STIINTELE

COMPORTAMENTULUI

Sef lucrari Ligia Piros

 COMPORTAMENTUL

PROCESE
Latura MENTALE
interna =>
intentia Temperament
(reversibila) Caracter
Aptitudini
motorii

Latura Totalitatea faptelor

externa => ACTIUNE = actelor sensibile
actele COMPORTAMENT reactiilor
(ireversibile) non-verbale
Caracteristici observabil
relativa specificitate, stereotip
socializare accentuata
PSIHICUL

receptare
= Sistem informational de
raspuns
la stimulii din mediul natural si social ce
permite raportarea informatiei la mediul
extern dar si la sine (autoreglarea)
INSTANTELE SI PROCESELE

Instantele Procesele

Temperament lat. Cognitive evaluarea

Energetica Motivational-
aspirationale
Atitudini (caracter)
incitarea
lat. relationala
Afective
Aptitudini lat. aprobare/dezaprobare
instrumentala Decizional-volitionale
decizia
 INSTANTELE SI PROCESELE

Instantele moduleaza

1. Punerea in act a
intentiilor/
impulsurilor
COMPORTAMENTUL individului
2. Angajeaza intregul
persoanei
Instiga/ prepara

Procesele
COMPONENTE

Motivatii
Procese interne
Aspiratii
(biologice + sociale)

COMPORTAMENT
Indicatii
Ordine Procese externe
Constrangeri (predominant sociale)
EXTERIORIZAREA
Exteriorizarea comportamentului
Schitat
EMG
Gesturi discrete
Manifest
Verbal
Motor
(vezi exteriorizarea furiei/surprizei
un grad de ireversibilitate)
VALOAREA SOCIALA (ROLUL)

Comunicarea = val. max sociala a comportamentului

Comunicarea depinde de
Sinceritate
+ alte trasaturi de personalitate
Consecventa
Se manifesta in:
Statutul social
Rolul social
Durata:
Zilnic
Pe termen lung
Caracter:
Stereotip
Variabil
TIPURI DE COMPORTAMENT

simpatie
In raport cu societatea:
sinceritate

Comportamente prosociale compasiune

generozitate
cooperare
minciuna inselatorie - furt
insensibilitate-rautate
agresivitate - violenta
Comportamente antisociale
zgarcenie
izolare
ostilitate
acte delictuale
TIPURI DE COMPORTAMENTE

Conflicte de rol/statut
Ex. Doctor/Prieten
Ex. Doctor/Director

Trasaturi cardinale de personalitate derivate din

comportamente specifice (vezi LP PF-16)
COMPORTAMENTE LEGATE DE SANATATE
Pulsiuni biologice vs. reglementari/presiuni sociale
Instantele freudiene ale personalitatii
Sine
Eu
Supraeu

Principiul placerii vs. principiul realitatii

VALOARE PENTRU SANATATE

Valoarea pt sanatate a instinctelor freudiene:

Alimentatie

Sexualitate

Miscare

Noutate

in cazul in care sunt echilibrate

COMPORTAMENTELE
INSTINCTUALE
Neglijare/reprimare/exacerbare
Alimentatie
Obezitate
Anorexie
Sexualitate
TDS
Nevroze
Miscare
Sedentarism -> patologie asociata
Exces viteza -> accidente/deces
Noutate (v.zoo-cusca)
Subsolicitare -> imunitatea
Suprasolicitare -> F.R diversi
COMPORTAMENTE DE RISC
1. Exacerbare comp. instinctuale (v.ant)
2. Comp. induse de stresul psihic
3. Comp. generate de presiunea profesionala
4. Comp. distorsionate in familie
5. Non-comunicarea
COMPORTAMENTE INDUSE DE
S.P
ACUT
Violenta (agresiune externa)
Autoagresiune
Sucht/addiction alcool, droguri
CRONIC
Fumat
Alcool
Droguri
Miscarea
Somn redus
COMPORTAMENTE GENERATE DE PROFESIE

4 tipuri de sefi ierarhici +

Tipul A colaboratorii lenesi

Cauze cei 3 dead: deadlines,

deadends, deadlocks
Sindromul Burn-Out monotonie
posibilitatii decizionale
COMPORTAMENTE DISTORSIONATE IN FAMILIE

Neintelegeri cu partenerul de viata

Probleme cu copiii
Dificultati materiale
Dificultati sexuale
Tendinte centrifuge
Infidelitate sexuala
STRESUL
Este rspunsul nespecific al organismului la solicitrile
externe.
 Eustres care este un stres pozitiv (bucurii
mari, emoii pozitive), care solicit optimal
posibilitile adaptative ale individului, sau
chiar le dezvolt.

