Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad

REFERAT
PATOLOGIE ORALA

LEUCOPLAZIA

Camen Razvan
MD VI
Grupa I

LEUCOPLAZIA CAVITATII ORALE


Mucoasa orală fiziologică este constituită dintr-un epiteliu
pavimentos fin, lucios, care prezintă o colorație roz-pal, omogenă.
Acesta adăpostește structurile anatomice subiacente precum:

 mușchii,
 oasele, 
 nervii,
 gladele salivare,
 vase sangvine

Mucoasa bucală este supusă constant modificărilor de


temperatură sau agresiunilor cauzate de alimentație sau diferite
obiceiuri vicioase.
Fiind prima linie de protecție a cavității orale, orice leziune sau
modificare a acesteia este relativ ușor depistată prin inspecție
vizuală.
Leucoplazia reprezintă o afectare a mucoaselor care se dezvoltă
lent, cronic, în timp, sub acțiunea unor factori iritanți.
Aceasta se caracterizează prin depunerea de plăci cu o colorație
albicioasă. Pot să apară oriunde în cavitatea orală dar se dezvoltă,
cu predilecție, la nivelul limbii, pe părțile laterale ale acesteia si la
nivelul mucoasei jugale (interiorul obrajilor).
Nu reprezintă potențial canceros atâta timp cât factorul
declanșator este eliminat. Totuși, leucoplazia este o leziune
precanceroasă care ignorată poate avea un prognostic
nefavorabil.
FACTORI DE RISC

 Factorii mecanici împreună cu igiena orală deficitară:


o leziunile carioase mari care prezintă spine iritative,
o marginile anfractuoase ale dinților care au pierdut din substanța dură,
prin contacul repetat și prelungit cu mucoasa orală, o traumatizează și produc
leziuni ale acesteia
o protezele dentare,
o piercingurile orale,
o mestecarea alimentelor cu maxilarele edentate
o dezechilibrele ocluzale (dinții migrați, extrudați sau egresați care
lezează gingia)
o mediul septic din cavitatea bucală generat de igiena deficitară nu face
decât să accelereze proliferarea bacteriană la nivelul leziunilor mucozale deja
create.
 Iritațiile termice – curenti galvanici între lucrari protetice din metale diferite.
 Factori alergeni – lucrări acrilice sau din diverse aliaje metalice cu potențial
alergen
 Infectii cronice virale – Sifilis, H.I.V, EBV (virusul Epstein-Barr)
 Fumatul – Fumul inhalat conține numeroase substanțe chimice, care vor fi
absorbite, la nivel mucozal rapid, datorită vascularizației bogate prezente la acest
nivel. Cel mai frecvent, renunțarea la acest viciu și menținerea unei igiene orale
satisfăcătoare duce la dispariția depunerii leucoplazice.
 Alcoolul – nu este un patogen atât de important când este consumat moderat
și fără asocierea altor vicii. Totuși, la un pacient care fumează, alcoolul
potențează efectul distructiv al fumului, grăbind apariția leucoplaziei.
 Diabetul
 Tulburarile circulatorii locale (sânge de stază , urmare a invadarii spațiului
biologic de catre lucrari protetice incorect adaptate la câmpul protetic)
 Inflamații subepiteliale (pungile parodontale)
 Carențele vitaminice (avitaminoze), imunitatea deprimată sau privarea
organismului de complexele de vitamine duc la apariția petelor leucoplazice
 Condițiile fiziologice – Tulburările hormonale, femeile însărcinate au
predispoziție de a dezvolta leucoplazie, care însă va dispărea după naștere în
lipsa factorilor care să o mențină.

INCIDENTA
Leucoplazia se întâlnește la persoanele adulte, având o evoluție în timp sub acțiunea
factorilor nocivi.
Stardardul de aur în diagnosticarea leuxoplaziei și diferențierea acesteia de un proces
canceros este reprezentat de posibilitatea de îndepărtare de pe mucoase.

Orice depunere albă care nu poate fi raclată ridică semne de întrebare în legatură cu
caracterul malign al acesteia. Medicul stomatolog va examina constant mucoasele și
raporta orice modificare de culoare, sensibilitate sau textură.

La persoanele cu imunodeficienta (HIV) apare o forma specială: Leucoplazia păroasă.

