ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ALE PRINCIPALELOR

AFECTIUNI ORALE
 FACTORI ETIOLOGICI

FACTORI DE RISC FACTORI DE RISC POSIBILI

CUNOSCUȚI
Tutun Igienă orală precaraă
Alcool Leziuni de decubit datorate
Virus Papilloma uman protezelor dentare
(VPH) Fumatul pasiv
Leziuni precanceroase
Cancer anterior
Antecedente familiale de
carcinom epidermoid
Expunerea exagerată la soare
Consum redus de fructe şi
legume
Sistem imunitar afectat
Lichen plan
Mestecatul de betel
 1. Tutunul
 Este recunoscut ca un important factor de risc pentru cancerul
oral
 Fumul de tigara contine hidrocarburi aromatice si peste 30 de
componente carcinogene cunoscute: aldehide, nitrozamine,
metale: Nichel Cadmiu, Arsenic, Polonium, hidrocarburi
aromatice policiclice (pentru combustie).
 Cancerul este atribuit tuturor componentelor toxice, riscul
fiind proporţional cu nr ţigarete fumate, durata si raportul
doză-efect.
Efectele fumatului asupra cavităţii orale
 cancer oral;
 leziuni precanceroase;
 creşterea severităţii bolii parodontale;
 alterarea gustului;
 halenă caracteristică;
 pigmentatii nicotinice la nivelul smalţului.
 2. Alcoolul
 Toate formele de alcool pot determina apariţia
cancerului oral
 De reţinut combinaţia dintre alcool şi fumat este cea
mai periculoasă, deoarece efectele se cumulează şi
determină efecte carcinogene.

3. Soarele
 Expunerea la soare creşte riscul cancerului de buză,
fapt dovedit la persoanele care lucrează pe perioade
lungi de timp la soare (muncitorii din agricultură)
4. Virusul Papilloma uman (VPH)
Din cele peste 100 de tipuri diferite de virus, s-a
dovedit ca riscul apariţiei cancerului oral este dat de
formele VPH 16 si VPH 5.
 5. Leziunile precanceroase
 Persoanele care prezintă leucoplazie, lichen plan,
eritroplazie, au un risc mult mai mare de a face cancer
oral

6 Existenţa unui cancer anterior

 În cazul persoanelor care au deja în antecedente un
cancer oral şi continuă acelasi stil de viaţă- fumat şi
alcool, pot dezvolta forme tumorale la nivelul
faringelui, esofagului.
 Daca persoana are un cancer de plămân primar, atunci
creşte riscul de a dezvolta şi tumori în sfera maxilo-
facială.
 7. Antecedente familiale de carcinoame epidermoide
 90 -95 % dintre leziunile tumorale ale cavităţii orale
sunt de tip carcinom epidermoid
Daca o persoana are in antecedente un membru al familiei
de gradul 1 (părinte, frate) care a fost diagnosticat cu
carcinom epidermoid, atunci riscul de a dezvolta o astfel
de tumoră este mult mai crescut.

8. Sistem imunitar scăzut

 Este cazul persoanelor infectate cu HIV, sau a celor care
urmează tratament imunosupresor în cazul transplantelor
de organe
 9. Mestecatul de betel
-este un comportament adictiv deoarece oferă cu timpul dependenţă, betelul
ocupând al patrulea loc printre droguri
-Este folosit pentru senzaţia de bine, de euforie, de exagerare a capacităţilor fizice
- Asocierea cu fumatul reprezintă un factor desebit de periculos pentru
sănătate .
- La nivelul cavităţii orale determină o halenă specifică, dinţi negri şi mucoasă
orală roşie

Asocierea cu fumatul este considerată un factor de risc mult mai

periculos .
Diferite forme de cancer oral
 Lichen plan Leucoplazie

Eritroplazie CHEILITA ACTINICĂ

 În Asia, incidența cancerului oral ocupă
locul 3 printre cele mai frecvente forme de
cancer; în România cancerul oral ocupă
locul 7;
 Primele locuri: Ungaria, Portugalia,
Slovacia
 Ultimele locuri: Muntenegru, Elvetia
 12

 Ratele de incidenţă şi mortalitate prin cele mai frecvente forme de

cancer,în România
 7
7

Ratele standardizate de incidenţă şi mortalitate prin cancerul oral pe sexe, la

nivel european
 PREVENŢIA
CANCERULUI ORAL
1. Informarea populaţiei despre:
 Consecinţele cancerului oral;
 Riscul transformării leziunilor precanceroase în
tumori maligne;
 Importanţa depistării precoce a leziunilor incipiente