Distres este stresul negativ. Apare n

condiiile n care expunerea la stres este
prelungit i rspunsul adaptativ este blocat.
Induce tulburri de adaptare.
Stresul devine distres atunci cnd:
este prelungit sau frecvent;

refacerea necesar dup expunerea la stres

este diminuat;
duce la apariia unor tulburri psiho-somatice
(boli de adaptare).
Factori stresani:
Zgomotul poate declana modificarea nivelului de
adrenalin, transpiraie abundent, hipertensiune. Efecte:
scade acurateea lecturii, crete timpul de reacie, crete
agresivitatea.
nghesuiala poate determina creterea agresivitii
Evenimentele de via (moartea unei fiine apropiate,
divor, cstorie, graviditate) pot determina schimbri
majore n stilul de via al persoanei i astfel pot fi factori
de stres.
Stresul ocupaional Desfurat n condiii
corespunztoare, munca este un factor antistres. Munca cu
mare responsabilitate, cu risc crescut, poate genera stres.
Reacia la stres:

modificarea nivelului neurotransmitorilor: crete

adrenalina i noradrenalina (se secreta la nivelul
medulosuprarenalei).
modificarea parametrilor sistemului nervos:
supraactivarea simpaticului
Reacia la stres are 3 faze:
reacia de alarm (RA) cuprinde o faz de oc (cu
depresia sistemului nervos, hipotensiune) cu o
tulburare sistemic brusc, urmat de contraoc
fenomen de aprare
stadiul de rezisten (SR) individul elaboreaz
mijloace de adaptare, aprare.
stadiul de epuizare (SE) adaptarea nu mai poate
fi meninut
La nivel psihic, rspunsul la stres trece prin
urmtoarele faze:
iptul Oh!
Negarea Nu, nu se poate! Nu pote fi adevrat!
tulburarea echilibrului psihic faza gndurilor
negre
aprarea antistres psihoterapie, prieteni
rezolvarea
Mecanisme de aprare:
Raionalizarea este mecanismul prin care individul
caut justificri plauzibile, logice pentru
comportamentele sale impulsive, neadecvate.
Subiectul caut scuze pentru aciunile sale.
Proiecia subiectul atribuie altei persoane propriile
sale triri negative. De exemplu, n momentul
despririi unui cuplu, fiecare din parteneri ncearc
s-l fac vinovat pe cellalt, ncearc s-i atribuie
celuilalt greelile proprii.
 Intelectualizarea const n disocierea reaciei
intelectuale la stres de cea emoional. Un bolnav
la care i s-a pus diagnosticul de cancer caut s
parcurg toat literatura de specialitate n
legtur cu boala sa, marginaliznd astfel reacia
emoional la boal. El vorbete detaat de boala
sa pe care o privete dintr-o perspectiv tiinific.
Este adaptativ.
Represia nlturarea din contiin a unor idei
sau simminte inacceptabile. De exemplu peste
unele ntmplri dureroase se aterne amnezia
total.
 Reacia invers subiectul i dezvolt subcontient
o reacie opus primului impuls ale crui consecine
ar fi nedorite. De exmplu, mama unui copil nedorit
se poate simi vinovat i va deveni
supraindulgent i protectoare fa de el pentru
a-l asigura de dragostea sa ori pentru a se
asigura pe sine c poate fi o mam bun.
Mijloace psihocomportamentale sport, drumeii,
plimbri, excursii, joging. Efectele practicrii
sportului sunt contrare celor generate de sress:
eliminarea excesului de adrenalin, mbuntirea
circulaiei i a oxigenrii, sporirea rezistenei
organismului la ageni patogeni.
DEPRINDERILE SENZORIO-
MOTORII
n activitatea omului putem identifica:
activiti conduse voluntar i contient

activiti care se desfoar ca de la sine, fr

un control prea detaliat - deprinderi.

