CAPITOLUL II

TRATAMENTUL EDENTA IEI PAR IALE

Modaliti de tratament
de tratame
se folosesc mai multe
modalita i
atament a
stomatologic curent
edentatie ca
la tineri pentru suprimarea aiilor
spat:

a Tratamente ortodontice se folosesc în special din apronipierea

a grupului de dini
dirijat
unidentare) prin deplasarea
spatiuui dedentat. Uneori în cazul edentatiilor molare terminale la tineTIlm ncearca deplasarea
Sc
l
aui terminala cucntae ntercalat
aistal a celor doi premolari pentru a transforma edentaia dezvoltaril a remarcabile
în prezent datorit
modalitate de tratament rar utilizat
implantologiei orale din ultimul timp.
pot agrega coroane
singulare Sau
puni C
Aplicarea implantelor dentare pe care se

sprijin implantar.
mplantele se pot clasifica, în func ie.de fesuturile la nivelul c rora se ancoreaz , astfel:

implante subperiostale;
implante intracorticale;
trecutului,
implante endodontice sau transdentare, ce aparin
implante endo-osoase tip ac_ _i tip lam , ce sunt de domeniul trecutului _i
implantele _urub, cilindru _i cilindro-conice, care sunt cele mai utilizate în
prezent;
implante submucozale folosite pentru protezarea provizorie.
C Proteze mobile - înlocuiesc din ii absen i _i tesuturile cavit ii bucale atrofiate în

urma instalrii edentaiei prin mijloace protetice deta_abile

proteze cu plaç acrilic cu sprijin muco-osos;
proteze scheletate cu sprijin mixt muco-osos _i dento-parodontal sau cu sprijin
d
dento-parodontal;
Puntile dentare - mijloace protetice ce se fixeaz pe dinii de suport sau pe implante
(Restaurri protetice fixe).
In cadul tratamentului ntin puntiseiau în considerare:
stâlpii de punte dinii naturali sau stâlpii implantelor pe care retenioneaz i
se sprijin puntea,
spaíul
potenial protetic apare la nivelul_unei arcade în urmainstalani
-

edentaiei _i reprezint spaiul ocupat de yiitoru

elementele de agregare (retentori) reprezint o corp de punte;
-

aplicat pe dinii de suport sau pe implante protez unidentar (microproteza

sprijinul punií; dentare pentru a
asigura retengia 2
corpul de punte (traveea sau intermediarii)
corespunde spaiului edentat, înlocuind dinfii abseni.partea punii dentare Ce
-

Restaurãrile protetice fixe (pungile dentare) se pot clasifica

1. Dup topografia zonei în care se aplic; pe baza mai multor criteril
Puni -maxilare
Punti mandibulare- frontale
laterale
- extinse

2.2. Dup relaia cu diniiPunti

stâlpi:
intercalate dinfi stâlpi
ale corpuluide punte;
-

sunt situai la
ambele_extre
mitä

36
 P u n t i cu extensie - imediat sau mediat - din ii stâlpi sau dintele
stâlp sunt situai la o singur extremitate a corpului de punte;
Dup modul de fixare:
3
Puntifixe saufixate (prin cimentare, lipire, în_urubare)
Punti demontabile (fixate prin în_urubare _i pot fi îndeprtate de
medic sau de un ajutor);
Puni mobilizabile - (pot fi îndeprtate de pacient);
Punti fixe-mobile- rar utilizate.
4 În funcie de materialul din care sunt realizate:
Puni metalice
Punti integral ceramice
Punti polimerice (acrilice _i din r_ini diacrilice compozite - u

caracter provizoriu)
Punti mixte: metalo-ceramice _i metalo-polimerice (metalo-
acrilice, metalo-compozite).