2. Educarea populaţiei cu privire la:

 Renunţarea la fumat şi alcool, prin programe de
promovare a sănătăţii orale derulate în şcoli,
universităţi, mass-media, medicina de familie,
cabinte dentare;
Probleme nerezolvate:

1.Grupele populaţionale cu risc crescut la îmbolnăvire

sunt refractare la programele de depistare si terapie
preventivă:
 Consumatorii cronici de alcool şi fumatorii cronici
 Persoanele vârstnice purtătoare de proteze amovibile;

2. Carenţa de informaţii medicale în rândul populaţiei cu

privire la simptomele, etiologia şi prognosticul
cancerului oral
 RAPORT OMS 2003
Echipa dentară are un rol determinant în abandonul fumatului,
dar din pacate, aceasta nu este încă o practică obişnuită printre
medicii dentişti.

METODE PRACTICE:

• Model pentru pacienţi, fiind nefumator;

• Sfaturi privind abandonul fumatului;

• Educarea membrilor comunităţii unde există cabinetul dentar;

• Educarea tinerilor în şcoli pentru a nu aprinde prima ţigară ;

• Încurajarea unei politici de renunţare la tutun în famile, printre prieteni,

cunoştinţe, pacienţi;

• Mobilizarea şi altor profesionişti în campaniile anti-tutun: tehnicieni dentari,

profesori, medici de familie, asistenţi comunitari...
 Pentru că populaţia consultă în mod regulat un cabinet
dentar;

 Pentru că medicina dentară se ocupă şi de prevenirea

afecţiunilor generale care au impact asupra sănătăţii orale;

 Pacienţii iau în serios sfaturile provenite de la profesioniştii

din sănătate decât de la prieteni sau familie;

 Pentru că în cabinetul dentar, efectele fumatului asupra

cavităţii orale pot fi prezentate şi explicate concret, la fel şi
consecinţele acestuia.
 România se situeaza pe locul 9
în Uniunea Europeană, alături
de Cipru, Austria, Slovenia şi
Spania.
 Desi fumează mai puţin decât
grecii (37%), bulgarii și francezii
(36%), românii consumă
considerabil mai mult tutun
decât suedezii (7%) şi englezii
(17%).
Conform Eurobarometrului
2017, realizat de Comisia
Europeană, în Romania:
Prevalenţa fumatului -28%
in rândul celor cu vârsta
peste 15 ani, aproape de
media europeană (26%).
 La nivel global, consumul de alcool reprezintă cel de-al treilea
factor de risc major pentru sănătate, dupa fumat şi hipertensiunea
arterială, fiind răspunzător de 11% dintre leziunile maligne
apărute la bărbaţi şi 4,5% cele dezvoltate de femei.

 Într-un document al Orgnizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu privire la

consumul de alcool în 194 de ţări, Europa este regiunea cu cel mai
ridicat consum de alcool pe locuitor din lume. România ocupa în
2010 locul 5, după Belarus, Repubica Moldova, Lituania şi Rusia
 Riscul crecut de cancer oral se manifestă prin apariţia unei forme
deosebit de agresive, carcinomul epidermoid, care reprezintă 95%
dintre tumorile cavităţii orale şi care timp de 30 de ani nu a înregistrat
şanse mai mari de supravieţuire la 5 ani.

 Halenă specifică determinată de compuşii sulfuroşi volatili produşi

de bacteriile gram negative din cavitatea orală;

 Un regim alimentar alcătuit din alcool şi hidrocarbonate fermantabile

creşte colonizarea suprafeţelor dentare cu Streptococcus mutans, şi
totodată incidenţa cariilor ocluzale;
 Acetaldehida, care reprezintă un produs toxic cu risc carcinogen
ce apare în urma metabolizării alcoolului de către celula hepatică,
poate determina la nivel local prin expunerea directă a acestui
produs, o creştere a concentraţiei salivare, cu riscul de apariţie a
leziunilor mucoasei orale, de tipul displaziilor, leucoplaziilor

 Alterarea morfologiei şi funcţiei glandelor salivare, cu efecte

asupra scăderii debitului salivar;
 Eroziunea dentară este o altă consecinţă a
consumului de băuturi alcoolice, explicată, fie prin
refluxul gastro-esofagian survenit ca urmare a
patologiei digestive, fie prin consumul băuturilor cu
pH acid;

 Alcoolul reprezintă un factor de risc pentru sănătatea

osoasă, fiind incriminat în producerea ostoporozei,
fracturilor patologice

 Deficienţele sistemului imunitar poate fi cauza

apariţiei periimpantitelor;
 Ca urmare a deficienţelor nutriţionale si a
tulburărilor psihologice induse de consumul cronic
de alcool (depresie, stres, comportament negativ faţă
de igiena orală), cercetările recente au demonstrat că
acesta determină agravarea unei afecţiuni
parodontale;
 Agravarea bolii parodontale prin existenţa pungilor
parodontale mai mari de 5 mm ;

