CAPITOLUL I

EDENTAIA PARIAL

Definitie
aparatului dento-maxilar ce apare în urma
Edentaia parial este o stare patologic a

arcad dentar. In urma instalärii

pierderii uneia pân la dento-parodontale de pe o
15 uniti
ori mai multe bre_esau spaii edentate.
edentatiei, pe arcad, apar una
topografie (zona edentat), întindere _i frecvent.
Spatiile cdentate difer în functie desau unui
Pot fi localizate la maxilar, lamandibul la nivelul ambelor maxilare, La nivelul
maxilar pot fi localizate pe ohemiarcad, pe ambele hemiarcade, zona de
în sprijin (premolari,
molari), în zon frontal sau anterioar (incisivi, canini)
sau în zonadecurbur a arcadei.
de dinii restani, bre_ele edentate pot fi:
In functie de pozitiaspailor edentate fa
de dini restani;
intercalate- când sunt delimitate la ambele extremitji
când sunt delimitate numai anterior de dini restani;
terminale-când pe aceea_i arcad sunt prezente bre_e edentate terminale _i
Ixte
Dacintercalate..
numul dintilorabseni la nivelul unei bre_e edentate este/mio (1-3 dinti sau
redus, absena a mai mult de 3 dini de la
absenta celor 4 incisivi) vorbim de o edentaie
o edentaie întins, iar când pe arcad rmân 1-3
nivelul uneisingure brese edentate d edentat care include caninul este denumit
extins.
dinti, edentaia devine subtotal. Bre_a la vârste foarte uneori chiar înaintea erupiei
Edentaia parial se instaleaz de tinere,
molarului de 12 ani. In literatura de specialitate nu exist multe date referitoare la prevalena
arat o prevalen de
edentaiei pariale, totu_i un studiu din India (SeenivasanMadhankumar)
55% pentru edentaia de clasa a III-a Kennedy _i de 26%pentru celelalte forme de edentaie
ani. Un studiu realizat în Romania
parial la un grup de populaie cu vârsta între 13 ani _i 87 de
(Murariu A.) indic o prevalen a edentaiei pariale de 65,5%.Un alt studiu (Shah N.) arat o
prevalen a diverselor forme de edentaie de peste 70%, la populatia de peste 60 de ani.

Etiologia edentaiei pariale

In functie de etiologie, edentaia parial este congenital sau dobândit .

a.Edentatia congenital este determinat de lipsa mugurilor dentari i poate fi:

anodon ie total - lipsa mugurilor dentari în totalitate;
hipodon ie - lipsesc mai pu in de 5 muguri dentari;
oligodon ie - lipsesc mai mult de 5 muguri dentari.
Reducerea numrului de dini apare izolat sau ca simptom în cadrul unor sindroame
genetice: displazia ectodermal, sindromul Ellis Van Creveld.
Ordinea afectrii dinilor este urmätoarea:
ultimii molari mandibulari (cel mai frecvent)
incisivii laterali maxilari
primii premolari maxilari
incisivii centrali mandibulari
primii premolari mandibulari
b.Edentaia parial dobândit poate fi determinat de mai muli factori:
VCaria _i complicaiile ei:
complicainie acute pulpare _i ale parodoniului apical pot provoca dureri
puternice care determin pacientul s solicite cu insisten extracia
dintelui respectiv,
7
 de
refãcut prin ob obturaii sau
imposibil
radiculare mari,
tratament
-

distruciile corono extrac ia

dintelui; aplica
un
poate
mijloace protetice impun la
cu
care
nu se
interven ii chirurgicale
ajuttoare
leziunile periapicale_cronice
asociat
conservator simplu sau inflamatoril
sau mixtein
tratamentului endodontic; marainale_degenerative,

parodontale cronice
eeunile implantarea dintilor. cidentele
Tormele avansate, deoarece
viciaz
accidentele de joaca, u
la ale din ilor, luxatii
Traumatismelee brutale, (la copii: produce
fracturi