În general, leucoplazia nu este dureroasă, dar leziunile pot fi sensibile la atingere sau
când se consumă alimente iuți. Leucoplaziile sunt, de obicei, asimptomatice și sunt
iniţial observate de către un medic stomatolog, în timpul consultației.

Un mic procent dintre leziunile leucoplazice arată semne precoce de cancer si multe
tipuri de cancere bucale apar alături de zonele de leucoplazie. Dimensiunile leziunilor
leucoplazice sunt irelevante. Chiar dacă sunt leziuni mici pot duce la carcinom şi o
evoluţie letală.
SIMPTOMATOLOGIE
Schimbările primare care însoțesc boala sunt adesea invizibile pentru pacient.

Leucoplazia începe cu formarea de zone neuniforme ale epiteliului (foci de gri cu strat
superior de keratinizare). Locul localizării - linia de închidere a dinților în interiorul
obrazului, marginea roșie a buzei inferioare, colțurile gurii, spatele limbii sau suprafețele
sale laterale. Fumatorii sunt afectati de cer.

Există următoarele tipuri de leucoplazie:

 Plat (simplu);
 verucos;
 eroziv;
 Leukoplakia fumatori Tappeiner.
Poate o combinație de diferite forme de leucoplazie în diferite părți ale mucoasei orale la
un pacient, precum și transformarea unui tip de boală în altul.

Leukoplakia începe întotdeauna cu apariția unei forme plate.


DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 lichenul plan
 stomatita de contact
 candidoza orală
 leucoplazia păroasă
 keratoza
 leucodermia
 lupus discoid eritematos
 stomatita uremică
 arsura chimică
TRATAMENT

Măsurile terapeutice luate în cazul bolii leucoplazice depind de:

 Formele bolii;
 Viteza de dezvoltare a procesului patologic;
 Dimensiunea leziunii.
Leucoplazia plată se poate regresa (trece prin procesul invers de recuperare) până când
focarele de hiperkeratoză dispar complet, dar numai cu condiția ca factorii iritanți, fie
fumatul, fie marginea ascuțită a dintelui, să fie complet eliminați.

Tratamentul conservator al leucoplaziei plate constă în două etape:

1. Eliminarea iritanților locali:


 Salubrizarea cavității orale
 Șlefuirea marginilor ascuțite ale coroanelor dentare,
 Protetică rațională
 Înlocuirea umpluturilor de amalgam,
 Utilizarea agenților fotoprotectivi pentru a lubrifia marginea roșie a buzelor,
 Renunțarea la fumat.
1. Normalizarea proceselor metabolice în epiteliu cu ajutorul vitaminelor complexe,
în principal a vitaminei A:
 Numirea în interiorul vitaminei A sub formă de soluții de 10 picături de 3 ori pe zi
timp de 1-2 luni;
 Aplicarea locală a soluțiilor de ulei cu vitamina A de 2-4 ori pe zi;
Aceste activități duc la dispariția completă a manifestărilor de leucoplazie sau la
stabilizarea acesteia.

Când se detectează candidoza (infecție fungică) care însoțește boala de bază, în


complexul de tratament se includ agenți antifungici.

Tratamentul formelor verrucoase și erozive ale bolii începe în același mod ca și


tratamentul leucoplaziei plate.

Dacă nu există o dinamică pozitivă în procesul de tratament, este prescris tratamentul


chirurgical - excizia focalizării patologice în țesutul înconjurător sănătoasă. Operația
poate fi efectuată utilizând electrocoagulare sau criodestructare.

Ulcerul și eroziunea, care se formează în locurile de afecțiune, necesită o atenție


deosebită, deoarece acestea se pot transforma într-o tumoare malignă.

Eroziva leucoplazia necesită includerea în complexul de măsuri terapeutice a


medicamentelor care stimulează procesul de regenerare și epitelizare. Cu dureri
concomitente, se recomandă numirea analgezicilor.
În absența rezultatelor pozitive în termen de două săptămâni de tratament continuu,
eroziunea și ulcerele sunt supuse unei excizii chirurgicale.

Pacienții care suferă de această formă de leucoplazie trebuie monitorizați în permanență


de dentist, astfel încât, în cazul celor mai mici suspiciuni legate de tranziția procesului la
un neoplasm malign, trebuie să aibă timp să ia măsurile necesare.

S-ar putea să vă placă și