15. Tiparul. Preincalzirea.

Incalzirea

Tiparul reprezinta o cavitate de forma si dimensiune identica cu cea a

machetei.

Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a ambalajului in regim lent,

de la temperatura mediului ambiant la 200⁰ 1 ora pentru aliajele nobile si la 400⁰
pentru aliajele nenobile.
Macheta acoperita cu masa de ambalat se introduce dupa priza acesteia in
cuptoare de preincalzire cu palnia in jos. Scopul preincalzirii:
- De a elimina partial prin topire macheta de ceara sau arderea machetei din
rasini acrilice.
- De a elimina partial apa din peretii ambalajului.
- De a dilata termic peretii viitorului tipar.
Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu temperaturi
crescute si incalzirea brusca, aparand riscul de microfisuri sau spargerii
ambalajului in momentul turnarii aliajului.

Incalzirea se practica in regim termic mai rapid. Temperatura creste de la

200 la 750⁰ timp de 1 ora pentru aliajele nobile si de la 400 la 1000⁰ pentru
aliajele nenobile. Procesul are loc in cuptoare de calcinare. Scopul incalzirii:
- Eliminarea totala a reziduurilor (ceara, rasini).
- Eliminarea apei din peretii ambalajului.
- Aducerea tiparului la valorile maxime ale dilatarii care compenseaza
coeficientul de contractie al aliajului.
Dupa etapa de incalzire se obtine tiparul propriu-zis.
 16. Alegerea aliajului. Sursa de topire

Alegerea aliajului pentru obtinerea unei structuri metalice trebuie sa tina

cont de posibilitatile tehnice ale laboratorului, particularitatile clinice, pret de cost
1. Aliaje nobile
- Cu un continut crescut de aur, cu un continut redus de aur
- Pe baza de Ag-Pd, pe baza de Pd (Pd-Ag, Pd-Pd-Cu)

2. Aliaje nenobile
- Pe baza de Ni-Cr, pe baza de Co-Cr
- Pe baza de Fe, pe baza de Ti
Cantitatea de aliaj necesara este dependenta de dimensiunile piesei
protetice si ale sistemului de tije folosite pentru turnarea aliajului.

Sursa de topire
Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze naturale: metan, propan,
butan, acetilena, hidrogen.
Amestecul oxigenului cu metan, butan, propan dezvolta o temperatura
suficienta topirii metalelor nobile.
Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara oxihidrica) sau acetilena
(flacara oxiacetilenica) dezvolta temperaturi suficiente arderii metalelor nenobile.
Flacara prezinta 3 zone:
1. Zona rece.
2. Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai eficace.
3. Zona oxidanta, ineficienta si neindicata in topire.

Curentii electrici sub forma rezistentelor si a bobinelor de inductie–curenti

de inalta, medie si joasa frecventa. Sunt o sursa de topire rapida necontaminanta.
Este cea mai indicata metoda de topire in tehnologia protezelor de mare precizie.
Laserul este o sursa energetica focalizata foarte eficienta, necontaminanta,
dezvolta temperaturi mari.
Spotul plasmatic este o sursa de topire cu utilizare industriala, mai putin
utilizata in tehnica dentara, mai eficienta ca laserul.
 17. Aparatele de turnat. Intervalul de topire al aliajului

Cel mai curent procedeu de introducere a aliajului il reprezinta forta

centrifuga orizontala dezvoltata de aparate speciale:
- Simple tip ROTAX MECANIC. Nu are o forta centrifuga foarte mare.
- Semiautomate sau centrifuge semiautomate tip ROTOJET. Forta de
centrifuga este mult mai mare.
- Centrifuge electronice complet automate tip CASTOMAT. Forta centrifuga
este suficient de mare pentru introducerea aliajului in tipar.
Metoda de turnare indicata pentru aliajele nobile si nenobile este cea care
utilizeaza aparate de turnat de tip Castomat.
La aparatele de turnare programabile aliajul in stare fluida poate fi protejat
de un flux de gaz nobil (Ar, Kr). Acesta nu se combina cu aliajul si formeaza o
perdea de protectie, rezultand turnaturi de calitate.
Aparatul de turnat Haereus-Kulzer cu curenti de joasa frecventa faciliteaza
introducerea aliajului in tipar prin vacuum. Acest procedeu este mai sigur si mai
necontaminant deoarece nu se antreneaza particule din creuzet de la nivelul
tiparului, iar topirea se face cu protectie de gaz nobil.

Intervalul de topire al aliajului

- Aliaje nobile conventionale 950-1150⁰
- Aliaje pe baza de aur pentru metalo-ceramica 1150-1250⁰
- Aliaje nenobile Ni-Cr 1250-1350⁰, Co-Cr 1350-1450⁰
- Aliaje pe baza de titan 1600-1700⁰

Recomandari pentru evitarea porozitatilor determinate de contrapresiune

- Distanta dintre extremitatea machetei de ceara si partea exterioara a
ambalajului sa fie de 1 cm.
- Temperatura cuptorului de calcinare mentinuta la valorile maxime.
- Cresterea numarului de rotiri al centrifugarii .
- Cresterea presiunii la aparatele care imping aliajul prin aer comprimat.
- Efectuarea procesului de turnare in vacuum.
- Utilizarea unei cantitati de metal mai mare decat cea necesara.
- Rezervorul de aliaj fluid trebuie pozitionat intotdeauna in centrul tiparului.
 18. Dezambalarea si prelucrarea

Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturii

In cazul aliajelor nobile tiparul este lasat 5 minute pentru a se raci si a
ajunge la 800⁰ dupa care este introdus brusc in apa rece.