de munca) pot fracturi ale

oaselor maxilare,
sportive, de circulaie sau
precum _i în
avulsia dinilor din
alveole, determina o supura ie
omlete cu atunci când ace_tia
extrac ia dintilor
Sruaii ce impun sau împiedic reducerea corect a fractur
de fractur osteomielite) impun extracia
focarul (abcese, flegmoane, adenite,
9Supuratiile perimaxilare
aceste complicaii infecioase. Tratamentul chirurgical
dinfilor care au generat din sfera oaselor
maxilare.
umorile benigne _i maligne ráspunzatori
de aceste

pe läng tumorii _i extracia dinildr

extirparea
mpune
tumori. prin care
incorecte, tratamentele profetice
tratamentele odontale
6Factorii iatrogeni- sunt urmate deo
suprasolicitati, tratamentele ortodontice care nu
dinii stâlpi sunt
tratamente incorecte pot
determina o dizarmonie
echilibrare ocluzal. Toate aceste
marginal _i profund dinilor
al stâlpi.
care poate compromite parodoniul
Ocluzal mandibulare _i mai
ocluzale çare determin tulbur ri ale mi_crilor
Dizarmoniile
ales transmiterea presiunilor áfara axului
ocluzale în lung al dinilor.
8Extraciile de necesitate -fcute
în scop:ortodontic, protetigfdinii înclinati peste
(dinii
estemai mare de unu), profilacticzonele
45, dini la care raportul coroan/rdcin radioterapeutic în
susceptibili de infecii înaintea începerii tratamentului focarelor de
cervico-faciale), înc0pterapeutio general (eliminarea
infecie ca
msur terapeutic în tratamentul general al afeciunilor reumatismale, oculare,
auriculare, articulare si cardio-vasculare).
Diagnosticul diferenial al edentaiilor congenitale _i dobândite se face cu:
edentaiile tranzitorii din'dreptul dinilor pe cale de eruptie;
edentaiile aparente din dreptul dinilor inclu_i, a dinilor ectopici _i a resturilor
radiculare incluse,
spaiile care apar pe arcad consecutiv migrrilor dentare orizontale, determinate de
dizarmonii ocluzale instalate dup edentaii vechi neprotezate.
Anamneza, examenul clinic cu apelul dinilor _i examenul imagistic ne ajut s
punem un diagnostic corect de edentaie.
Atitudinea terapeutic în cazul spailor de pe arcadä din dreptul dinilor inclu_i,
ectopici, al resturilor radiculare etc. este aceea_i ca _i cea din edentaie, dar, este incorect s
ne referim la edenta ie atâta timp cât dintele respectiv este prezent pe arcad ."
fn cazul spaiilor edentate ocupate prin migrarea orizontal
diagnosticul de edenta ie r m ne i se stabile_te pe baza apelului din ilor.
a dinilor limitani,

Clasificarea edenta iilor

unui dinte din cavitatea

le De la pierderea unui dinteorala
Pierderea CTeeaza o bre_ edentat pe arcad cu 32 de
de pe arcada
_i paná la
crea un numar foarte mare de situatii prezena unui singur dinte
pe aceea_i arcad se poate clinice posibile. Costa $
Bivolaru, în urma unui calcul, au apreciat ca la nivelul unei singure
exista peste 65.000 de posibiliti de edentaie. arcade dentare ar putea
8
 Diversitatea mare a formelor de edentaie nu este dat numai de numrul dinilor
abseni ci _i de poziia spailor edentate, de întinderea acestora, de raportul dintre aceste
spaii i dinii restani, de numrul dinilor restani, etc.
Numrul mare de forme clinice ale edentaiei pariale a fcut necesar o clasificare. A
fost propus un numr mare de clasificri, ceea ce a dus la multe controverse i confuzi.
Conditile pe caretrebuies le îndeplineasc oclasificare a cdentaiilor sunt:
s fie acceptat demajoritateaspeciali_tilor
s fie utilizat la congrese, comunicri internaionale, trecând proba timpului;
s fie orientativ pentru planuldetratamentprotetic
s permit oapreciere imediat, globala tipului de edentaie de la nivelul unei
arcade
s permit comunicarea combinatiilor între poziiile spaiilor edentate _i poziiile
dinjlorrestanti,
Orice clasificare î_i pierde valoarea practic dac nu tine cont de valoarea funcional
a dintilor restani _i de capacitatea de suport a crestelor edentate.
Clasificarea lui Cummer 1921/
Aceast clasificare fine seama mai mult de forma protezelor pariale mobilizabile _i de
linia cro_etelor decât de situaia clinic iniial. Linia cro_etelor, "fulcrum line", în jurul
creia protezele basculeaz trece prin "dinii ancor".
Dup Cummer edentaiile sunt împrite în 4 clase:
Clasa I-linia cro_etelor trece în diagonal fa de linia median aarcadei;
Clasa a lI-a- liniaoro_efelortrece transversal peste linia median a arcadei;
Clasa a Ill-a - linia cro_etelor este unilateral far s treac peste linia median a
arcadei dentare;
Clasa a IV-a - linia cro_etelor este poligonal ,
Clasificarealui Cummernuprecizeaz numrul i poziia dinilor abseni.

