Leziunile premaligne ale cavității orale

Leziunile premaligne sunt acele leziuni cu caracter ireversibil și care vor evolua cu certitudine
spre leziuni maligne ale cavității bucale. Până în acest moment sunt considerate leziuni
premaligne: leucoplazia, eritroplazia și eritroleucoplazia. În afara acestor trei afecțiuni, încă
două se consideră a fi leziuni cu potențial de malignizare (asociate cu un risc crescut de cancer) –
fibroza orală submucoasă și lichenul plan.

Leucoplazia

Leucoplazia poate fi caracterizată ca o pată albă, prezentă la nivelul cavității bucale, care nu
poate fi îndepărtată prin ștergere cu o compresă de tifon și care nu poate fi încadrată de către
medic în altă categorie de afecțiuni. Așadar este diagnosticată prin excluderea altor afecțiuni cu
aspect asemănător.
Se localizează frecvent la nivelul limbii, palatului, mucoasei bucale, planșeului bucal, buzelor și
regiunii posterioare de ultimul molar inferior (trigonul retromolar) .

Leucoplazie pe mucoasa jugală

1
Eritroplazia

Eritroplazia este reprezentată de o pată roșie, cu aspect catifelat, la nivelul mucoasei cavității
bucale, care nu poate fi îndepărtată prin ștergere cu o compresă de tifon și care nu poate fi
încadrată de către medic într-o altă categorie de afecțiuni. Este considerată o formă de debut a
tumorilor maligne din cavitatea bucală. Cel mai des, eritroplazia apare la nivelul planșeului
bucal, părților laterale ale limbii, palatului și trigonului retromolar.

Este mai rară decât leucoplazia dar se poate asocia cu aceasta.Apare mai frecvent la sexul
masculin în vârstă,

Eritroleucoplazia

Eritroleucoplazia reprezintă leziuni albe de tipul leucoplaziei asociate cu leziuni roșii de tipul
eritroplaziei. Aceasta este mai des întâlnită decât eritroplazia, leziunile albe de leucoplazie fiind
considerate displazii ale epiteliului mucoasei bucale, iar leziunile roșii fiind considerate carcinom
in-situ (incipient) al aceluiași epiteliu.

Leziuni cu potențial de malignizare

Așa cum am menționat anterior, aceste leziuni au un potențial crescut de „transformare” într-o
tumoră malignă.

Fibroza orală submucoasă se manifestă prin prezența unor mici vezicule, pete sau mici zone
ulcerative la nivelul cavității bucale. Pacientul acuză o senzație de arsură (mai ales la contactul
cu alimente acide sau condimente), iar uneori chiar senzația de gură uscată (xerostomie). Această
leziune poate fi prezentă împreună cu leucoplazia.

Fibroza orală submucoasă - reprezintă o leziune cronică, progresivă, care deține risc crescut de
malignizare.
Factorii favorizanți sunt: fumatul, predispoziția genetică, iradierea terapeutică, injurii chimice și
termice.

2
Apare la persoanele cu vârsta între 20-40 ani.

Lichenul plan (LP) este o afecțiune a mucoasei cavității bucale căreia nu i se poate asocia o
anumită cauză. Are aspectul unor pete albe, situate bilateral în cavitatea bucală, iar tratamentul
este deseori de expectativă (de observație).

Lichen plan oral

Există și alte forme clinice - LP oral eritematos/atrofic – atrofie mucoasă ori plăci eritematoase
sau LP oral eroziv – leziuni erozive sau ulcerative. Aceste două forme se asociază cu durere și
disconfort la nivel bucal. Riscul de transformare malignă spre un carcinom scuamos oral variază
de la 0,4 la 5%. Cel mai mare risc îl prezintă LP oral eritematos sau eroziv, cu evoluție
îndelungată .

Tratamentul de primă linie în lichenul plan oral este reprezentat de corticoterapie topică,
inhibitori de calcineurină sau infiltrații locale cu corticosteroizi. Terapia sistemică este rezervată
pacienților non-responsivi la terapia locală sau la cei în cazul cărora există leziuni de lichen plan
și la nivelul altor regiuni.