Definiie:
Deprinderile sunt componente automatizate ale
activitii, contient elaborate, consolidate prin
exerciiu, dar desfurate fr un control contient
permanent.
Definitoriu pentru deprindere este automatizarea
secundar, faptul c a fost iniial aciune contient
dar apoi s-a transformat progresiv, graie
exerciiului, dobndind stabilitate, vitez, precizie,
dexteritate.
Dac n faza iniial, controlul contiinei se aplic
asupra detaliilor aciunii, n faza de automatizare
atenia se deplaseaz de la detalii asupra
ansamblului.
Exemple de deprinderi:
mersul,
apucarea i manevrarea simpl a obiectelor,
scrisul,
desenarea,
schimbarea vitezelor n timpul conducerii
automobilului, etc

Toate acestea se desfoar automatizat.

 Deprinderile nu sunt incontiente, ele se desfoar
ntr-o zon a subcontientului, dar pot fi foarte uor
trecute sub control contient.
Etapele formrii deprinderilor
1. Etapa familiarizrii cu aciunea n care se realizeaz
instruirea verbal (ce micri se fac i n ce succesiune
explicaiile trebuie s fie clare, concise) i demonstrarea
model de ctre profesor a acelei deprinderi.
Demonstrarea modelului aciunii mpletit cu instruirea
verbal este foarte necesar fac s creasc cu 40%
rapiditatea formrii deprinderilor. Tot acum elevii pot
face o prim ncercare sau pot asista la ceea ce face
profesorul sau altcineva din grup, aceast urmrire
constituind un prilej de formare a reprezentrii generale
asupra succesiunii actelor cuprinse n structura acelei
deprinderi.
2. Etapa nvrii analitice cnd deprinderile
complexe se fragmenteaz n uniti mai mici
care se nva pe rnd. Este o etap cu multe
stngcii, erori, atenia este concentrat
asupra unei operaii, eroarea fiind maxim la
celelalte. Consumul de timp i de efort este
mare pentru fiecare excuie n parte.
3. Etapa organizrii i sistematizrii se constat o
bun execuie a prilor aciunii. Se ncearc o
mbinare ntr-o structur unitar cu eliminarea
greelilor. Consumul de timp i de efort este
mare i este centrat pe realizarea legturilor.
4. Etapa sintetizrii i automatizrii aciunea se
desfoar cu fluen, solicitarea ateniei
scade treptat, controlul contient nu se mai face
pe detalii, ci se face n ansamblu. Erorile dispar
iar timpul de execuie este apropiat de cel
cerut.
5. Etapa perfecionrii se ating toi parametrii
cerui: vitez, corectitudine, precizie.
 n cazul deprinderilor apare o anticipare
perceptiv, un decalaj util ntre informaie i
reacia propriu-zis.
De exemplu, la dactilografele antrenate ochii sunt
n avans fa de mn, apare un decalaj oculo-
manual care nlesnete fluena actului i meninerea
vitezei.
Tot aa, n citirea oral obinuit se relev un
decalaj oculo-verbal ce se dezvolt odat cu
exerciiul; ochiul fuge naintea pronuniei verbale
cu 5 cuvinte.
Conceptul de personalitate

Fiecare individ are particularitile sale

intelectuale, afective i conative (cu referire la
voin i temperament), al cror ansamblu
determin personalitatea.
Personalitatea integreaz:
Organismul individual

Structurile psihice umane

Relaiile sociale n care omul este prins

Mijloacele culturale de care dispune

Fiecare OM:
e ca toi oamenii

e ca un grup restrns de oameni (istorie, tradiie

personalitate de baz)
E ca numeni altul.