Fig. 1 Edentaie clasa I Cummer Fig. 2 Edentaie clasa all - a Cummer

Fig. 3 Edenta ie clasa a III - a Cummer Fig. 4 Edenta ie clasa a IV - a Cummer

9
 IClasificarea lui Friedman îndeplinita de segmentl
o clasificare ce tine cont de funcia
absent de1edzat
dentar absent de la nivelul arcadei:
a lipsesc dini din segnmentul anterior curolîn incizia alimentelor
Clasa II sunt abseni dinî din segmentul lateral cu rol în zdrobirea _i triturareea
alimentelor;
Aceastclas are 2 variante:
a) in care bre_a edentat lateral este delimitat atât anterior ciät _i posterior de dini

restani;
n care bre_a edentat este delimitat numai anterior de dini restann
Clasificarea nu a trecut proba timpului deoarece, fiind foarte simpista, nu se refer la

Onele posibile de edentaie, iar criteriul functional se refer numai.la masticaie.

Clasificarea lui Kennedy
Eauard Kennedy (1923, New York) a elaborat o clasificare ce tine cont de topografia
regelor edentate _i care a rezistat în timp datorit simplitii _i caracterului ei practic.
Autorul a redus numrul mare de forme clinice la numai 4
grupe pe care le-a denumt clase:
as cuprinde jedenta ile biterminale, spaiile edentate se afl pe ambele
hemiarcade fiind situate posterior în raport cú dintii restan
lasa a1-a-cuprindeedentaiile uniterminale la care bre_a este situat pe o
Singur hemiarcad _i delimitat numai anterior de dinii restani,
Clasa a L-a-
cuprindeedentatile din regiunile lateraleJale arcadei mrginite atât
anterior cât _i posterior de dinii restani;
Clasa a- IV-a bre_a edentat este
situat în regiunea anterioar ie o parte
-