 În contextul alterării stării generale se pot manifesta

stomatite protetice, glosite, vindecări vicioase,
candidoze orale;
1. Depistarea precoce a cancerului (screening
populaţional) are numeroase avantaje:
 Rata de supravieţuire este dependentă de stadiul în care
boala a fost depistată;
 Tratamentul chirurgical este mai puţin invaziv;
 Calitatea vieţii este mai puţin afectată;
 Sunt necesare programe naţionale de depistare precoce
a cancerului oral, precum şi programe numai asupra
populaţiei cu risc crescut (ex. Marea Britanie, 1993)
 2. Crearea de facilităţi pentru screening-ul populaţional
şi pentru tratarea cazurilor depistate

 3. Aplicarea metodelor specifice fiecărei ţări în funcţie

de resursele materiale şi umane

 4.Cea mai bună metoda de depistare precoce este
dispensarizarea pacienţilor cu leziuni precanceroase-
luarea în evidenţă a acestor persoane într-o bază de date
naţională, consultarea obligatorie periodică
 se defineşte ca fiind o readaptare organică şi funcţională după
tratamentul leziunilor canceroase;

 are ca scop limitarea sechelelor bolii

(ex: tratamentul mucozitelor, a xerostomiei, protezare, realizarea
de obturatoare, educaţie terapeutică)
Complicatii ale tratamentului oncologic: MUCOZITA
Mucozita este o leziune inflamatorie ulcerativă de la nivelul cavităţii orale,
cauzată de boli infecţioase, deficite imunitare, anumite medicamente, dar mai ales
extrem de frecventă în cazul pacienţilor care beneficiază de tratament oncologic.

Durere, edem, Durere, edem,

Durere, edem bucal, ulceraţii bucale, ulceraţii bucale,
Durere, edem.
ulceraţii, este posibilă doar alimentaţia orală
alimentaţia lichidă. este imposibilă.
 Incidența:
40% dintre pacienţii care primesc chimioterapie;
85% dintre cei care urmează radioterapie în regiunea capului și
gâtului (în cazul celor care au carcinoame avansate, procentul este
chiar de 100%);
100% din pacienţii care primesc doze mari de chimioterapie și
transplant de celule stem hematopoietice.
Tratament medicamentos:
-Solutii anestezice locale
-Sucralfat (VENTER)
-Ape de gura antiinflamtorii
-Analgezice, Opiode (morfina)

Sfaturi igienico-dietetice:
-periute de dinti cu peri moi si paste de dinti ne-
abrazive , fara menta, cu fluor
-ape de gura cu bicarbomat de sodiu 1,4%
-hidratare
Sursa: Prise en charge de la cavité orale après traitement du cancer. REMAUD MATTHIEU , CHEVALIER
VALERIE, LE TOUX GUY, BOISRAME SYLVIE, 2ÈMEJOURNÉE SCIENTIFIQUE DU GROUPE BRETON
DE CANCÉROLOGIE ORL
 70% dintre pacienții care au primita radioterapie
 Apare în primele 3 luni după radioterapia din zona facială si in cursul
chimioterapiei, dar disapre după finalizarea tratamentului
 Tratament curativ: Pilocarpina (stimularea secretiei salivare, 15-20 mg/zi),
6-12 săptămâni
Efecte secundare: hipertranspirație, intoleranta gastrointestinală,
hipotensiune arteriala, rinita, diaree si tulburari de vedere.
 Tratament adjuvant: substituenți salivari (solutii, spray-uri, geluri, tablete);
contin un agent pentru creșterea vascozitatii, cum ar fi
carboximetilceluloza sau hidroxietilceluloza
 Preparate cu fluor: geluri Duraphat : 25.000 ppm
 Hidratare optimă, evitarea alcoolului și fumatului, limitarea cofeinei
 În ciuda apariției de noi tehnologii medicale, rata de
supraviețuire după 5 ani a pacienților cu cancer oral (carcinom
epidrmoid) este redusă și nu s-au observat ameliorări în
ultimele 30 de ani.

 Răspunsul este simplu: un număr mare de tumori maligne

orakle sunt descoperite tardiv, în stadii avansate.

 Doar depistarea precoce poate contribui la ameliorarea

prognosticului de cancer oral.

Iar acest obiectiv nu se poate realiza fără implicarea activă a

stomatologului !!!