Cheilita actinică
Reprezintă o leziune precanceroasă a buzei inferioare, care se dezvoltă
ca o consecință la expunerea la radiații ultraviolete.
Mai frecvent se întâlnește la marinari și fermieri, persoanele blonde cu tenul alb.
Macroscopic se localizează la nivelul roșului buzei inferioare, sub forma
unei zone de atrofie, netede, pe măsură ce leziunea progresează devine mai dură și ulcerează.

3
 Cheilita actinica

Factori de risc al lez.cu potențial de malignizare

Factorii de risc locali în cazul acestor afecțiuni sunt, în mare parte, aceiași ca și în cazul apariției
tumorilor maligne de la nivelul cavității bucale.

Tutunul

Fie că este vorba de fumat, mestecatul de tutun sau fumatul pasiv, tutunul este un factor principal
de risc în cazul apariției leziunilor premaligne. Acest lucru a fost dovedit prin numeroase
cercetări, în cazul fumatului gudroanele produse prin ardere sunt responsabile de apariția acestor
leziuni.

Alcoolul

Alcoolul este și el considerat un factor de risc important, iar în combinație cu tutunul, efectul
acestora este potențat. Alcoolul își exercită efectul atât local (prin contactul direct al impurităților
pe care le conține), dar și la nivel sistemic (general). Se consideră că un consum de peste 1l de
alcool nedistilat pe zi sau 250ml de alcool distilat pe zi reprezintă un factor de risc important în
apariția acestor leziuni premaligne.

Agenți infecțioși

La nivel local, candida albicans este deseori prezentă pe fondul leucoplaziei. Se presupune că
aceste microorganisme determină produși cancerigeni (nitrozamine endogene), care sunt
responsabili de inducerea tumorilor maligne la nivelul cavității bucale.

Alți factori infecțioși – virusul papiloma uman, virusul herpex simplex – sunt considerați, de
asemenea, factori de risc în apariția leziunilor premaligne și maligne.

Statusul dentar și parodontal

4
Igiena orală deficitară, prezența infecțiilor dentare și parodontale, precum și iritațiile constante
ale mucoasei bucale produse de margini dentare tăioase, ascuțite (fie ale dinților naturali, fie ale
obturațiilor dentare sau ale lucrărilor protetice) sunt cunoscute ca fiind un factor de risc în
apariția leziunilor premaligne.

Factorii de risc generali în apariția acestor leziuni sunt aceiași ca și pentru alte tumori maligne.
- vârsta
-anumiți factori nutriționali (niveluri scăzute de vitamina A sau ale vitaminelor B).
- deficitul imunitar, fie ca este vorba de o imunodepresie cauzată de virusul HIV, fie că este
produs prin medicație imunosupresoare,

Diagnostic

-un control riguros al cavității bucale,

-colorarea leziunii cu albastru de toluidină,
- citologia orală (prin raclarea unui strat de celule superficiale de la nivelul leziunii)
- metode iluminescente de diagnostic cu ajutorul Vel scop-ului.

Un aspect foarte important este faptul că diagnosticul final al acestor leziuni este pus pe baza
diagnosticului histopatologic, de către medicul anatomopatolog, care va analiza la microscop
leziunea extirpată (parțial – prin biopsie sau în totalitate).

Tratament

În general, leziunile premaligne se vor extirpa în totalitate pentru a fi corect diagnosticate și

pentru a scădea riscul apariției tumorilor maligne la nivelul cavității bucale.
Prelevarea unei porțiuni din leziune pentru a se putea stabili diagnosticul de certitudine, după
care medicul va lua decizia extirpării în totalitate sau a menținerii sub observație.

Prevenire

- un stil de viață sănătos, prin absența fumatului, consumul moderat de alcool, o dietă
echilibrată precum și efectuarea unor activități fizice în mod regulat.
- o igienă foarte bună a cavității bucale asociată cu o stare de sănătate bună sau foarte bună a
dinților și parodonțiului sunt indicate pentru a preveni apariția acestor leziuni.
- un consult periodic, cel puțin o dată la 6 luni sau ori de câte ori se observă leziuni suspicioase
la nivelul cavității bucale.