alta a liniei mediane. _i de

Fig. 5 Edentaie clasa I Kennedy

Fig. 6 Edentaie clasa a II - a Kennedy

s
Fig. 7 Edenta ie clasa a IlI - a Kennedy
Fig.8 Edentaie clasa a IV -

Kennedy
La aceste 4 clase, Kennedy. a adaugat
dmodificäri determinate de numarulDreyelor ulterior i alte subclase pe care le-a denumit
la4 modificri. Secundare. Primele treiclase pot prezenta
ezenta j pân
Clasificarea permite vizual1zare imediata
o a
arcadelor
_i faciliteaz conceperea pragmatic planului de a
tratament. dentare, este simplä, didactic
10
 Autorul aordonat succesiunea claselor în funcie de formele mai frecvente de
de modalitäile practice de realizare a tratamentului protetic în cazurile
edentaie _i
respective, astfel:
mixt dento-
Edentatiile clasa I se trateaz cu ajutorul protezelor scheletate cu sprijin
parodontal i muco-osos sau cu ajutorul protezelor acrilice cu sprijin
muco-osos.
incluse din punct de vedere
Edentaiile clasa a II - a mai puin frecvente sunt terminale i a celor
terapeutic între formele de tratament protetic aplicabile edentaiilor
edentat intercalat situat pe
intercalate, deoarece se asociaz frecvent cu o bre_
hemiarcada opus.
consistent al dinilor
Edentatiile din aceast clas beneficiaz de un suport mai
este mai redus.
restanti, 1ar zona de sprijin muco-osoas sau adjunct dar, primeaz
Edentaiile laterale _i cele frontale se trateaz conjunct
spaiului edentat.
sprijinul dento-parodontal de la extremitile
La clasificarea lui Kennedy au mai intervenit _i ali autori.
a introdus optreguli de aplicarea clasificrii.
Applegate
1. Includerea într-o clas urmeaz tratamentelor preprotetice de asanare a cavitii
orale.
-2. Absena molarului 3 nu se consider edentaie.
3. Prezenta molarului 3 pe arcad i posibilitatea ca acesta s fie folosit ca dinte stâlp
modific clasa de edentaie.
4. Spaiul edentat prin lipsa molarului 2 _i a molarului 3 nu este luat în consideraie

dac dinii nu vor fi înlocuii _i dac la nivelul arcadei antagoniste lipsesc aceia_i
dinti.
5. Spaiul edentat cel mai posterior determin clasa de edentaie.
considerate modific ri
6. Spaiile edentate altele decât cele care determin clasa, sunt
II mod 2).
sau subclase _i se consemneaz prin numrul lor (clasa III mod 1, clasa
7. Intinderea spaiilor edentate nu seia în consideraie, ci numai numrul lor.
-
8. Clasa a IV-a nu are modificri.
în 6 clase, iar noua clasificare se va numi
Applegate grupeaz edentaiile
Clasificarea Applegate-Kennedy.
Clasa -a-Edentaie termino-terminal
Clasaa Il-a -

Edentaie uniterminal
- lasa a l-a - Edentaie lateral tratat adjunct
Clasa a IV-a- Edentatie anterioar
Clasa a V-a Edentaie -
lateral cu lipsa caninului
Clasa a VI-a - Edenta ie lateral tratat conjunct
In1975 Korber a modificat clasificarea Kennedy.
Clasa A -cuprinde clasele de baz Kennedy.
Clasa B cuprinde clasele de baz Kennedy cu o singur modificare
Clasa C cuprinde clasele de baz Kennedy cu mai multe modificri.
Clasa D-pe arcad exist un numr redus de dini.

Clasificarea Colegiului American de Protetic *

Dentar (Americam College of
Prosthodontists)
Clasificarea Colegiului American de Protetic Dentar este rezultatul eforturilor
unei ,,subcomisii de clasificare" compus din 7 membri, înfiintat în 1994 în cadrul
organizaiei menionate. Obiectivele acestui organism au fost acela de a crea un sistem global
de clasificare a cazurilor ce necesit tratament restaurator protetic, care s asigure:
cre_terea relevanei diagnostice intra _i interoperatorii;
11
 u_urarea comunicrii profesionale; aentare,
societtilor de.asigurri mealcaie
cu
proportionalitatea cheltuielilor
complexitatea tratamentului,
dentard,
Ometod obiectiv de screening în educaia
criterii standardizate de evaluare _i cercetare, (abordarea multidisciplinar).
pnicarea criteriilor privind
consultul medical
olegului Aanee
Clasificarea utilizeaz patru çriterii diagnostice : P as
9ode, i e a enk.ks
ntinderea _i topografia breselor edentate
2 Starea dinilor restani
Rapoartele de ocluzie de atrolie)
Capacitatea de suport a crestelor edentate (gradul
comne pentru toate
Fiecare criteriu diagnostic se poate incadra in patru clase, totale, par lale, leziuni
aurie in care este necesar tratamentul restaurator protetic (edentaii
odontale fr brese edentate), având urmtoarea semnificaie:
1. Clasa 1: Ideal sau afectare minin
2. Clasa 2: Afectare
3.
moderat
Clasa 3 : Afectare substantial
4. Clasa 4: Afectare sever

