PE SCURT

Sugereaza ca triunghiurile gingivale

negre pot fi prevenite in multe
situatii si gestionate in altele.
Evidentiaza faptul ca triunghiurile
gingivale negre pot fi cauzate si de
asemenea tratate folosind proceduri
restaurative si ortodontice.
Ofera o gama larga de tratamente,
multe dintre ele fiind aplicabile in
practica generala.

Managementul triunghiurilor
negre de la nivelul gingiei
P. Ziahosseini, F. Hussain si B.J. Millar

Triunghiurile gingivale negre (GBTs) sunt in general considerate inestetice, de

neacceptat, au o etiologie multifactoriala si dispun de o serie larga de tratamente. Aceasta
revizuire acopera managementul chirurgical si non-chirurgical aGBTs. Metodele
chirurgicale se adreseaza remodelarii, reconstructiei si conservarii tesuturilor moi incluzand
papila interdentara si osul alveolar. Abordarile non-chirurgicale include tehnici restaurative
( incluzand folosirea protezelor si a materialelor de culoarea gingiei), miscarea ortodontica,
ingineria tisulara si volumizatori tisulari. Acest articol stiintific acopera etiologia si
managementul GBTs, evidentiind importanta luarii in considerare a optiunilor
actualmente disponibile cand se trateaza lipsa papilei interdentare. Putine studii ample au
fost identificate in vederea investigarii pe termen lung ale rezultatelor privind obtiunile
managementul prezentelor GBTs.
INTRODUCERE
Papila dentara constituie o componenta importanta in realizarea unui zambet estetic si
pierderea ei are ca rezultat triunghiul gingival negru( GBTs). Aceste spatii pot cauza
probleme de fonatie precum si locuri pentru retentia alimentelor si a placii
bacteriene.Kokich et al. a demonstrate ca pacientii si dentistii au gasit triunghiuri negre
mai mari de 3mm mai putin atractive. Un studiu recent asupra a 80 de pacienti selectati la

intamplare in privinta perceptiei lor asupra numarului de GBTs vizibile si severitatii lor, a
demonstrat ca prezenta acestor GBTs se claseaza pe locul al III- lea in clasamentul celor
mai inestetice si neplacute probleme, dupa carii si morfologia defectuoasa a coroanei
dentare. O reducere unilaterala a papilei cu 2 mm a fost considerata inestetica.
Kurth si Kokich au preluat 337 de pacienti din 4500 de cazuri a doua cabinet
private de ortodontie pentru a compara prevalenta a GBTs intre incisivii centrali maxilari
dupa tratamentul ortodontic. Studiul realizat a demonstrat prevalenta de papile incomplete
intre incisivii centrali la o treime din populatie. Un alt studiu a estimat ca 15 % din
pacientii adolescenti care au avut tratamente ortodontice pentru incongruente la nivelul
incisivilor maxilari s-au asteptat la prezenta GBTs dupa tratament.
Tehnicile de management pentru rectificarea GBTs au fost inconsistente
ntre clinicieni . Alimentarea limitata cu sange

papilei este ntotdeauna o

problem care afecteaza reacia esutul la orice traumatism sau interven ie .

Aprovizionare arteriala scazuta a papilelor interdentare le face foarte fragile i
sensibile la recesiune ,ceea ce face ca refacerea papilelor care s-au retras sa fie
imprevizibila.
ETIOLOGIA GBTs
Studii documentate au demonstrate ca etiologia GBTs este multifactoriala.
Dimensiunile papilei pot fi modificate din cauza urmatoarelor motive:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Spatiul inter-proximal dintre dinti

Distanta dintre pozitia contactului inter-proximal si creasta alveolara
Biotipul gingival
Varsta pacientului
Boala parodontala si pierderea atasamentului, rezultand recesiune gingivala
Radacinile deviate, care pot urma tratamentului ortodontic
Morfologia dintelui si restaurarile defectuoase la nivelul coroanei dentare

