CAPITOLULII|

EVOLUTIE I COMPLICAII

Edentaia parialä poate fi considerat o etap în evoluia spre edentaia total.

Evolutia _i complicaiile edentaiei pariale infuenteaz direct atitudinea terapeutic adoptat
de tratament.
_i modalitatea
Evolutia edentaiei partiale este influenat de o serie de factori locali _i generali:
cauza edentaici
vechimea edentaici
vârsta la carea apårut edentaia
starea parodoniului marginal _i evoluia sa ulterioar
topogratia bre_ei cdentate: maxilar, mandibul, anterior, lateral având direct
legtur cu structura osului alveolar
ocluzia dentar
edentaiile instalate ulterior
timpul scurs pân la instituirea tratamentului proteticC
calitatea tratamentului protetic
starea general a organismulu+ (afeciuni metabolice, diabet, colagenoze, etc.).
Complicatile edentaiei par iale se apreciaz în funcie de gradul de afectare a
-fjunctiloaD,uwoeneuADM, de influenta_edentatilor partiale asupra
miscarilor mandibulare, astarupsiho-somatice i generalea tndtvidalu
Tulburrile functiei fizionomice
Modificarea aspectului oro-dento-facial constituie motivul cel mai frecvent pentru
care pacienii solicit tratamente reconstitutive protetice. Felul în care este perceput
afectarea fizionomiei de ctre pacieni are o pronunat valoare psiho-social fiind
dependent de vârst, sex, profesie, nivelul cultural, mediul social _i starea psihic. Este
important ca pacientul s-_i spun prerea referitor la felul în care percepe modificärile
fizionomice produse de edentaie i cum anume ar vrea sä fie îmbuntit aspectul fizionomic.
Functia fizionomic este modificat nefavorabil mai ales prin pierderea dinilor din
regiunea frontal i de curbur a arcadelor. In cazulîn care edentaf+ile din regiunea frontal
sunt de etiologie traumatic i se însotesc.de pierderi mari de tesuturi osoase _i gingivale,
fizionomia pacientului va.fifoarte greu de.refãcut.
Fizionomia poate fi afectat i prin complicaiile edentaiei pariale: apariia de treme
si diasteme datorate migrrilor or+zontale, deniveläri ale planului de ocluzie provocate de
migrrile verticale, vestibularizri ale dinilor, abraziune_i dezgolirea rädcinii dinilor.
In edentaia parial cu pierderea dinilor in zonade spijin, când are loc o mic_orare
a dimensiunii verticale de ocluzie, pacientul captä aspectul caracteristie de "facies
edentatus" datorit înfundrii buzelor _i adâncirii _anurilor perilabiale..

Tulburrile funetiei fonetice

Se produc mai rar, deoarece are loc o compensare rapid. Afectarea fonaiei se
produce în cazul edentaiilor frontale recente _i are ca urmare pronunia alterat a
labiodentalelor V, F _i linguodentalelor T, D, S, Z.
Coloana de aer, expulzat cu presiune din plämân, este dirijat ctre laringe, unde
pune in vibraie corzile vocale, dând na_tere sunetului subglotic nearticulat. Acest sunet este
modelat în etajul
supraglotic, reprezentat de o suit de caviti comunicante (faringele,
cavitatea oral, cavitile nazale) ce formeaz un adevrat "canal fonic". La trecerea prin
23
 capt tin
esta, datorit volumelor si structurilor
structurilor diferite
diferite ca care iîl compun, sunetul timdins
sale (limba, palatul moale, bru si
apare vorbirea
articulat,
în care ADM, prin compon nrincipal prin mecanism de fe
n rol deosebit. Controlul articulaiei fonetice se tac h i i interne, de unde Dor
back auditiv: sunetul produs este recaptat
puisuri pentru corecia _i modelarea articulärii TOne ice iei, în special prin afectar
enta ia frontal induce modificri ale fonajl
elorV, F _i linguodentalelor T, D, S, Z. odemisia. în urma feed-back
dccomprimat brusc la nivelul bre_ei edentate, m aproximativ dou sntä
uduv, pacientul reu_e_te s-_i corecteze singur fonaia în
corectarea fiind îns cu atât mai dificil cu cât bre_a este mai
ie deîntinsa.
saliv 1ulburarea
în cursul exerc
fone tmâni,
etic
ccundar edentaiei frontale se însoteste frecvent i de pro ercitäri
provocat
fonetice. Un alt aspect grav este starea de nelini_te, psihoza edentaie,
de
uncei
de túlburarea schemei corporale prin feed-back negativ auditiv _i prin excitaiile
modificate
edentaie sau solicitate neobi_nuit
Provenite de la plajele de sensibilitate intern, afectate prin eacnla
prin modificrile fonetice.
in timp ce
uentafile laterale reduse induc rareori tulburri de fonaie, edentatile
i d c intinse induc insuficienta functiei fonatorii, prin modificarea rezonatOrului bucal

neputänd fi compensat decât prin protezare corecta.

