26. Coroana mixta metalo-rasinica. Indicatii.

Contraindicatii

Indicatii
Din punct de vedere conservativ-restaurator
- Restaurarea dintilor afectati de carii voluminoase, traumatisme, abraziei.
- Restaurarea dintilor cu distructii intinse.
- Corectarea anomaliilor de forma, volum, culoare.

Din punct de vedere protetic

- Elemente de agregare pentru ounti mixte, totale.
- Elemente de imobilizare a dintilor mobili recuperabili (parodontopatii).
- Tratamentul proprotetic al protezelor partiale scheletate.
- Echilibrari ocluzale.

Contraindicatii
- Pe dintii subdimensionati in sens cervico-ocluzal.
- Adultii care refuza depulparea dintelui in cauza.

Avantaje
 Coroane mult mai conservative decat cele de substitutie.
 Efect fizionomic satisfacator, superior celor metalice.
 Rezistenta superioara coroanelor Jacket.

Dezavantaje
 Necesita depulpari si reduceri mai crescute de tesut dentar (vestibular) fata de
coroanele de invelis metalice.
 Grad de retentie inferior altor coroane de invelis.
 Aparitia de infiltratii si separatii in timp la jonctiunea metalo-polimer, cu
modificari de culoare.

1
 27. Retentii pozitive. Retentii negative

Pentru asigurarea retentionarii rasinilor acrilice clasice si pentru marirea

suprafetei de contact, macheta viitoarei componente metalice trebuie sa prezinte
in caseta vestibulara a machetei de ceara, o serie de macroretentii.
In functie de raportul fata de podeaua cavitatii vestibulare exista retentii
pozitive si retentii negative.

Retentii pozitive
Retentia perlata se livreaza la dimensiuni de 0,2; 0,4; 0,6; 0,8 mm. Se aplica
pe suprafata machetei cu ajutorul unui adeziv.
Butonii, ansele si alte forme de retentii sunt confectionate din ceara si mase
plastice. Pot fi utilizate pentru retentionarea componentei fizionomice polimerice.
Butonii si ansele sunt cele mai utilizate in constructia machetei.
Plasele sunt confectionate din ceara sau materiale plastice.
Firele si ansele de nylon sau ceara se prezinta sub forme si calibre diferite si
se aplica la marginea incizala sau suprafata ocluzala a casetei vestibulare in care
polimerii inserati sunt retinuri. Se asociaza frecvent cu retentia perlata.
Cristalele insolubile sunt mai eficiente decat retentiile perlate. Se lipesc pe
fata vestibulara a machetei din ceara cu un adeziv. Dupa ambalare si turnare
formeaza un relief retentiv situat pe suprafata vestibulara a scheletului metalic.
“Solzii de peste” sunt sectiuni cu directie incizo-cervicala realizate prin
crestarea peretelui vestibular al machetei componentei metalice. Se creeaza o
suprafata retentiva in care este “prins ” polimerul. Acest tip creeaza ata zone de
retentie pozitive cat si negative.

Retentii negative
Cristalele solubile se aplica pe fata vestibulara a machetei de ceara si se
infunda usor. Fiind hidrosolubile, se dizolva sub actiunea unui jet de apa si lasa in
urma microcavitati retentive pentru polimeri
Cavitatile retentive se realizeaza pe suprafata vestibulara a machetei prin
saparea in ceara a unor cavitati retentive cu o spatula fina.

Polimerii pot fi retentionati si prin forma scheletului metalic. Macheta

scheletului metalic se modeleaza in zona vestibulara sub forma de caseta
(incercuire marginala a componentei fizionomice).