Orice om are o natur uman, o personalitate de

baz i o personalitate individual.
 Personalitatea este o calitate particular pe care
individul o dobndete la un moment dat al
dezvoltrii sale, i anume n cursul adolescenei
avansate (la 25 de ani).
Procesul de formare a personalitii este ndelungat
i complex i se ntinde de la natere pn la 25 de
ani. Acesta este bazat pe interaciunea elementelor
ereditare i a factorilor externi i de mediu
personalitatea nu este nici nnscut nici
dobndit.
 TEMPERAMENT

APTITUDINI CARACTER
Temperamentul
Oamenii sunt foarte diferii unii fa de alii:

Hiperactivi dispun de o energie inepuizabil, rezist

la solicitri maxime i continue
Hipoactivi, leni, fr vlag, obosesc sau se deprim
uor.

Impulsivi, nestpnii
Calmi, nu se nfurie cu uurin.
Galenus i Hypocrates
Exist 4 temperamente
de baz, n funcie de
predominana
humorilor organice:
Sngele

Limfa

Bila galben

Bila neagr
 SNGELE

Fa destins,
surztoare, fericit,
satisfcut, optimist

Temperament SANGVIN
 LIMFA

Faa va avea trsturi rotunjite,

va fi letargic, apatic,
persoana va fi lent,
rbdtoare

Temperament FLEGMATIC
 BILA GALBEN

Fa rigid, cu proeminena
oaselor frunii, acadelor,
nasului. Persoanele sunt
violente, pasionale, impulsive.

temperament COLERIC
 BILA NEAGR

Fa zvelt, delicat, ochii plecai,

gura amar. Comportamental:
interiorizare, autoanaliz,
concentrare

Temperament MELANCOLIC
Erns Kretschmer 1922 a stabilit 4 tipuri
constituionale
Picnic

Leptosom (astenic)

Atletic

Displastic
PICNIC
LEPTOSOM
Expansiunea cavitilor
viscerale, tendina de a Dezvoltat mai
acumula grsime, mult n lungime n
statur mijlocie, fa toate segmentele
moale i larg, torace corpului: fa,
bombat, extremiti gt, trunchi,
scurte extremiti.

ATLETIC
Dezvoltare a scheletului
osos, a musculaturii.
DISPLASTIC
Partea de sus a
corpului este dezvoltat Cu malformaii
n lrgime, gt lung, congenitale
umeri i trunchi n
form de trapez
 Gustav Yung

Extrovertit I Introvertit

Persoana cu muli Se ndeprteaz de

prieteni, i place s obiecte pentru a se
discute, caut senzaii concentra asupra
intense, acioneaz psihicului propriu, are
Ambivert
sub impulsul tendin de izolare, de
momentului, i plac nchidere n sine. Este
activitile practice, retras, linitit,
sportul. Sunt sociabili, introspectiv, i plac mai
Varianta
comunicativi, uor mult crile dect
intermediar
oamenii, este distant i
adaptabili, vioi i
rezervat cu excepia
expresivi.
prietenilor intimi
Reactivitate motorie accentuat
energic, nereinut, impulsiv
nestpnire de sine, agitaie, uneori
agresivitate.
Procesele afective sunt intense,
fire deschis,
plcerea de a opune rezisten,
tendin spre dominare,
incapabil s desfoare munci de
migal,
nclinaie spre exagerare.
sunt extravertii, foarte
comunicativi.
hiperreactiv pe plan motor,
tempo rapid n activitate,
emoii intense, dar sentimente
superficiale,
abundena expresiei verbale,
adaptabilitate,
decizie rapid,
fire deschis, comunicativ,
angajare uoar n activitate,
capacitate de lucru ndelungat,
i menine rezistena i
echilibrul psihic n situaii
dificile.
calm,
tempoul activitii este lent,
echilibru emoional,
sentimente durabile,
lentoare n micri i limbaj,
rbdare, toleran,
capacitate de munc
migloas i ndelungat,
cugetat n tot ceea ce face.
hipoton,
capacitate de munc redus n
condiii de suprasolicitare,
sensibilitate ridicat,
puternic afectat de insuccese,
nepregtit pentru lupt n
momente mai grele ale vieii,
sentimente de durat,
capabil de munci de finee i
aciuni de migal cu preul
epuizrii mai rapide,
dificulti de adaptare,
nchidere n sine, introvertit.
Nici un temperament un este privilegiat.
Fiecare prezint caliti dar i nsuiri negative:
colericul se remarc prin activism, dar uneori i prin
agresivitate;
sangvinicul se impune prin dinamism dar
impresionzaza neplcut prin afectivitatea
superficial;
flegmaticul se remarc prin cumptare dar devine
suprtor prin lentoare;
melancolicul este capabil de triri afective profunde
dar n situaii dificile se nchide n sine.
 n practic, tipurile temperamentale pure se ntlnesc
rar, sau chiar deloc; este vorba de temperamente
combinate n care sunt mai acentuate trsturile unui
anumit tip.
Trsturile de temperament sunt modificabile prin
autoeducaie. Prin exerciiu treptat i tenace se pot
nvinge sau corecta anumite deficiene.
Personaliti:
Colerici: I. L. Caragiale, L. Rebreanu