Modific ri ale fonaiei apar i dup aplicarea pun ilor dentare, Ca umare a
modificrilor morfologiei _i pozitiei dintilor din grupul frontal superio, aar i în cazi
protez rii edenta iei pariale prin proteze pariale mobilizabile, când se poate produce o
modificare a timbrului vocal din cauza plcii palatinale a prorezel.

3 Tulburrile functiei masticatorii

Edentaiile pariale reduse nú au influen semnificativ asupra organismului ca
umare a modificrii eficienei masticatorii. Funcia masticatorie este în mod deosebit afectat
cand Prin
se pierd dinii din regiunea lateral. pierderea molarilor, aproximativ A din
suprafata activ masticatorie dispare. Totu_i, conform teoriei lui Käyser (Käyser AFJ
aparatul dento-maxilar are capacitatea de adaptare, necesar în sensul pstrrii unei functi
mai diminuate, dar eficient în aceast situaie clinic. Pentru o masticaie eficient, acest
autor susine c sunt necesare patru uniti masticatori dispuse simetric la tineri _i doui
unitäji masticatorii la vârstnici. Totu_i afectarea parodontal a dinilor restani pe arcadäi
determin pacientul s efectueze o masticaie superficial, fr triturarea _i insalivarea
suficient a bolului masicator.
Reducerea eficienei masticatorii produce la pacienii predispu_i sau suferinzi de
afectiuni ale aparatului digestiv, simptome subiective i obiective (Elham Emami).

4.Tulburrile functiei de deglutiie

Gradul de afectare al deglutiiei este în principal dependent de numrul
contactelor ocluzale pierdute. _i localizarea
Edentatia intercalat redus nu induce de obicei tulburri de deglutiie, deoarece
exist suficiente uniti dento-dentare care prin contactul lor asigur stabilitatea mandibulei
calajul ocluzal;
Edentatia frontalä genereazà o deglutiie asemäntoare deglutitiei infantile, prin
dienaritia barierei formate de dinii respectivi, ceea ce permite
anterioar. proiecia limbii ctre spaiu
respectiv rmas liber în zona

ntatia narial întinsä, fie ea intercalat sau

terminal, induce o instabilitac
accentuat a mandibulei fa de maxilar, determinând eforturi
deglutiiei.
suplimentare în realizarce

24
 (5.) Modificrile odontale
Numrul, topografia, morfologia, starea pulpar _i implantarea dinilor restani pe
arcade orienteaza medicul in
adoptarea soluiei terapeutice. In ceea ce prive_te numarul
topografia dinior restanfi pe arcad, sunt favorabile tratamentului prin punti dentare acere
situaii clinice cu brese edentate reduse, mrginite la ambele extremitti de dinti haturali cu
narodoniul sntos. Repartiia dinilor restani la nivelul unei singure hemiarcade, sau numai
n zona anterioar a aireadei, exeude din sBart posibilitateatratamentului prin puni dentare
conventionale. Reteritor la morfologia coronar, de-a lungul timpului, la nivelul arcadelor
dentare se produc o serie de'modificri adaptative determinate de procesele functionale _i
narafunionale, astfel c morfologia coronar primar devine morfologie coronar excesive
secundar,ale
corespunztor vârstei _i tipului masticator individual. Prezenta unor activiti
muschilor masticatorn, determin modificri ale morfologiei dentare cu aspect patologic.
Specific inacest sensesteuzura dentara
Uzura dentar esteopierdere ireversibil de tesuturi dure dentare datorat unor factori
externi sau interni ce exclkd caria dentar. Este un fenomen complex controlat de variabile
mecanice _i chimice. Ideea tradiional, conform creia este incriminat un singur factor
euologic in uzura dentar, are în prezent puini susintori (Addy _i Shellis, 2006; Bartlett _i
Smith, 2000; Ganss, 2006; Pickles, 2006).
Literatura de specialitate (Brocard) propune în functie de etiologie, urmätorii termmeni
pentru uzura dentar
Abraziunea dentar reprezint uzura legat de functile fiziologice (masicatie) _i de
igienizare. Este o consecin a evoluiei statusului dentar în cadrul activitjilor funcionale
Tiziologice i a celor de ghidaj dento-dentar ocazionate de mi_crile mandibulare.
Atritia este termenul adoptat cel mai frecvent pentru uzura de origine parafunctional
pe care o1întälnim înoruxiSmAceast uzur este reflecia suprasarcinilor aparute im timpol
unor mi_cari repetitive sau în timpul parafunciilor. In prezena atriiei se observ suprafee
plate sau semne sub form de creste palatinale maxilare, provocate de impactul dinilor
Tnandibulari antagoni_ti. Uzura se face în oglind, restaurrile sunt uzate sau fracturate, fetele
vestibulare sunt mai mult sau mai puin naemne. Progresia acestor alterri dentare este lent.
iafara uzurii ocluzale apar faete de uzur _i pe feele proximale ale dinilor.
In afar de activitatea parafuncional din bruxism, poate produe atriie _i o arcad
antagonist restaurat, cu suprafete ocluzale netinisate sau cu oduritate mai mare ca a
dinilor naturali, precum _i reducerea numrului de dini de pe arcad cu suprasolicitarea
celor restanti.
Paesani (DA Paesani2010 include iîn factorii etiologici ai atriiei unele malocluzii
(ocluzia adânc acoperit) _i osteoartrita (ATM unilateral. Este important atât pentru
diagnostic cât _i pentru conduita terapeutic s se diferenieze atritia de origine parafuncionl
de eroziunea chimic. O informaie complementar important o poate da _i analiza
modelului.