2
 28. Coroana mixta metalo-compozita. Conditionarea
componentei metalice

Pentru asigurarea unei legaturi chimice a componentei fizionomice la

scheletul mecanic, pe langa macroretentiile realizate in etapa de machetare se
adauga retentii obtinute prin sablare, gravaj acid sau electrolitic, curatare si
degresare, silanizare, oxidare, metalizare, cositorire, ceramizare.
Sablarea are ca scop comun pentru toate piesele turnate, curatarea
mecanica de resturile de masa de ambalat. Pentru piesele metalo-compozite se
creeaza microretentii prin topirea superficiala a metalului – microcratere.
Se utilizeaza corindon – Al2O3 pentru aliajele nenobile si polimetaacrilatul
de metil pentru aliajele nobile. Acesta nu determina microcratere ca la corindon.
Gravajul electrolitic se realizeaza in baia electrolitica determinand migrarea
ionilor din aliaj spre placa catodului. Metoda se adreseaza aliajelor nenobile.
Silanizarea este metoda cea mai utilizata si se realizeaza cu solutii derivate
de la siliciul tetravalent care se aplica pe suprafetele foarte curate si uscate ale
componentei metalice.
Tehnica Silicoater se bazeaza pe realizarea unui strat silico-organic la
suprafata sablata a scheletului metalic. Peste acest strat se aplica un silan
compatibil cu polimerul utilizat pentru placarea coroanei.
Tehnica ROCATEC se bazeaza pe realizarea unor legaturi micro-mecanice si
chimice intre suprafata metalica si rasina compozita printr-un strat silanizat de
sticla ceramizata.
Oxidarea suprafetelor metalice are ca scop crearea de legaturi metal-oxid-
silan. Se realizeaza prin pensularea microcrestaturilor de oxizi care contribuie la
realizarea microretentiilor.
Metalizarea consta in depunerea pe suprafata metalica prin pulverizarea
unor particule metalice din acelasi aliaj ca cel al compenentei metalice a protezei.
Cositorirea consta in acoperirea suprafetei metalice cu un strat de staniu
care se oxideaza la contact cu aerul. Se depunde prin galvanoplastie. Se
optimizeaza legatura dintre aliaje nobile si polimeri.
Ceramizarea consta in arderea unui strat de ceramica pe suprafata metalica
oxidata. Se inlocuieste depunerea de silicati organici si opaqueri. Stratul de
ceramica se acopera cu silan.

3
 29. Placarea cu material fizionomic a scheletului metalic

Rasinile diacrilice compozite folosite pentru placarea scheletului metalic se

prezinta sub forma de seringi ce contin materialul rasinic in diferite nuante.
Placarea se executa prin tehnica strat cu strat. Se elimina etapa de
machetare a componentei fizionomice. Pe parcursul modelajului, rasinile sufera o
prepolimerizare. Dupa aplicarea fiecarui strat, piesa protetica este introdusa in
incinta de fotopolimerizare. La finalul aplicarii se realizeaza polimerizarea finala la
parametri superiori.
Primul strat care se aplica pe scheletul metalic are rolul de a-l masca si se
numeste opac. Peste opac se aplica stratul de dentina de colet, apoi dentina
propriu-zisa. Peste dentina se aplica stratul de smalt cu o transluciditate mai
mare. Are loc nuantarea cervicala si transparenta incizala.
In final se realizeaza prelucrarea, finisarea si lustruirea finala.

30. Coroana mixta metalo-ceramica. Clasificare. Etape clinico-

tehnice de realizare

Clasificare
Dupa aspectul fizionomic componenta fizionomica acopera scheletul
metalic partial sau in totalitate.
Dupa procedeul tehnologic de realizare a componentei metalice:
ambutisare, sinterizare, ambutisare si sinterizare, galvanizare, frezare.
Etapele clinico-tehnice de realizare a coroanelor metalo-ceramice
1. Examenul clinic, stabilirea diagnosticului si planului de tratament.
2. Prepararea bonturilor si amprentarea campului protetic.
3. Protectia provizorie a bonturilor preparate.
4. Confectionarea modelului, machetei componentei metalice, ambalarea ei.
5. Obtinerea tiparului si turnarea aliajului topit.
6. Dezambalarea si prelucrarea aliajului topit.
7. Proba scheletului metalic in cavitatea orala.
8. Conditionarea componentei metalice in vederea aplicarii maselor ceramice.
9. Aplicarea si arderea succesiva a straturilor ceramice. Verificarea si
adaptarea protezei pe model.
10. Verificarea adaptarii protezei pe campul protetic, cimentare provizorie,
definitiva.

4
31. Componenta metalica a coroanei mixte metalo-ceramice.
Particularitati

Macheta componentei metalice a restaurarilor mixte metalo-ceramice se

deosebeste de cea a restaurarilor mixte metalo-polimerice. Particularitati:
- Macroretentiile sunt contraindicate.
- Suprafata machetei va fi mai neteda, fara denivelari, rugozitati.
- Grosimea viitorului schelet metalic va trebui sa asigure un spatiu unifrom
componentei metalice pentru a evita aparitia tensiunilor in grosimea
acesteia iar aliajul sa nu transpara.
- Se asigura o grosime suficienta masei ceramice – limita marginala metal –
ceramica se face in unchiuri de 90⁰.
- Tranzitia de la metal la ceramica se face prin suprafete convexe.
- In zona frontala, machetele coroanelor nu au margine incizala, va consta
doar in masa ceramica.
- In zona laterala fata ocluzala se va acoperi cu masa ceramica daca:
 Ocluzia este fiziologica.
 Exista spatiu interocluzal de cel putin 1,3 mm.
 Componenta metalica este inserata usor pe bontul dentar.
 Stopurile ocluzale sunt reproduse exact.
- Intre forma bontului dentar si morfologia machetei este o interdependenta.
- Indiferent de forma bontului dentar, macheta componentei metalice
trebuie sa asigure o grosime uniforma masei ceramice.