Sangvinici: V. Alecsandri, G. Cobuc

Flegmatici: M. Sadoveanu

Melancolici: M. Eminescu, L. Blaga.

Aptitudinile
 Definiie

Aptitudinea este o nsuire psihic care asigur

succesul, reuita ntr-o anumit activitate.
Prezena unei aptitudini este indicat de uurina cu
care sunt nvate cunotinele i deprinderile dintr-
un anumit domeniu.
 Termeni:

apt pentru; inapt pentru;

aptitudine; inaptitudine;
capacitate; incapacitate.

Termenul negativ inaptitudine nu este absolut,

acesta este relativ deoarece semnific posibiliti
minime de a aciona ntr-un anumit fel.
talentul
Forma calitativ superioara de manifestare a
aptitudinilor complexe.
Se deosebeste de aptitudine prin gradul inalt de
dezvoltare a aptitudinilor si mai ales prin imbinarea
lor corespunzatoare, ceea ce face posibila creatia
de valori noi si originale.
geniul
Forma cea mai nalta de dezvoltare a aptitudinilor
care se manifesta ntr-o activitate de importan
istoric pentru viaa societtii, pentru progresul
cunoaterii umane, tiinei, tehnicii, culturii,
conducnd la o puternic originalitate.
Clasificarea aptitudinilor
simple se sprijin pe un tip omogen de funcionare:
acuitatea vizual, sensibilitatea tactil, olfactiv,
simul ritmului.
Complexe care apar ca o reuniune de aptitudini
elementare, simple. De axemplu, aptitudinea
muzical presupune acuitate auditiv, auz absolut,
sim al ritmului, auz muzical, memorie i fantezii
muzicale.
 Aptitudinile complexe

speciale care mijlocesc reuita ntr-un anumit

domeniu, cum ar fi muzica, arta plastic, sportul.
generale sunt utile n toate domeniile de activitate,
sau n cele mai multe din ele. De exemplu, spiritul de
observaie, care dac este bine dezvoltat ajut n
toate activitile, la fel capacitatea de a memora
exact i de a reproduce fidel. Cea mai important i
mai autentic general aptitudine este inteligena.
Aptitudinile generale nu pot nlocui aptitudinile
speciale, ci doar le pot compensa ntr-o anumit
msur.
Aptitudini speciale
Aptitudinea didactic
nelegere i exprimare verbal
raionament deductiv (tipic pentru procesul de predare)
o bun memorie (a reine chipurile elevilor)
capacitatea de ordonare a informaiei (progresia logic a expunerii)
fluena ideilor
originalitate
dexteritate manual
a cunoate i a nelege elevul, psihologia lui
spirit de observaie
atenie distributiv pentru a avea simultan sub control mai multe
lucruri
aptitudini organizatorice profesorul lucreaza cu un colectiv de elevi
care trebuie s fie organizat, profesorul trebuie s-i organizeze lecia,
ncadrarea n timp a predrii materialului.
Limbaj clar
Aptitudinea la matematic
se contureaz pe la 14-16 ani
capacitatea de a prescurta, condensa un
raionament
flexibilitatea gndirii gsirea mai multor soluii la
o problem dat, trecerea rapid de la
raionamentul direct la cel invers
capacitatea de simbolizare, de utilizare a notaiilor
Aptitudinea pentru desen i pictur