Fig. 22Uzur dentar în bruxism

25
 realizeaza
ce
ivelul dinilor
Fig.23 Uzur
dentar la antagoni_tii
ocluzale cu
rapoarte

himic
enial
eseni. prin co
a l i m e n t e l o r a c i d e cu suprafetele d e n a r e : þ å u t u r inatur
a c i d e , r e g u r g i t a t i ig a s t r o - e s o f a p i àe Sünt

la origine o agresiune
de
Droziunea are alesalivei.Pentrueroziunilede origine chimica, Z0nelede
fat UZIîn fat
anomalii de compozitie a suprafe e de uzur
întálnesc
Concave cu supratee arondate netede nu se esterapid.
pierderiidesubstan
restaurrile sunt în genera indemne _i progresia

de bauturi carbogazoase
Fig.24 Eroziune dentar la un pacient consumator

Abfractia éste uzura fizica din zona cervical,

ca urmare a forelor de tractiune i
decompresiune, determinatede mi_carea de HeXIune a dinilor sub impactul
forelor ocluzale,
provocând microfracturi în smaltsidentn (uzur de oboseala).
cantitatea de fesuturi pierdut _i
UZura dentar are diferiteforme _i grade în functie de
cantitatea de tesuturi dentare
de localizare. Au fost propuse mai multe clasificri în funcie de
pierdute.In literatura de specialitate, pentru studii clinice, cel mai frecvent sunt utilizai" Indici
de uzur dentar ai lui Smith _i Knight".

Scor Suprafat Criterii

B/L/O/I Nici o pierdere acaracteristicilorsuprafeei smalului
C Nici opierderea conturului
1
B/L/O/I Pierdere a caracteristicilor suprafeei smaltului
C Pierderi minime de contur
Pierderea smaltului expunând dentina
B/L/O pentru mai pupu
2
de otreime din suprafata.
Pierderea smaltului expunând direct dentina
Un defect mai mic del mm
Pierderea smaltului adâncime
3 B/L/O expunând dentina pentru mai mu
de otreime din
suprafata.
26
 I Pierderea smaltului si pierderea substanial a
dentinei.
C
Undefect mai mic de 1-2 mm adäncime
B/L/O Pierderea completa a smaltului -expunerea pulpei-
expunerea dentineisecundare
4
Expunerea pulpei sau expunerea dentineisecundare
C Un defect mai mare de 2 mm adâncime-expunerea
pulpei-cxpunerea dentinei secundare
Semnificatia temenilor utiliza i este urm toarea: B - buccal (vestibular), L - lingual, O occlusal
(ocluzal), I--incisal (incizal), C -

cervical.