Amintim/puntile de contenie/reprezentate de mai multe coroane dento-purtate

solidarizate între ele, fr a înlocui un dinte absent. Acestea au scoDul de a imobiliza dini
mobili
o punte de durat n se_confectioneaz fra realiza în prealabil opunte
provizorie Aceast etapa este benefic pentru pacient (compenseaz nevoile estetice _i
functionale), pentru medic (verific stabilitatea yiitoarei puni, pstreaz rapoartele de
ocluzie) i pentru tehnician (sunt verificate intraoral caracteristicile estetice _i funcionale).
Se disting douá tipuri de puni detranzitie
Punti provizorii (de scurt durat)
Sunt indicate în perioada realizrii tehnice a viitoarei puni dentare de durat. Aceast
punte provizorie poate fi confecionat extemporaneu îm laborator, urmând s fie adaptat _i
cimentat ulterior în cabinet.
Punti de temnorizave lde ung durat)
Aceast structurä protetic este trebuie s fie purtat mai mult timp, pån toate
preparaiile _i reconstituirile sunt efectuate.
Acestea sunt utilizate pentru a permite realizarea si verificarea tratamentelor
preprotetice: testarea functional i estetic a ghidajului anterior, realizarea osteointegrrii,
reevaluareaparodontal _iendodonticá,terepia disiunctilorcrao-mandibulare. fiind
Ateste punp 3unt realzate pe un model dupa amprente luate cuare grij,
confectionate_cu mare precizie. In consecin aceasta nuva necesita adaptri, ci este
contccionata ca o reconstrucie .permanent" dar confecionat din material ,provizoriu"
(r_ini acrilice,compozit polimer).
Fazele clinice _i tehnice ale realizrii tratamentului edentaiei pariale prin puni
dentare

Din momentul prezentrii pacientului _i pân la finalizarea tratamentului edentaiei

partiale prin puni dentare trebuie, parcurse o serie de etape clinice _i de laborator.
Exist o metod clasic în care elementele de agregare se realizeaz separat de corpul
depunte, într-o etap anterioar _i o metod modern care se folose_te frecvent în practica
Curent princare puntea se realizeaz dintr-o bucat.
Fazele realizrii punilor dintr-o bucat:
Examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului, a indicaiei de restaurare
protetic fix, conceperea planului de.tratament.
37
 pacientului
Pregätirea psihic a de tratament.
planului
Faza sistemic a