s fixeze rapid, precis i durabil imaginile vizuale

ale obiectelor
apreciaz corect abaterile liniilor de la vertical
sau orizontal
apreciaz i reproduc corect proporiile obiectelor.
Aptitudinea muzical
- interes i nclinaie deosebit pentru muzic
- ureche muzical,
- simul ritmului
- fredoneaz melodii
- nva cu uurin cntecele auzite
CARACTERUL
 se deduce din modelul propriu unei persoane de a
se comporta n activitate i n relaiile sociale.
se definete prin valorile dup care subiectul se
cluzete i prin raporturile pe care le ntreine cu
lumea i cu propria lui fiin.
const n faptele de conduit i relaiile cu ceilali,
adic poziia pe care o ia subiectul fa de sine i
societate atitudinea.
Trsturi pozitive de caracter
sinceritatea,
cinstea,
spiritul de colectiv,
altruismul,
spiritul de rspundere,
srguina,
contiinciozitatea,
spiritul de iniiativ,
exigena n activitate.
Trsturi negative de caracter:
MINCIUNA
este o afirmaie fals cu scopul de a induce n
eroare, producnd prejudiciu de ordin moral sau
material altuia i aducnd beneficiu autorului ei.
Dup Piaget, copilul mic, pn la 6-7 ani este
un pseudomincinos deoarece acesta triete ntr-
o lume proprie, combinaie de real cu imaginar.
Pn la aceast vrst copilul i poate
manifesta imaginaia prin fabulaie, care nu
trebuie confundat cu minciuna. Ridic semne de
ntrebare atunci cnd acest joc devine obinuin
i aduce avantaje copilului.
 CAPRICIUL
este un defect al voinei i caracterului care se
exprim prin refuzul ascultrii de cei mari (prini,
bunici). Se ntlnete mai frecvent la copiii mici, la
copilul unic, la cei crescui de rude (mai ales de
bunici). Printre cauze se numr: rsful, alintarea,
satisfacerea tuturor dorinelor. Capriciul se manifest
prin ipete, izbucniri afective, plns, uneori mimat,
cuvinte urte, etc.
 NCPNAREA
const n opoziia individului fa de voina altora,
dorina de a nu face aa cum i se cere, cum este
sftuit sau rugat. Motivarea invocat este Aa
vreau eu! dar ntrebarea De ce nu are nici un
rspuns, ceea ce indic tendina individualist de a
impune cu orice pre propriul punct de vedere.
Tipuri de pacienti
Tipuri de pacieni
Pacient dependent
Pacient solicitant controlat
Pacient dramatic
Pacient suspicios
Pacient neajutorat, suferind
Pacient superior
Pacient introvert
Pacient antisocial
1. Pacientul dependent
Trsturi:
- Toleran sczut la frustrare

- Fric de abandon

- Pretenii excesive pentru orice amnunt

- Nevoie crescut de atenie.

Reaciile personalului medical la pacientul dependent:
Enervare
Plictiseal
Evitare

Intervenia optim:
- Acordarea de atenie prin discuii zilnice de cteva minute
despre persoana pacientului.
- Impunerea unor limite n cererea pacientului prin explicarea
suportiv a rolului fiecrui cadru medical.
2. Pacientul solicitant controlat
Trsturi
Persoan autodisciplinat, foarte ordonat