Clasificarea propus de Rozencweig (Rozencweig D) este mai simpl _i, spun

speciali_ti,orientativ pentru planul de tratament.
Stadiul 1-Uzur limitat la smalt _i la mai puin de 3 cupluri de dini.
Stadiul 2-Uzurasmalului i adentineiininsule, la mai puin de 6 perechi de dini.
Stadful3-Uzura smalului _i a dentinei fr insule, la peste 6 perechi de dini.
Stadiul 4-Uzura dep_ete mijlocul coroanei..
EI propune termenul de brychose pentru stadiile 3 _i 4 _i consider c evoluia de la
stadile 1 _i 2 la stadile 3 i 4 implicä o component psihologic major. Autorul susine ca
aceast clasificare este orientatiy pentru planul de tratament
Diagnosticul diferentialJal uzurii dentare se face cu tulburrile de mineralizare ale
tesuturlor dentare.

Fig. 25 Tulburri de mineralizare ale tesuturilor dentare

Pot fi prezente de asemenea, la nivel coronar, o serie de alte modificri patologice:

caridentare, fisuri _ifracturi.

Fig.26 Uzur dentar la un pacient care consum semine.

Toate aceste aspecte trebuie avute în vedere în conceperea planului de tratament.

Concomitent cu fenomenul de uzur.dentar, la nivelul camerei pulpare se produce un
omen compensator prin care se depune accentuat dentin de reacie (Forna Norina).
Acea
SC
acpune la
nivelul pereilor camerei pulpare _i ai canalelor radiculare. Un alt
27
 verticale a dintelui
a

cand aceste
cândPin
dimensiunii

sc derii Aunci
apexulu.

mecanism Compensator se produce în urmaîn vecinatatea

determina
deschiderea
Tea cametei
poate
UZurd si const în depunerea de
cement
dentar
uzura
produc,
mecanisme ompensatorisu e
pulpare cuafectare
pulpard.
fiziologic a dinilor pe
a

mentinpoziia
6 Migrrile dentare patologice
Tre factorii
care
patologice ale dinilor
restanti. Dup
urma ruperii echilibrului se produc migr ri e ese pre
In
produc între 30,03% i 55.80
edentate, producpatologice
arcade.prin apar+tia bre_elorCdentate, dentare
Brunsvold (Brunsvold M.A.) migr rile
din dintii restani. dingilor
migr rile patologiceale
Factorii careinfluenteaz
vechimea edentaiei
starea tesuturilor parodontale
tOpografiai întinderea bresei
edentate
varsta la care se instaleaz edentaia
ocluzia dentar axelor longitudinale
dentare _i înclinarea limb, buze.
IOlogia coroanelor exercitatede
obiceiuri vicioase, barafunci presiuni se produc plai
în plan orizontal _i
Migrrile patologice ecutive edentaiei pariale
vertic
Migrrile patologice în plan orizontals form clinic
(versiunea) este cea mai frecventa
a) Inclinarea sau bascularea dinilor patologice. Reprezint inclinaia
coroanei
se prezint migrrile dentare arcadelo
Subcare aciunea forelor orizontale
tangente
dintelui spre spatiul edentat sub punctului de contact interdentar.
favorizate rezisten prin pierderea
de lipsa de
obicei spre meziiar premolariimandibulari
Molari mandibulasi se înclin de
spreista
migrarea corporeal în plan orizontal dinilor fi
a
b) Transiaia (gresiunea) reprezint
-

întreg spaiul edentat poate

sprespaiul edentat. in unele situai, prin translaie
ocupat.
sau vestibularizri ale dintilor.
c) Rotatile produclingualizri (oralizri)

orizontale la arcada Fig. 28 Migrri orizontale la arcada

Fig. 27 Migrri
maxilar mandibular

Migrarile patologice in planwertirea

aExtruzia migrarea verticalä-a dnfilor antagoni_ti spaiului edentatar proces
alveoar. Aparemigrarea
b) Egresiunea
de regul la.dini afectatiparodontal.
rtical a dinjilor antagoni_ti spaiului lentat
împreuna
(euprocesulalvealar. Migrr se produc la toi dinií dar, mai frecvent la dini
laterali.

28
 Migrarile patologice(a distant despatinledentat.
a I n cadrul fenomenului Thielemann se produce Vestibularizarea, migrarea vertical
_i uneori u_oar mobilitate a incisivului lateral sau central superior de partea opus
edentaiei laterale mandibulare în care molarul de minte realizeaz ointerferen
nelucrtoare in propulsie.

Fig.29 Migrarea vestibular i vertical a incisivului central 11

ig.30 Radiografia panoramic care arat pierdere blantri lui 11.