Scheletul metalic are 4 functii principale:

o Asigura adaptarea restaurarii la bontul preparat.
o Formeaza oxizii care se leaga chimic de oxizii masei ceramice.
o Confera rezistenta si suport asei ceramice.
o Asigura profilul corect al restaurarii finale.

5
 32. Mase ceramice utilizate pentru placarea scheletului
metalic. Proprietati

Se cunosc 3 tipuri majore de portelanuri dentare:

- Cu punct inalt de fuziune 1250-1400⁰ pentru dintii de portelan.
- Cu punct mediu de fuziune 1100-1250⁰ pentru lucrarile integral ceramice.
- Cu punct scazut de fuziune 850-1050⁰ pentru restaurarile metalo-ceramice.

Toate cele 3 tipuri de portelan sunt similare in compozitie si microstructura.

Masele ceramice destinate arderii pe aliaje metalice se prepara sub forma de
pasta si se aplica in straturi succesive pe scheletul metalic. Se obtine un material
dens, cu o transluciditate acceptabila. Cu cat numarul de arderi este mai mare, cu
atat riscul aparitiei fisurilor si fracturilor in placajul ceramic este mai mare.
Componentele de baza ale unui kit de portelan: opac, portelan pentru
dentina, portelan pentru smalt, glazura, modificatori de culoare si mase de
corectie. Se utilizeaza frecvent coloranti pentru masele de dentina (roz) si smalt
(albastru). Colorantii ard in timpul sinterizarii iar portelanurile devin albe.

Proprietati
- Masele ceramice dentare reprezinta materiale fizionomice care permit
obtinerea de restaurari fizionomice mai bine decat orice alt material.
- Rezistenta la presiune este mult superioara fortelor masticatorii dezvoltate.
- Duritatea maselor ceramice dentare o depaseste pe cea a smaltului dentar.
- Contractia este un dezavantaj, fiind influentata de:
 Granulatia masei ceramice dentare.
 Tehnica de condensare.
 Contractia de ardere (cea mai importanta).

6
 33. Legatura metalo-ceramica

Ipoteza legaturii fizice

Unirea intre aliaj si masa ceramica se face prin forte Van de Waals
rezultand legaturi fizice umede.
Ipoteza legaturii mecanice
Pe suprafata eliajului ar exista microdenivelari in care se insinueaza masa
ceramica in stare fluida. Sustinatorii acestei teorii realizeaza retentii mecanice in
timp ce adversarii teoriei considera ca la nivelul neregularitatilor se acumuleaza
microtensiuni ce ar putea duce la fracturea legaturii.

Ipoteza legaturii chimice

Este cea mai acceptata. Se realizeaza legaturi ionice, covalente intre oxizii
metalici ai metalului si cei ai masei ceramice. Pentru crearea unei legaturi stranse
intre cele 2 componente se creaza un strat intermediar de oxizi la suprafata
aliajelor nobile si nenobile. Aceasta se realizeaza prin aducerea in stare de
incadescenta a scheletului metalic.
Exista agenti de cuplare constituiti din pulberi pe baza de aur si particule
ceramice cu aspect spongios. Aplicarea acestora elimina etapa de oxidare a
aliajului prin aducerea lui la incadescenta. Ei se aplica direct pe suprafata
scheletului metalic (sablata si curata) care urmeaza a fi placata cu ceramica.

34. Coroana Jacket din ceramica. Avantaje. Dezavantaje.

Clasificare
Avantaje
- Restaurare fizionomica excelenta, biocompatibilitate (integrare tisulara).
- Preparatia este mai conservativa pentru fata vestibulara fata de jacket-ul
acrilic si coroana mixta. Proximal si oral sunt reduceri mai mari.
Dezavantaje
- Fragilitate, rezistenta la torsiune scazuta, coroanele impun prag axial.
Clasificare
Tehnici aditive
- Depuneri de straturi succesive de ceramica
- Turnare, infiltrare si sinterizare, injectare la temperatura scazuta sau inalta.
Tehnici substractive
- Frezare, electroeroziune

7
35. Sisteme aditive de obtinere a coroanelor integral ceramice

Consta in elaborarea unor restaurari integral ceramice pornind de la un

volum initial mai mic pana la atingerea morfologiei finale dorita. Tipuri de sisteme
- Realizate prin depuneri de straturi succesive.
- Realizate prin infiltrare si sinterizare.
- Realizate prin presare.
- Realizate prin turnare.