Are expectane deosebite de la sine i de la ceilali

Este rigid i inflexibil

l deranjeaz dezorganizarea i dezordinea din jur

Nu are spontaneitate n discuie

Raioneaz tot ce i se ntmpl

Aparent este lipsit de emoii

Pune foarte multe ntrebri despre boal i tratament

Vrea cele mai mici detalii

Frecvent nu accept tratamentul pn nu i se explic ce i se

va ntmla
Reacia personalului medical:
Stres

Exasperare

Intervenie optim:
Rbdare

Oferirea tuturor informaiilor pe care pacientul le cere

Comentariile pacientului s nu fie luate drept afronturi

3. Pacientul dramatic
Trsturi:
Are rspunsuri emoionale exagerate la stres

Explic totul prin emoii

Este dramatic n conversaie

Orice explicaie medical i crete anxietatea

Frecvent uit indicaiile medicale

Captiveaz atenia prin implicare emoional n tot ceea ce

face
Reacia personalului medical:
Senzaie de manipulare

Senzaie de implicare personal prea mare

Evitarea pacientului

Intervenia optim:
S nu i se ofere explicaii medicale

S se verifice nelegerea indicaiilor

Echilibru n relaia cu pacientul

4. Pacientul suspicios
Se simte vulnerabil n faa stresului
ncredere sczut n cei din jur
Permanent este nemulumit i reproeaz ceva
Are senzaia c nu are cel mai bun medic, diagnostic
i tratament
Reacia personalului medical:
Frustrare

Suprare

Furie

Intervenia optim:
Ascultarea reprourilor i nemulumirilor fr exprimarea
unei opinii pro sau contra
Atitudine de tipul sunt aici, te ascult, te neleg

Oferirea unor explicaii pentru a nu considera anumite acte

medicale drept reavoin
Evitarea conversaiilor despre emoiile pacientului
5. Pacientul neajutorat, suferind
Suferin care necesit atenie i iubire
Ateapt ca cei din jur s-i observe suferina i s intervin
Este nepstor n ceea ce privete boala, este neglijent fa
de propria persoan
i face plcere s se sacrifice pentru ceilali
Tace cnd sufer ca s nu deranjeze
i face plcere s-i relateze suferina ca s impresioneze
Nu dorete s fie vindecat
Reacia personalului medical:
Manipulare prin neoferire de informaii sau prin exagerare

Evitare

Intervenia optim:
S i se arate c exist cineva cruia i pas

ncurajare

Intervenia familiei i a prietenilor

S i se arate simpatie

S i se explice pericolul netratrii bolii

6. Pacientul superior
Se consider foarte important, superior
I se pare c boala i diminu superioritatea
Neag calitile personalului medical
Reacia personalului medical:
Frustrare

Furie

Conflicte

Intervenia optim:
Reacie pozitiv la pretenii

Prezena unei persoane cu calificare mai mare s-l asigure

c cei din jur l vor trata corespunztor

7. Pacientul introvert
Nu tie sau nu poate s-i exprime emoiile
Nu colaboreaz i nu ofer informaii despre boal
Tot timpul e singur i apatic
Reacia personalului medical:
Mnie pentru c pacientul nu se las atins i
consultat
Senzaie de neputin

Intervenie optim:
S fie lsat s-i petreac timpul n singurtate

Nu i se ofer atenie excesiv i explicaii multiple

8. Pacientul antisocial
Este impulsiv
Toleran sczut la frustrare
Sunt persoane tinere dependente de alcool, droguri,
medicamente
Iniial ncearc s cucereasc prin oferirea informaiilor care
i avantajeaz
ncalc regulile i programul spitalului
ncearc nvrjbirea cadrelor medicale
Nu-i recunoate faptele
Reacia personalului medical:
Conflicte

Mnie

Tendina de a pedepsi pacientul

Intervenia optim:
Explicare foarte ferm a regulilor de la nceput

Uneori este necesar prezena unei figuri autoritare pentru

ca pacientul s se poat conforma regulilor spitalului.

 Pe baza originii sale, din latinescul persona care se
refer la mtile utilizate de actori, putem spune c
termenul de personalitate se refer la aspectele
exterioare i vizibile ale unei fiine umane, impresia pe
care aceasta o las altora.

Termenul de personalitate reprezint ansamlul

trsturilor psihice ale unui individ, un macrosistem al
invarianilor informaionali i operaionali, ce se exprim
constant n conduit i sunt definitorii sau caracteristici
pentru subiect( Paul Popescu-Neveanu Dicionar de
Psihologie ).
 Tulburrile de personalitate reprezint un sumum de
experiene interioare, modele de relaionare, comportamente
adnc nrdcinate, persistente, care sunt cotate de ctre
societatea din care provine individul ca deviante.
Dei comportamentul deviat este marcat, se poate constata
i afectarea altor domenii ale psihismului:

Cogniii
Afectivitate (intensitate extrem, labilitate)
Funcionalitate interpersonal defectuoas
Scderea pragului perceptiv
 Se poate vorbi despre tulburri de personalitate (psihopatii)
doar dup formarea personalitii, dup vrsta de 18 ani.