)Vestibularizri ale dinilor frontali maxilari din cauza alunecrii protruziveea

mandibulei determinata deinterferene ocluzale la nivelul molarilor
Migrrile patologice ale dinilor restani m cadrul edentatiei partiale atrag_alte
complicatii:
apariia tremelor ce favorizeaz retentiile alimentare, traumatizarea papilei
interdentare, depunerea depozitelor tartrice, apariia carilor, toate pe läng un aspeet
fizionomic neplacut;
solicitarea individual a dinilor în cadrul procesului de masticaie _i uneori
transmitereaioieor ocluzale înafara axuui lung al dinilor;
denivelarea planului de ocluzie,

Fig.31 Migrarile verticale determina modificari ale planului de ocluzie

înclinareadinilor favorizeaz retenia pläcii dentare _i creeaz dificulti în inseria

Puntilor _i a protezelor mobile.
Dintii îinclinai peste (30 au valoarea funcional diminuat, iar pentru obtinerea
paralelismuuiestenecesarun tratament ortodonticpreprotetic sau chiar sacrificarea vitalitin
Palpare, In cazul dinilor înclinati pestoS nu se pot realiza puni obi_nuite,
 contacte rematureîn1
pren

functionale alemandibue
determin

cuspizOrt Cuspizilor
(Veaa
modificaren înltimii relative mi_c rile
parodontal

ocluzaleîn igamentului

tacte premature _iinterferer modilica orientarea

la dintii migrai verticalSe

Complicaiile edentaiei
pariale
Fig. 32
netratate.
4.4 i 4.5; 1.6 extruzie dentar, deniv.
unei treme între Clarea
47 mezoversiunc,dIstoversiune apariia
planului de ocluzie, multiple contacte
cu

premature _i interferene ociuZA

7.Modificrile parodogtale diniltilor. Rolul
al
Ligamentele pärodontaleConstituie un factor major de rezisten
ligamentelor parodontale_este
aZeaza rapoarte
prelua
deO a_parte
de ocluzie. din aceste presiuni sunt amnorizate de ctre
dintilor car
presiunile ocluzale transmise din
ganCntele parodontale, iar o alt parte sunt transmise osului alveolar. Starea de sntate
parodontal a din ilor restani pe arcad influeneaz prognosticul viitoarelor restaurar
protetice.
arcadã dentar complet are o suprafa total a ligamentelor parodontale de
aproximativ 45 cm (Watt). Pe msura pierderii dinilor, suprafaa ligamentelor parodontale
se reduce proporional valoarea
cu
funcional a dinilor extra_i. Ligamentele parodontale nu
Sunt solicitate întotdeauna, în cadrul proceselor funcionale (masticaie, deglutiie, fonaie), la
valoarea integral a
capacitii de suport.
Incazul instalärii unei
edentatii, dinji restani compenseaz pân la o limit
reducerea suprafeei parodontale, fr s apar fenomene traumatice, cu toate c valoarea
fortelor ocluzale este aceea_i. Disfuncii traumatice apar atunci când valoarea de suport a
ligamentelor parodontale este dep_it.
In anul 1901, Karolyi
(Niklaus P Lang) a formulat o teorie conform creia trauma
ocluzal este principala cauz abolii parodontale. Teoria lui
conform creia multi dini cu uzur datorat bruxismului aplecat la observaia clinic de
1919 Stilmann reafirm c
trauma ocluzal produce boala prezentau afectare parodontal. In
afirm c trauma ocluzal
produce leziuni parodontal. Muhlemann în 1954
microscopice sau
nivelul membranei parodontale. In
si zona de 1962 Glickman difereniaz submicroscopice reversibile la
parodoniul zona de iritaie
codistrucie. Zona de iritaie corespunde în
interdentare _i fibrelor transeptale. parodoniului
Trauma ocluzal nu intervine la acest marginal, papilelor
hacterian. Zona de codistrucie corespunde nive, ci numai placa
fibrelor transeptale meziale _i parodoniului profund _i începe de la nivelul
G. Newman) distale _i ale crestelor vestibulare
precizeazåa ca tErauma ocuzala poate fi
Trauma ocluzalá primara este primar
_i orale. Carranza (Michaci
sau secundar
se dezvolt în timpul actelor functio determinatä de o fort ocluzal
este cazul parafunciilor, sau sSe
_i care actioneaz mrit fat de cea care
transmite în afara axului operioad mailung-g det1mp, cum
parodontiu sntos. Trauma ocluzala lung al dintelui în con
inflamaie, atrofie, degenerescen0 primará, în absenta unor
factori
ondiiile unu
provoac boala
parodontal, etiologici supraadãugali
s
ci numai leziuni"
uni izolate.
30
 Trauma ochuzalá secundar este leziunea produs de forte ocluzale normale sau
arite, continue sau detraumatiSIme în afara axului lung, ce acioneaz asupraunui dinte cu
arodoniu släbit din cauza unei afectiuni parodontale. Leziunea produs detrauma ocluzal
e de natir biomecanicã i compresivä, determinând leziuni tisulare atrofiçe i
degenerative.
Din punctde vedereclinic trauma ocluzal semanifest prin: luouidaHes.
migrri dentare: totilor eake p2eima
remntus;(leplsa een oinblor) ( vibeatia
n IM)
cre_terea mòbilitäii dinilor;
resorbia osului alveolar;
formarea tesutului vascular de granulaie în parodoniul de sustinere.
Modificri ale parodonfiuluiau loc_ia nivelul dingilor caremu realizeaz rapoarte de
Ocluzie cu antagoni_tii. Forfele ocluzale normale transmise unor tesuturi parodontale
santoase constifuie stimuli mecanici necesari întreinerii troficitjii tisulare. Un dinte care
nu
normal.
primeste stimuli funcionali are parodoniul structurat diferit fa de un dinte solicitat
Astfel, parodoniul conine sesut conjunctiv lax, nedirectionat, osul alveolar are areole largi _i
trabecule subiri, atrofice.
sunt
Conform principiului biomecanic de concepere a punilor dentare, acestea
corespunztoare atuncicand suprafata parodontal a dinilor stâlpi de punte este mai maresau
egal cu suprafaa parodontal a dinilor înlocuiti, în condiiile unui parodontiu_sntos
Legea lui Irvin Ante).
Suprafata
Suprafata ligamentelor ligamentelor
2 2
Maxilar parodontale (mm) Mandibula parodontale (mm
Incisiv central 139 Incisivcentral 103
Incisiv lateral 112 Incisiv lateral 124
159
Canin 204 Canin
Primul Premolar 149 Primul Premolar 130