Tratamentul preprotetic.
Tratamentul proprotetic. provizorii.
protezrii
. Msuri îin cderca realizrii
Prepararea dinilor stâlpi.
8. Protezarea provizorie.
9 Amprentarca câmpului protetic.
10. Realizarea schcletului metalic al punil.
11. Proba scheletuluimetalic al pun[l.
12. Realizarea componentei fizionomice area provizori.
Cimentare provizorie
cervical _i ocluzal.
13. Proba punii, adaptarea proximal,
puni. ocluzal. Indicaii in vederea igieniz~:
definitiv a punti. Retu_
.Cimentarea
punti.
Avantayer acesteimetodesunt: din alte aliaje metalice
decat cele folositee in.
_i realiza
ietulmetalic poate se
cazul realizrii punilor din mai multe bucai
mai puine,
imp de lucru mairedus, faze clinice si de laborator (prin desolidarizares
PTin dispariia iptur, accidentele ca: fractura punii lotului (aliaini
corpului de punte de elementele de agregare) _ioxidarea la nivelul
de lipire) sunt înläturate.
Dezavantajele acestei metode
regairea medicului stomatolog, a tehnicianului dentar precum _i dotarea
laboratorului detehnic dentar trebuie s fie foarte bun,
Exigenfele în ceea ce prive_te paralelismul dintimataloi sunt foarte mari,
Nuse poate verifica foarte exact adaptarea marginal a
elementelor de agregare pe
dinii stâlpi mai ales în cazul mai multor elemente de agregare aläturate;
O eroare la una din componentele sale compromite
In cazul modelelor cu întreaga punte,
bonturi mobile papila interdentar poate fi deteriorat.
Fazele clinico-tehnice ale realizri punilor din elemente separate.
1. Examinarea pacientului,
stabilirea diagnosticului, a indicaiei punii dentare _i
conceperea planului de tratament.
2. Pregatirea psihic a pacientului.
. Faza sistemic a
tratamentului.
4 Tratamentul preprotetiç.
5.
6.
Tratamentul proprotetic.
Msuri în vederea
7. Prepararea dinilor protezrii
stâlpi. provizorii.
Protezarea provizorie.
9.
Amprentarea câmpului protetic în vederea
10. Realizarea componentei metalice
11. Proba _i a realizrii
elementelor de agregare
12.
elementelor de agregare.
adaptarea componentei metalice
Amprenta în vederea realizri a
13. Realizarea corpului de punte corpului de elementelor de agrega gare.
14. Proba_i aaptarea heletului_i lipirea lui depunte.
15. Realizarea componentei metalíc al puntiielementele
în
de
agregare
are.
16. fizionomice.
Adaptarea punii i Cimentarea cavitatea bucala
al.
17. Cimentarea definitiv.a
puntii. provizorie.
38
 Avantajeld metodeiclasice
EXtgentele in ceea ce prive_te paralelismul_preparaiilor sunt mai mich În cazul
realizrii puntilor din titan, dac exist o lipsä de paralelism evident a stâlpilor, solidarizarea
elementelor de agregarë de corpul de punte se poate realiza în cavitatea bucal cu ajutorul
uui aparat special, Este posibil aceast tehnic datorit conductibilitií termice foarte mici
a titanului. De asemenea, în cazul puntilor din titan realizate pe implante, în vederea adaptrii
nasive a punii pe stalpii implantari, se poate seciona scheletul dac adaptarea nu este
satisfctoare. Segmentele vor fi fixate cu _uruburí pe implante în poziia final i apoi vor fi
solidarizate între el cu ajutorul unei paste din polimeri auto sau fotopolimerizabili pentru
confectionarea modelelor. Dupã priza polimerului, se desfac _uruburile de fixare, se
realizeazo supraamprent cu un polieter chitos într-o lingur universal _i scheletul fixat în
supraamprent estetrimisîn laborator pentru lipire.
Se poate face o verificare foarte bun a adaptrii elementelor de agregare pe dinii
stälpi în momentul în care se ia amprenta pentru corpul de punte. Marginea cervical a
elementelor de agregare trebuies dep_easc uniform amprenta, în funcie de raportul
marginii cervicale a elementelor de.agregare cu parodon iul marginal.
-Dac un elementde agregare nu este corect adaptat se poate înlocui.
Dezavantae metodei clasice
Numrul marede faze cinice _i de laborator.
Datorit numrului mare de faze pot aprea erori mai ales la solidarizarea
elementelordeagregare cucorpul de punte.
-

Locul de unire al corpului de punte cu elementele de agregare, atunci c-nd puntea

se realizeaz din aliaje inoxidabile este un loc de mmnma rezisten, unde poate apare
coroziunea. Aliajul de lipitur-lotul, are o compoziie diferit. In cazul aliajelor nobilelotul
are o compoziie asemntoare cu a componentelor punii. Legat de dotarea tehnico-material
a laboratorului nu putem spune c poate fi mai modest, deoarece de curând a fost introdus
in practic o tehnic metalo-ceramic la care solidarizarea elementelor de agregare de corpul
de punte se realizeaz dup aplicarea ceramicii.
Metoda clasic derealizare a punilor este utilizat în cazul punilor demontabile
cu agregare mixt dento-implantar.
In
prima etap se
realizeaz elementul de agregare de pe dintele stâlp natural care va
avea ata_at o culis. ce va face legura dintre dintele, natural si corpul de punte. Acest
element de agregarese fixeaz prin cimentare.
In etapa a doua se va realiza corpul de punte _i elementele de agregare de pe implant
cese va fixa prin în_urubare.

39