Criteriul 1-intindereasitopografiabreselor edentate

Clasa 1-Arcade cu o situaie clinic ideal sau minim afectate de edentaie.
Bres edentat unic, localizat la o singur arcad, care îndepline_te una din
urmtoarele conditii:
Orice
Orice
bre_ frontal maxilar caremwdep_e_te 2.incisivi
bre_ frontal mandibular carenudep_e_te
4 incisivi,
Orice bre_ lateral , maxilar sau mandibular care nu.dep se_te 2 premolari sau
un premolar _i un molar.
Clasa a 2-a Arcade moderat afectate de edentaie.
Breele edentate sunt prezente la ambele arcade _i îndeplinesc una din urmtoarele
condiii:
Orice bre_ frontal maxilar care nu dep_e_te 2 incisivi;
Orice bre_ frontal mandibular care nudep_e_te 4
incisivi;
Orice bre_ lateral, maxilar sau mandibular care nu» dep_e_te 2 premolari sau
un premolar _i un molar;
Este absent un caninmaxilar sau
mandibular.
Clasa a 3-a- Arcade substantial.afectatedeedentaie.
Bresele edentate sunt prezente la ambele arcade _i îndeplinesc una din urmtoarele
condiii:
Orice bre_ lateral, maxilar sau
mandibular de cel puin 3 dini sau cuprinzând
2 molari;
Orice bre_ edentat de cel puin 3 dini, care include un canin.
Clasa a
4-a-Arcadesever afectate de edentaie.
Orice bres edentat sau asociere de bree care solicit
sporit din partea pacientului. complian terapeutic

12
 afect
minim g e c t u
stâlpi clinic ideal
Criteriul 2-Starea dinilor siluatie sau

Dinfisiatpi cu o
Sa reprotetic.
Nu este cesar niciun tratamentmoderat sprijinul
or restaur ri
unor
Clasa a 2-a-Dini stâlpi afectai reten ia _i
pentru
insuficiente
Structuri dentare 1-2 sextante
de exemplu
sau extracoronare în preproteu-
racoronare necesit
tratament

Dintii stâlpi din 1-2

sextante

ortodontic
tratament parodontal, endodontic, unor restaurar
-Clasa a 3-a-Dini stâlpi qfectai substanfia retenia _i sprlal
insuficiente pentru
dentare
r extracoronare în 3 sextante, limitat,
de exempl
ntracoronare i tratament preprotetic
3 din sextante necesit
n i stälpi ortodontic.
ratament parodontal, endodontie,
Clasa a 4-a-Dini stâlpi afectai sever _i sprjinu. unor restaurri
insuficiente pentru retenia
Sructuri dentare
intracoronare _i extracoronare în 4-6 sextante, preprotetic limitat, de exemplu
necesit tratament
Dintii stâlpi din 4-6
sextante

tratament parodontal, endodontic, ortodontic;

Dinti stâlpi cu prognostic rezervat. _i mandibulara pot ti subimprite în 6
sextant este o subdiviziune a dentare. Arcadele maxilar
arcadei in
zona irontala:1.3.-2.3. si
an unul în zona lateral
dreapt:1.8.-1.4., unul dreapta:+.8.-44., unul
La maxilar 3 sextani: în
an
sau sextante. unul în zona
laterala
lateral stâng: 2.4.-2.8. La mandibul 3 sextani:
zona in
un 20na
frontal: 4.3.-3.3. _i unul în zona lateral stâng: 3.4.-3.8. )