Al 2-lea premolar 140 Al2-lea premolar 135

Primul molar 333 Primul molar 352
Al 2-lea molar 272 Al 2-lea molar 282
Al 3-lea molar 190
Al 3-lea molar
Suprafaa
197
ligamentelor parodontale ale dinilor cu implantare normala- Sharma A.
Pelâng rolul de a prelua presiunile ocluzale, parodontiul mai are(rop în nutriia dinilor prin
neuromusculare aparatului dento-
pachetul vasculo-nervos apical i în reglarea åctivitii a

maxiar prin mecanisme de feed-back negative declan_ate de receptorii parodontal1.

8.Manifestäri la nivelul crestelor alyeolare

Creasta alveolar este formatiunea rezultat din procesul alveolar înurma pierderi
ainfilor. In zona spaiilor edentate, în urma extractiej se produce un proces de resorbtie _i
atrofie progreaiva, reversibil, a osului alveolar. In acela_i timp, la nivelul alveolei
postextractionale se produce apoziie osoas(9-12 lun+)
Forma _i gradul atrofie este in tunctie de cauza extractiei (carie, traumatism,
parodontopatmi), felul extraciei, vechime, vârst, afectiuni generale (diabet,boli endocrine,
carente vitaminice etc.), protezarea ulterioar. La nivelul bre_elor edentate reduse, atirofia este
maimic decât în cazul bre_elor întinse.
Procesul de atrofie intereseaz toate componentele alveolare, fibromucoasa, periostul
_i osul alveolar.
Dup Glickmann (Glickman I, 1952) "factorul osos" reprezint capacitatea dereacie
a Osului alveolar fa de factorii iitativi loali _i de sarcini funcionale exagerale. ESste
31
 (apozitiasi este negativ cand
decât
este maimic
considerat (pozitiv) când resorbia _gsoas obtine
osos Se pot intertra
pe
Tesorbfiaosoas este mai mare deca(ipoziu)
eculDazaare,
factorului
a spajilor
reacie de m rimea
Informaii asupra apacit ii
trabeculelor
osoase,
îngro_area
lamineidure.
examenului radiologic: orientarca periodont
_i
ari de resorbie« osoas, lärgirea paiului
mandibulare
mandibulare traiectoriei
,Modificri ale traiectoriei frecvent cu devieriale atunci cänd
mandian