Dezambalarea propriu-zisa
Tiparul este spart cu un ciocan, iar fragmentele mari de masa de ambalat
sunt indepartate cu spatula de pe turnatura.

Sablarea
Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub presiune pe
suprafata turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.
Cu particule de cuart, Al2O3, alumina se sableaza tunaturile din aliaje nenobile.
Cu particule polimerice PMMA se sableaza turnaturile din aliaje nobile.

Dezoxidarea
Dupa sablare, turnaturile din aliaje nobile sunt dezoxidate prin introducerea
in solutii acide. Rezulta piese protetice curate ce pot fi prelucrate in continuare.
- Pentru aliaje pe baza de Au – HCl 10-15%
- Pentru aliaje Ag-Pd – acid sulfuric 10-15%

Prelucrarea, lustruirea
Piesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv in laborator. Se
urmareste adaptarea marginala transversala si longitudinala pe bontul modelului,
realizarea ariilor de contact marginale, adaptarea ocluzala in ocluzia statica si
dinamica.
Dupa prelucrare coroana metalica este lustruita cu gume, pasta de lustruit.
Lustrul final se realizeaza cu pufuri rezultand suprafete netede cu luciu de oglinda.

Cimentarea
Este etapa clinica de fixare a coroanei pe bontul protetic dupa inserarea de
ciment in interiorul ei. Cimentarea poate fi:
- Provizorie: ZOE
- De ddurata: FOZ, CIS
 19. Clasificarea defectelor de turnare. Defecte de turnare
negative

Clasificare
- Negative: totale, partiale (microcavitati, pori).
- Pozitive: sferice-perlate, aciforme-lamelare.
- Volumetrice: supradimensionarea, subdimensionarea.

Defecte de turnare negative

Defecte de turnare totale – absenta pieseii protetice in tipar dupa topirea-
turnarea aliajului. Cauze:
- Incalzirea insuficienta a aliajului in creuzet sau in palnia tiparului si
necurgerea lui pe canalul principal.
- Aliajul este topit si se scurge din palnia tiparului sau creuzet dar se
declanseaza tardiv centrifugarea, cand aliajul este aproape solidificat.

Defecte de turnare partiale

Porii sunt lipsuri partiale sferice de dimensiuni mici, aflate in masa
ambalajului. Se pot gasi la baza tijei canalului de curgere. Cand se afla superficial
pe con spre tija se pot elimina prin prelucrare. Cand se afla pe suprafetele
ocluzale sau pe peretii axiali pot necesita returnarea piesei.

Cauze ce tin de pregatirea machetei

 Subdimensionarea machetei rezervorului, canalului principal, istmului.
 Plasarea rezervorului de aliaj fluid la distanta mare de suprafata ocluzala.
 Plasarea excentrica a machetei rezervorului de aliaj fluid in conformator.
 Plasarea incorecta a tijelor de turnare.
 Prezenta unor obstacole pe traiectul curgerii metalului.
 Absenta canalelor de evacuare a gazelor din tipar.

Cauze ce tin de topire-turnare

 Cantitate insuficienta de aliaj.
 Interval de topire neadecvat tipului de aliaj din care se toarna.
 Forta de impingere a aliajului in tipar insuficienta
 20. Defecte de turnare pozitive

Defecte de turnare perlate sau sferice. Cand nu sunt insotite de porozitati

se pot prelucra. Cauze:
- Degresarea incorecta sau absenta degresarii. Din cauza urmelor de grasime
de pe macheta, la suprafata machetei apare o tensiune superficiala
negativa, masa de ambalat nu adera la macheta pe toata suprafata ei,
ramanand spatii sferice la interfata dintre cele 2 materiale, in care patrunde
aliajul fluid
- Absenta vibrarii mecanice in momentul aplicarii masei de ambalat si
utilizarea doar a vibrarii manuale.

Defecte de turnare aciforme sau lamelare. Cauze:

- Introducerea ambalajului la cuptor la alta temperatura decat cea indicata.
- Preincalzire/incalzire intr-un ritm accelerat. Gazele rezultate din arderea
machetei si vaporii de apa din masa de ambalat se elimina fortat, cu
fisurarea sau spargerea ambalajului. Cand tiparul nu se sparge, in
microfisuri patrunde aliajul fluid rezultand defecte lamelare, aciforme.
Acestea se pot indeparta cu freze speciale, iar piesa turnata poate fi
utilizata.

Defecte volumetrice
Supradimensionarea. Cauze:
- Neconcordanta intre coeficientul de dilatare al masei de ambalat (prea
mare) si coeficientul de contractie al aliajului (prea mic).
- Macheta nu e detensionata.

Subdimensionarea. Cauze:
- Utilizarea unor mase de ambalat care nu se dilata suficient de mult.
- Introducerea in apa a machetei in etapa de detensionare duce la contractii
mari nedetensionabile.