Criteriul 3-Rapoartele de ocluzie

Clasa 1- Rapoartele ocuzale ideale sauocluzal; afectate.
minim

(Nu este necesar tratament preprotetic

Rapoartele intermaxilare de clasa I.
Clasa a 2-a- Rapoartele ocluzale moderat afectate.
Este necesar tratament preprotetic ocluzal limitat, de exemplu îndeprtarea prin
_lefuire selectiv
a contactelor premature;
Rapoartele intermaxilare de clasa I.
Clasa a 3-a Rapoartele ocluzale substanial afectate.
Este necesar restabilirea ocluziei, dar(fr modificarea dimensiunii verticale de

ocluzie;
Rapoartele intermaxilare de clasa II.
Clasa a 4-a-Rapoartele ocluzale sever afectate.
Este necesar restabilirea ocluziei _i modificarea dimensiunii verticale de
ocluzie,
Rapoartele intermaxilare de clasa II diviziunea 2 sau clasa a Ill-a.

16
 suport
Criterinl 4.Caracteristicilecresteireziduale-capacedortagilte totale sunt folosi
Criteriile
n vederea publicate
clasificrii in Sistemul
oricrei de clasificare
tip de bre_ prezent în cazul pacientului edendte
edentat pentru
partial mai bune condi ii
de proter.
1-a. Aceast clas se prin cele zare.
Clasa
Toate cele 4 criteri de
caracterizeaz

diagnostic sunt favorabile. m surat la ultima une vertical a

dimensiune
Inälimea osului rezidual este >21mm
mandibulei pe o radiografie
panoramica, la mi_crile orIZontale i_Yerticale ale
Ogla.crestei-edentate reziduale rezist
bazei protezei; maxilar tip A; i tip AAsau
reteniei _i stabiliti bazei;
Localizarea inseriilor musculare favorabile
B de mandibul;
Relatic intermaxilar Clasa I.
asa a I1-a. Se remarc prin degradarea morfologiei crestei edentate.
Inltimea osului rezidual de la 16 la 20 mm msurai la ultima dimensiune
vertical a mandibulei pe o radiografie
panoramic,
Morfologia a crestei edentate reziduale rezist la mi_crile oriZontale, maxilar tip
A
Relatii intermaxilare Clasa I,
MOdificri minore în conditiile psihosociale, boli sistemice minore cu manifestri
orale.
Clasa a II-a. Se caracterizeaz prin nevoia de remodelare chirurgicalä a
Structurilor de suport pentru a permite o funcie protetic adecvata.
Inaltimea osului rezidual de la 11 la 15 mm msurat la ultima dimensiune
vertical a
mandibulei pe o radiografie panoramica,
Morfologie a crestei edentate rezidualecurezisten mic la mi_crile orizontale i
verticale ale protezei, maxilar tip C
LOcalizarea insertiilor musculare cu influen moderat a retentiei _i stabilitai
bazei, mandibul de tip C;
Relatii intermaxilare Clasa I, II sau III.
O serie de condiii care necesit
chirurgie în scop protetic;
Proceduri minore asupra fesuturilor moi;
Proceduri minore asupra tesuturilor osoase care includ
Plasarea simpl a implanturilor, fr augmentare osoas;
alveoloplastia;
Consideraii psihosociale moderate _i/sau manifestri orale moderate ale bolilor
sistemice sau ale altor afeciuni cum ar fí xerostomia;
Simptome de disfuncie temporo-mandibular;
Reflex exagerat de vom.
Clasa a IV-a. Reprezint edentaia cu
morfologia mai
chirurgical este cel mai des indicat,
dar nu poate fi aplicat totdeauna Reconstrucia
precar.datorit
cea
strii de
sntate a
pacientului, preferinelor acestuia, istoricului medical dentar _i considerentelor
financiare. Când intervenia chirurgical nu este o opfiune, trebuie folosite tehnicile
specializate. protetice
.înältimea osului rezidual mai micâ de l10 mm
msurat
vertical mandibulei pe o radiografie panoramic;
a
la ultima dimensiune
Relatii intermaxilare Clasa I, II sau IlI;
. Creast rezidual care nu se opune mi_carilor orizontale
D;
sau verticale, maxilar tip
Tnsertii ale mu_chilor care pot sa
intiueneze stabilitatea si retentia protezel,
mandibul tip D _i E;