dentaia pariat seasocíaz; mandibulare

se pro uce

vertical sau orizontal. Devierea traiectorieL

traiec tacte ocluzale.
determinate
deplaseaz liber far contacte dento-dentareedentatul
sau cu partialpotfi
vierile traiectoriei bulare la
modificri alestructurii ATM
Spasmemusculare
contacte premature,interferente.
modificarea cicluluimasticatorindividual
scderea eficienei masticatori sporesc mi_c rile
de propulspulsi fapt ce
edentaiile terminale
In i laterale întinse asociata uneori cuIafe
determin _i suprasolicitarea dinilor frontali,
patologic
tesuturilor paodentale. unilateral
hemiarcad , pacientul
devine masticator
aentaiilor de pe o

parodontale la nivelul arcadei

Consecinele masticaiei unilateralerByron)
inflamaia tesuturilor
acumularea plci dentare _i
nefunctionale; de arcad folosit în masticaie
patologic la nivelul segmentului
abrazia
instalarea disfunctiei ocluzale;
modificarea planului de ocluzie
intruzia dinilor suprasolicitai ocluzal;
migrarea patologica dinilor.

1O.Modificareadimensiunii verticale.de ocluzie (Dvo) funcionalitatea

în
ocluzie un factor important
constituie
Dimensiunea veffical de
distana dintre punctele subnazale i gnation
aparatului dento-maxilar (ADM). Este _egal c
Cauzele scderii dimensiunii verticale de ocluzie:
constituional
infraalveolia în zona molar, dobândit sau
interpozitia limbii (deglutitie atipica), clasa a-1-a)
uzura datorat bruxismului
mandilbulei
dezvoltarea insuficient aramurilor verticale ale
aparatului dento-maxilar
remanieri fiziologice ale
DVO
reconstituiri protetice care subevalueaza molarilor si
de avulsia
pierderea stopurilor ocluzale postern10are determinate
premolarilor

resorbtiaosului alveolar laedentatii vechi

reducere ocluzal intempestiv (reducerea exagerata acuspizilor de sprijin).
Inedentaiile laterale întinse cu pierderea stopurilor ocluzale, în funcie de rapoartelest
sau inocluzie sagital), DVOo
de ocluzie ale dinilor frontali (cap l8-capnînpsalidodont chiar $
brese laterale întinse
modific mai mult sau mai puin. Uneori, situaia unor
menin o DVO corect. Trebuie mull
raportul de ocluzie psalidodont reuseste sa
discern mânt aprecierea a_a-
în
numituli "sindrom al ocluziei coborâte" deoarece decele
cand produs, au apru fenomene adaptative
mai multe ori este impresie, 4r aunel nu S-a o
o

compensatorii ale poziieI

mandOuiare carc impun reevaluare a DVO.

32
 O

Fig.33 Reducerea DVo

11) Manifestri musculare

Sunt datorate unei atectiuni a ATM!
dizarmonii ocluzale, masticaiei unilaterale, care
directioncaz mandibula în pozitii noi, solicitánd asimetric musculatura. Se produc la nivelul
musculaturii: hipertrofiu, spasme _i uneori apare chiar durere.
12/Modificri la nivelul articulaiei temporo-mandibulare (ATM)
Modificrile la nivelul ATM sunt determinate de sçhimbarea traiectoriei mandibulare,
dizarmoni Ocluzale, sSuprasolicitarea ATM, modificarea DVO, spasme musculare i de uzura
dentar.
Clinic (manifesth prin: frecturi, cracmente, dureri la nivelul ATM, limitarea
se

deschiderii guri,etc.
O modificare á DVOcu 1 mm
interincisiv corespunde unei rotaii condiliene de I', iar
o variaie de câiva milimetri a DVO nu
produce imediat o afectare articular, dar acest
capacitate adaptativ este limitat. Când aceast capacitate a sistemului neuro-muscular este
depsit, poate aprea imposibilitatea sau limitarea mi_crilor mandibulare prin contractura
mu_chilor pterigoidieni laterali sau a unor fascicule din mu_chiul temporal. Prin urmare, se
produce o deplasare permanent a meniscurilor articulare, cu deteriorarea ligamentelor ATM)
_i spasme dureroase ale mu_chilor masticatori. Aceste alterri progresive ale structurilor
articulareSunt adeseori însoite de cracmente _i subluxaii. In 1970, Rozencweig
(Rozencweig D1970) reunea aceste modificri sub denumirea generic de Sindrom Algo-
Disfunctional al articulaiei temporo-mandibulare (SAD). Studii recente arat c nu exist
corelaie între durere _i deplasarea discal, durerea fiind asociat cu inflamaia. Din acest
motiv, termenul cel mai frecvent utilizat astzi este ,Disfuncia Aparatului dento-maxilar"
(DAM).