Tehnica depunerii de straturi succesive

Permite cel mai bun control asupra morfologiei si aspectului final al
restaurarii. Depunerea ceramicii se face in 2 modalitati:
1. Pe folii din aliaje nobile (aur,platina) care se muleaza pe bont si peste care
se va depune si sinteriza in straturi masa ceramica.
2. Pe modele (bonturi) din mase refractare pe care ceramica se depune direct
si ulterior se sinterizeaza.
Arderea ceramicii pe o folie de platina reprezinta metoda clasica de
obtinere a unei coroane Jacket din ceramica.
Se amprenteaza un bont dentar cu prag circular iar pe modelul cu bont
mobil se adapteaza folia din platina. Aceasta este presata cu degetul pe fata
vestibulara a bontului si se aplica pe toate fetele bontului fiind bine adaptata. Se
face degazarea matricei de platina, depunerea masei de grund, dentina si smalt si
in final a stratului de glazura.

Tehnica arderii prin infiltrare

Consta in realizarea in prima faza a unei cape ceramice cu continut crescut
de oxizi de Al, Zn. Nucleul de alumina impreuna cu modelul este introdus in
cuptor si sinterizat pentru eliminarea apei si fuzionarea particulelor de alumina.
Se infiltreaza structura poroasa de alumina cu sticla de aluminosilicat de
lantan. Dupa sablare, nucleul se placheaza cu mase ceramice si se arde intr-un
cuptor de ceramica.
Sistemele integral ceramice formate dintr-un nucleu ceramic confectionat
din oxid de zirconiu si un placaj din mase ceramice sunt sistemele cel mai des
folosite in medicina dentara.

8
 Sisteme realizate prin presare
Consta in presarea unei mase ceramice plastifiate intr-un tipar. Se
modeleaza macheta si se obtine tiparul in care se preseaza ceramica plastifiata.
In functie de temperatura de plastifiere a ceramicii exista 2 tehnici:
- Sisteme cu temperatura inalta de injectare
- Sisteme cu temperatura scazuta de injectare
In functie de individualizarea morfologica si estetica a restaurarii ε 2 tehnici
 Tehnica colorarii sau individualizarii prin pictare a stratului extern al restaurarii
 Tehnica stratificarii cand din tipar rezulta un nucleu dur de ceramica bogata in
leucit.

Sisteme concepute pentru tehnici de turnare

Se bazeaza pe umplerea unui tipar obtinut pe baza machetei restaurarii,
prin forta centrifuga cu masa ceramica topita. Cele mai cunoscute sisteme sunt
Dicor si Cerapearl.
Sistemul Dicor consta in turnarea din sticla a viitoarei reconstituiri, prin
tratament termic intr-un cuptor de ceramizare. Coroana pregatita astfel va fi
acoperita cu straturile ceramice de suprafata, ceramica fiind adaptata
coeficientului de dilatare termica a sticlei ceramizate.

36. Sisteme substractive de obtinere a coroanelor integral

ceramice
Consta in tehnici ce permit obtinerea de restaurari integral ceramice prin
reducerea succesiva dintr-un bloc ceramic de un anumit volum pana la atingerea
formei finale a restaurarii. Sistemele substractive cuprind:
- Tehnicile de frezare computerizata CAD/CAM.
- Tehnicile de frezare prin copiere exclusiv mecanica.

Sisteme CAD/CAM
Sistemul porneste de la un emitator de raze care proiecteaza un fascicol
luminos ce codifica suprafata supusa analizei. Un receptor va decodifica
informatia primita si le transmite unui computer. Acesta prelucreaza datele si va
creea designul viitoarei restaurari prin dirijarea instalatiei de frezare.

9
 Instalatia cuprinde 3 dispozitive de baza:
1. O camera intraorala de luat vederi ce amprenteaza optic campul protetic.
2. Prelucrarea datelor si stabilirea designului se poate face:
 Pe baza unuor algoritmi inserati in sistemul de operare.
 Stabilirea de catre utilizator a limitelor preparatiei si a restaurarii prin
imaginea de pe monitor.
 Consultarea unei baze de date cu design-uri de restaurari prestabilite
3. Dispozitivul de frezare consta in 1 sau mai multe micromotoare coordonate
de unitatea centrala de prelucrare a datelor.

Frezare prin copiere

Consta in frezarea unei piese protetice pur ceramice dintr-un bloc prin
copierea unei machete de rasina cu ajutorul unui profilometru. Sistemul contine:
- Dispozitivul de scanare (profilometrul)
- Dispozitivul de frezare – un micromotor cu freze diamantate cu forme
colerate cu forma profilometrului (globulare, efilate, disc).
Cele doua sisteme actioneaza simultan si pe aceeasi directie.
Se obtine macheta din rasina compozita fotopolimerizabila, dupa etapele
de amprentare clasica (nu optica) si turnarea modelului. Macheta este fixata in
dispozitivul de scanare.

10