SPATIUL INTER-PROXIMAL INTRE DINTI

Dimensiunea latimii spatiului inter-proximal este relevanta pentru prezenta GBTs.
In timp ce o latime mai mare poate permite imbunatatirea alimentarii cu sange a
papilelor si de asemenea care poate fi de ajutor in mentinerea unei papile integre, o

latime interdentara foarte mare creste riscul prezentei GBTs in timpul intinderii
papilei. Tall, Heins si Wieder au constatat ca o anumita distanta a osului lateral
intre radacinile a doi dinti adiacenti mentin integritatea statusului papilei
interdentare. Tall a sugerat mentinerea interdentara a 3 mm pentru a facilita baza
papilei. Martegani et al. a studiat masuratorile latimii inter-proximale cu
radiografiile periapicale. Analiza lor statistica a concluzionat ca atunci cand
distanta inter-radiculara este mai mare de 2,4mm prezenta papilei integre de la
nivelul incisivilor maxilari devine mai putin probabila. Aceasta este , indiferent de
distanta de la nivel osos si a

punctelor de contact . Aproximarea radacinii

apropiate crete probabilitatea de papile integre , n timp ce n cazul n care

distanta interdentara este mai mare de 4 mm, atunci prezena papilei integre nu este
de asteptat.
Changl clasifica morfologia ambrazurii n patru categorii pe baza
distanei orizontale dintre

jonciune smal-cement adiacente( Cels ) ( spatial

interradicular) i distana de la creasta osoasa la punctul de contact. Categorii sale

au confirmat c limea interdentar a avut mai multa influen dect nlimea .
Chow et al. a confirmat studiile lui Chang pentru incisivii centrali, ca spatiul
interdentar mai larg favorizeaza recesiunea papilei. Cu toate acestea, papilele
situate ntre incisivii maxilari centrali i laterali au artat un rezultat contrar,
spatiile interdentare mai largi au fost mai susceptibile de a avea papilei integre.
Chen et al. a contraindicat rezultatele de la Chot et al. si Martegani et al.
descoperind ca inaltimea este mult mai influentabila decat latimea.
DISTANTA DINTRE POZITIILE CONTACTELOR INTER-PROXIMALE
SI CREASTA ALVEOLARA
Distana dintre creasta osoas ( BC) i punctul de contact ( CP ) este un factor
frecvent discutat n estetica de dinilor

naturali, restaurari i n implatologie.

Tarnow a examinat 288 papile, prin metoda sondarii parodontale, la 30 de pacienti

obtinand astfel date de la partea anterioara, premolar i papila molarului. El a
concluzionat c n cazul n care distana
de la BC la CP este de 5 mm sau mai puin , prezena papilelor integre este aproape
de ateptat ( 98% ). Figura 1 ilustreaz relaia dintre
distana BC - CP i probabilitatea de intalni prezena papilelor integre. Wu i
colaboratorii sai au reprodus studiul lui Tarnow pe 200 de terenuri ale 45 de adulti
selectati aleatoriu investigand dinii anteriori maxilari obtinand rezultate similare .

Cho et al. au msurat distana dintre inlimile contactelor la cresta osoasa a 206 de
site-uri ale 80 de pacieni n timpul unei proceduri de lovire a gingival flap
procedure) n 2006. Micile variatii ale acestui rezultat stiintific se pot datora
diferitelor proceduri de nregistrare , observarea direct
mai degrab dect prin sondare , sau din cauza excluderii subiecilor cu inflamaie ,
un istoric de tratament ortodontic i dini mal-pozitionati . Chen i colab .au
nregistrat de asemenea rezultate diferite comparativ cu Tarnow i Wu cu prezen
redus a papilei pentru o dimensiune data. Acest studiu a msurat radiologic
distanta de la BC CP a 102 papile interdentare situate ntre din ii maxilari anteriori
la 30 de pacieni.
BIOTIPUL GINGIVAL