g 34 Reprezentarea schematic a deplas rii condilului mandibular _i a meniscului în timpul mi_crii de

deschidere a gurii(Balland)

33
 în ATM(Balland)
cu recaptare
disloc ri de menisc
enlarea
schematic a

30 Keprezentarea schematica dislocrii de menisc fr recaptare în ATM(Balland)

E

Tulburrile articulaiei temporo-mandibulare sau disfuncia temporo-mandibular/

constituie o entitate colectiv care cuprinde un numr mare de manifestri clinice ale
musculaturii masticatorii, articulaiei temporo-mandibulare sau ambele (Barbosa). Durerea
miofacial, dislocrile de menisc, durerea articular _i bolile degenerative i inflamatorii ale
articulaiei temporo-mandibulare sunt subtipuri majore.
Unii factori etiologici care i_i aduc contribuia sunt doar factori de risc, altii sunt
cauzali în fapt i altii coincid pur _i simplu cu afeciunea.
Ace_ti factori sunt clasificai în predispozani, iniiatori sau precipitani _i perpetuan,
în functie de rolul lor în progresul disfunciei
Factorii predispozan i - modific rile
temporo-mandibulare (Mc Neill).
anatomice, metabolice _i patologice care

afecteazä în modireversibil paratul dento-maxilar.

Factorii iniiatori care duc la apariia patologiei articulare sunt în
-

de traumatisme _i suprasolicitarea aparatului primul rând legat

produc rnirea capului, gåtului sau a maxilarelordento-maxilar. Astfel, traumatismele
prin impact, o miscare carea
de flexie-extensie
capului exagerat, o rnire în timpul mancatului, cscatului sau chiar
gurii în timpul tratamentelor dentare pot ti factori deschiderea prelungit a
mandibulare. iniiatori ai disfunctiei tempor0
Suprasolicitarea aparanului dentO-max1lar se poate realiza _i prin
Factori perpentuani pararuncia, -

parafunc.
atretine disfunctia temporo-mandibulara i Tactorii hormonali sau factorii
dentist, pot fi asociai.cu orice factor psihosociali p
initianti. Pentru medicul cele mai predispozan! s
Tmenisc(Hall HD).Referitor la prevalena importante tulburri
dislocrilor de mer ale(ATM tin de dislocrile
imaginile obtinute prin rezonant magnetic_la 30 de SC exist studii care arat cd
dislocarea discului(Kircos). Insa, dislocarea asimptomaticásugari _i copii mici nu au artat
din minori, cu o medie de varsta de ll ani _i la circa 300 a dis la 8%

In cazul pacienilor simptomatic1, dislocrile de menis.

Clui a fost constatata

ntarii aduli (Paesani201

prezente în 80-90% din tn
34
doi mult decât atät, pacienii îndrumai ctre
imntomelor, par s
sim aib o incident _i mai mare a
o
intervenie chirurgical din cauza
nersoanele dislocri
cu dislocrilor de menisc. Doar o mic
din de menisc sau parte
urmeaz tratament. osteoartroz, cu simptome ce au devenit evidente,
Motivul acestei situaii fost explicat.
nu a
Prevalenta dislocrilor de menisc _i a
osteo-artritelor la
definit, dar apare mai frecvent la femei brbai _i femei nu este clar
(Katzberg RW).
13)Modificri de comportament
Edentatia parial esté pereepttä de foarte multi pacieni ca o
infirmitate grav
dezonorant, ceea ce face ca pacientul sse prezinte cu întârziere la tratament, i
complicaiilor. Sindromul disfunciei dup
temporomandibulare poate produce pacienilor apariia
cu un
psihic labil, modificri de comportament grave.
Medicul stomatolog are obligaia de a face
cunoscute pacienilor complicaiile
edentaiei pariale i de a institui un tratament protetic cât mai precoce chiar
lipsesc puini dini. _i atunci când
Pacientul va fi asigurat c beneficia de cel mai bun _i corect tratament care
va
preteaz la situaia clinic respectiv _i în funcie
de posibilitile materiale ale pacientului, se
In
nici un caz pacientul nu va fi
descurajat, dar nici nu se vor face aprecieri exagerate asupra
reu_itei tratamentului.

35