18
 .O serie de condii care necesit chirurgie în scop protetic.
Utilizarea sistemului de clasificare pentru edentaia parial
Analiza factorilor implicai în diagnostic este facilitat de utilizarea unei foi de lucru.
Fiecare criteriu este evaluat _i notat în csuta corespunztoare. In acele cazuri în care un
pacient întrune_te criterii de diagnostic ce se suprapun în dou sau mai multe clase, pacientul
este plasat în clasa mai complex. Pentru a asigura aplicarea corect a sistemului de
clasificare se respect urmtoarele reguli:
1. Viitoarele tratamente nu trebuie s influeneze stabilirea diagnosticului;
2. Tratamentul preprotetic iniial _i/ sau adjuvant poate schimba clasificarea iniial;
3. Clasificarea poate fi reevaluat dup îndeprtarea lucrrilor protetice existente;
4. Preocupärile estetice determin clasificarea în clasa I _i l;
5. Prezenta simptomelor TMD determin clasificarea în clasa I _i a ll-a;
6. In cazul unui pacient cu maxilarul edentat total si o mandibul edentat parial,
fiecare arcad este diagnosticat conform sistemului de clasificare adecvat; maxilarul este
clasificat conform sistemului de clasificare al edentatului total, iar mandibula este clasificat
in conformitate cu clasificarea edentaiei pariale.
Singura exceptie de la aceast regul apare atunci când pacientul se prezint cu o
edentaie total mandibular si o edentaie parial maxilar. Aceast situaie clinic prezint
complexitate i un potenial de e_ec semnificativ pe termen lung _i ca atare, ar trebui s fie
diagnosticat ca o clasa a IV-a în fiecare sistem;
7. Säntatea parodontal este strâns legat de diagnosticul _i prognosticul edentatului
parial.
Scopul acestui sistem, presupune c pacienii vor beneficia de terapie în vederea
realizrii _i meninerii sntii parodontale, în vederea realizärii unui tratament protetic
adecvat.
Clasificarea lui Costa
Profesorul Eugen Costa a propus în 1974 o clasificare a strilor de edentaie parial
mai simpl _i mai sugestiv în care tine cont de topografia bre_elor edentate _i de numrul
dintilor abseni.
Aceast clasificare permite citirea _i înscrierea spaiilor edentate prin simboluri
literare. Terminologia const din trei cuvinte care se regsesc în orice limb: anterior
frontal), lateral _i terminal.
Autorul propune urmätoarele reguli:
1. Absenta molarului de minte de pe arcad nu se consider edentaie, în schimb
prezena lui pe arcad are importan în denumirea edentaiei.
2. Bre_ele edentate de pe aceea_i hemiarcad se despart prin virgul, iar cele de pe o
hemiarcad fa de cealalt hemiarcad prin "" sau litera "M".
3. singur bre_ edentat frontal chiar dac dep_e_te linia median prime_te o
singur denumire.
4. Când o bre_ä edentat intereseaz atât regiunea lateral cât _i regiunea frontal se
nume_te edentaie extins.
5. Citirea bre_elor edentate se face de la dreapta la stânga întâi la maxilar _i apoi la
mandibul.
Costa utilizeazä termenul de cdentatic redus atunci când de la nivelul unei bre_e
edentatelipses7 din. de edentatie intinsáatunci când de la nivelul unei bre_e edentate
lipsesc4dinarcndpe arcad raman (4dintitilizeaz termenul de edentaie subtotal.
Cänd exist un singur spaiu edentat este denumit astfel:
edentaie lateral dreapt maxilar;
edentaie frontal mandibular; eJen lahe redusa
Upbesc 1-2J
edentaie terminal dreapt maxilar; edehkatie nt0sa- UPsesc 3-k )
- e a a n 1-4 Jint
19
edendase sulbotul&
 Când exist mai multe brese edentate:
cdentaie fronto, terminal maxilara
mandibulara.
cdenta ie latero, fronto, lateral

latero, frontal
Fig. 14 Edenta ie
Fig. 13 Edentaie termino, frontal

( Fig. 16 Edenta ie
latero-fronto, terminal
Fig. 15 Edentaie termino, latero, frontal

terminal
Fig. 17 Edentaie termino, latero, fronto, terminal Fig. 18 Edentaie latero, fronto, latero,

()
19 Edentaie latero, laterar dreapt Fig. 20 Edentaie latero, terminal stângà
Fig.

