratorii
incepe sa scada, alaturi
de
filXTf"l}ilHTiil;,'lyloare:ri,,',iide;,inqaip,ii,erasrici,mai
tisulare
il expansionare, datorita rau.iii
"r*it" elastina. unei proteine
Forta maximala generata
in i
grsffit :*nrr *x;:tnsr*r#,1"ii{:l}:i: *- H:;;
ii,3:[,H"T,1tr[;ffi
apnee in somn ( episoad"
i*h#:fffi#il-*"rrii,;ir'ffi1
;;-
crescutdeinrectiii.."u,npiiffijll#f.::1i#"i-fi# ::m','ff 'Hil
Rinichii

'Numarul unitat,or de firtrare din


rinichi ( nefroni scade
)
. Masa totala
renala scada cu varsta

;#ffif ,3i"ffiS:Jfl: deservesc rinichiur


devin mai rigide si firtrarea
Yezicaurinara

erastic din srructura


;ffiil' vezicii devine rigid, vezicadevenind mai
putin
. Musculafura slabeste
si vezica nu
iffi #f**:l^'ruui"iur-.i*,*,larapoate;"0;,"u;i"T:..";"H,'Il
r,,uuiiroi ;",::'
il?f'T.t!iid,:i *" i,XtJ,.,::,H#,;ffil
H,:IiHlil.ffi ll;;:*#:1;L;*n#,ur",,ua"cipacitatea
'aJ
varstnicii isi pierd r.*uriu apare frecvent pentru ca
sete. Deshidrare
;:f;?fr1ff lffi ,;[H;H.*aderi.r,i#HT:H:"ffi :":T",,il;
Infectiile tractului urinar sunt frecvente la baffani datorita pe de o parte
golirii incomplete a vezicii, iar pe alta parte datorita modificarii ehilibrului
chimic de la nivelul tractului urinar.

Rinichiul varstnicului este mai susceptibil de a dezvolta reactii adverse


medicamentoase. Antiinfl amatoarele nonsteroidiene si anumite medicamente
pentru inima precum inhibitorii enzimei de conversie pot cauza insficienta
renala acuta in unele cazttn. De aceea este important sa se efectueze analize
de laborator de rutina cand aceste tipuri de medicamente sunt utilizate.

Oase si muschi

Densitatea osoasa scade la persoanele in varsta, in special la femei post


menopauza, datorita faptului ca osul pierde calciu si minerale. Oasele sunt
mult mai fragile, predispuse la fracturi.

Discurile intervertebrale de la nivelul coloanei se deshidrateaza odata cu


varsta, devin mai subtiri si, in consecinta, inaltimea trunchiului si respectiv
inaltimea corporala scad. Coloana isi accentueaza curburile, pot sa apara
pinteni ososi.

Articulatiile devin mai putin flexibile. Lichidul intraarticular scade,


cartilajele oaselor invecinate se freaca si incep sa se erodeze. Se pot depune
minerale in anumite articulatii ( calcificari ). Cel mai frecvent se intampla la
nivelul articulatiei umarului.

La nivelul articulatiilor soldului si genunchilor apar modificari degenerative,


de uzura. Articulaltiile de la nivelul degetelor isi pierd cartilajul, iar oasele
se subtiazatreptat. Modificarile articulare ale degetelor sunt mai frecvente la
femei si pot avea si o componenta ereditara.

Gradul si intinderea modificarilor musculare par a fi determinate genetic.


Lipofuscina si depozite de grasimi se depun in muschi odata cu varsta.
Fibrele musculare se retracta. Tesutul muscular poate fi inlocuit cu tesut
fibros, lucru mai evident la nivelul mainilor, care par subtiri si osoase.

Modificarile de la nivelul tesutului muscular, combinate cu cele de la nivelul


sistemului nervos, duc la scaderea tonusului muscular si a abilitatii
muschilor de a se contracta.
y;#l*liT:ffi::"et, instabil. obosear a aparcmurt
mai repede si energia

Somnul

Ciclul somnulr -

;;:;;HX#;f"'Ti"* de somn tu1:ir: superficiar si protund


ce arterne
maimurte*i-.a"-u_i,"*rutffii.'tffXl*;;*.#:;,T:,",f;i:
;:ffi H[*?"J,r#,;#:ffi#j,]i*iie trezesc a.,"oi in timpui
p,:^ri ). Scade perioada scade usor ( 6,5 - z
o.-.o* profund, aru ui,u,
j;H1,"."J;:,,?:,,1,*i"i"ii"),;d;;11;ffi#i,Tff "..
{;""rilj
schimbar,e mentionate
apar treptat de-a lungul
unei rungi perioade de
timp.
o imbatranire sanatoasa se refra
.ra prevenirea si reducerea efectelor
iii#t *#:'!Hiit, ix#t,'h:ifr*jinerea ;;*,tt r,zice,i
Dezvoltarea anumito; ti independente'
"LiIJ*i sanatoase :::1" '
corespunzatoare,efectuaread""re.citiiinmoo**1r"r"T,,r;fr:LJ:Lr**J;
mentale - poate ajuta.
cu ."i r.'i"""p" il;#me,
este insa niciodata prea cu atat mai bine. Nu
intr-o anumita masura
,"yn-f,*r* u incepe. 1i acest fer se pot controla
modificar,e ce survin pe
parcursur imbatranirii

10