Cu toate c este foarte sugestiv, complet _i didactic nu reu_e_te s fie clarä în toate
situa iile.
Exemplu: o edentaie subtotal este, conform lui Costa, cea în care rmân pe arcada
1 4 dinti, dar o atitudine terapeutica s e adopta in cazul prezen ei pe arcad a celor patru
incisivi mandibulari _i alta în cazul prezenei pe arcada superioar a doi molari sia doi canini.

20
 Un alt exemplu este cel al
edentaiei extinse. In cazul
_Si absenei caninului
premolarului de pe
aceea_i hemiarcad, tratamentul protetic se realizeaz prin
punte
(tratament conjunct). Absena caninului, a premolarului unu _i a premolarului doi, impune o
alt conduit terapeutic si anume un tratament adjunct.
Clasificarea lui Etchner
Eichner realizat
a
o Clasificare cc pune accent pe relaiile de ocluzie ale dintilor
restani cu antagoni_tii.

GrA

34

ir-paC Cupa

/|
Fig.21 Clasificarea lui Eichner

El împarte edentaiilerestanîni trei

GrupaA - dinii
grupe fiecare cu mai multe
ai unei arcade realizeaz subgrupe.
stopuri ocluzale cu antagoni_tii în

toate cele patru zone de spriin ( premolari i molar1).

Insubgrupa A 1 ambele maxilare sunt complet dentate dar, anumii dini sunt
-

afectai. parial1
Subgrupa A2- un maxilar este complet dentat, iar cellalt cuprinde bre_e
Subgrupa As -ambele maxilare prezint bre_e edentate dar, realizeaz intercalate.
oçluzieîn cele patru zone
de spriin. fapoarte de
Grupa B- rapoartele de ocluzie muse mai realizeaz în cele patru zone de sprijin.
Subgrupa B1 rapoartele de ocluzie între cele dou
-

arcade se
realizeaz în(treizone
desprijin.
Subgrupa B2-rapoartele de ocluzie între cele dou arcade realizeaz
de sprijin.
se
în(doua zone
Subgrupa B3 rapoartele -

de ocluzie între cele 2 arcade

zon de sprijin.
se
realizeaz{intr- singur
SubgrupaB4 - de ocluzie între cele dou
rapoartele arcade se realizeaz în afara
zonelor de sprijin.
Grupa C cuprinde edentaiile pariale în
rapoarte ocluzale cu dinii antagoni_ti.
care dinii unei arcade hu mai realizeaz

21
 fara contact ocluzal
dar, cu
ambele maxilare
exist dinti pe
p I - maxilar.
antagoni_tii.
antagonist
edentat, iar
la nivelul celuilalt existä
complet
un maxilar este
dinti restana 2-
edentate.
Subgrupa C3 -:ambele maxilare sunt omplet intermaxilare
sunt fiind posibila
stabile, fiin
In cadrul c relaiile mandibular în poziia de
grupei A se consider
modele
maxilar _i
chiar poziionarea manualä a celor dou
intrecuspidare maxim.
pariala, in atara de topografia
de edentaie
unui diagnostjc complet
Dilirea
bresei edentate, se vor mai preciza
despre capacitatea de supot a dinilor
poate oferi date
etiologia edentaiei care

restanti_i a creastei edentate; corectitudini1 lor, prin ce anume a

aprecierea
ratamentele protetice anterioare,
devenit necorespunztoare;
complicaiile locale, loco-regionale _i generale. traumatic protezat conjunct
Exemplu: Edentaie frontal maxilar de etiologie i mobilizarea dinilor
relaiilor de ocluzie
nefizionomic, cu modificarea
necorespunztor,
stâlpi.

22