Tulburrile de pesonalitate constituie variaii extreme ale

trsturilor de pesonalitate.

Psihopatiile nu reprezint maladii psihice, ci tulburri ale

interaciunilor interumane.
 Statisticile americane apreciaz prevalena psihopatiilor la
5-15%, cu o preponderen a personalitii antisociale de
5,8%.

Brbaii Femeile

Antisociale
Histrionice
Schizoide
Dependente
Anancaste
 Grupa A: - tulb. de pers. paranoid
- tulb. de pers. schizoid ciudai, excentrici
- tulb. de pers. schizotipal
Grupa B: - tulb. de pers. antisocial dramatici,
- tulb. de pers. histrionic instabili
- tulb. de pers. narcisic capricioi
- tulb. de pers. emoional-instabil
Grupa C: - tulb. de pers. evitant
- tulb. de pers. dependent
- tulb. de pers. obsesiv-compulsiv (anancast)
- tulb. de pers. fr alt specificare

fricoi
CAUZE:
-determinism genetic pentru tulburarea de personalitate de

tip paranoid;
- istoric familial de schizofrenie si tulburare deliranta;
- posibil un comportament invatat: copii expusi la manie,
furie din partea adultului, care determina un mod de a gandi
paranoic, ca modalitate de a face fata stresului, gandire care
mai tarziu grefeaza personalitatea individului;
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:

Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca

motivele lor sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand
devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de
contexte, asa cum este indicata de 4 sau mai multe din
urmatoarele:
 Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il exploateaza,
il ranesc sau isi bat joc de el
Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea
sau increderea partenerilor sau asociatiilor
Retinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca
informatiile vor fi folosite malitios impotriva sa
Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in
remarci sau evenimente benigne
 Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, injuriile
sau amenintarile
Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru
sa fie evident altora si reactioneaza suparat sau
contraataca
Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea
partenerului de viata.
 Personalitatea fanatic care lupt pentru un ideal cu
ndrjire;

Personalitatea cverulatorie se implic cu ndrjire pentru

restabilirea adevrului.
Trstura caracteristic
Nencrederea i
suspiciunea fa de
ceilali i motivele lor.
Tulburarea de Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
personalitate utilizat subdezvoltate compensatorii

Paranoida Interpretare nu pot avea Spontaneitate Interpretare

ncredere n ceilali,
Proiecie Proiecie
cei amabili m
trieaz, toi mi vor
rul, nu trebuie s
cred n nimeni
COMPLICATII:
Retragere sociala extrema
Potential violent
TRATAMENT: foarte dificil din cauza suspiciozitatii.
PSIHOTERAPIE:
Terapie de grup si terapie de familie terapie cognitiva;
TRATAMENT MEDICAMENTOS:
Pentru tratamentul simptomelor asociate: anxietatea, depresie, starile
delirante-(SSRI- fluoxetina- si antipsihotice in doze mici).
PROCNOSTIC: cronicizare
PREVENTIE: pana nu se cunoaste clar cauza, tulburarea de personalitate
paranoida, nu poate fi prevenita
CAUZE:
- familia nu comunica afectiv cu copilul, stimuli emotionali minimali inca
din primul an de viata;
- au un grad inalt de formalitate,
- comunicare interfamiliala distanta si impersonala;
- persoanele cu tulburare de personalitate schizoida imita stilul de relatii
interpersonale modelate in familie;
- comunicarea lor este vaga si fragmentata, parand pentru anturaj,
confuza, ei considerandu-se neantelesi.

PREVALENTA: 1% din populatie

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de detasare de relatiile sociale si o gama

restransa de exprimare a emotiilor in relatiile interpersonale
incepand in perioada de adult tanar si prezinta intr-o
varietate de contexte indicata de 4 sau mai multe in
urmatoarele:
 Nici nu doreste, nici nu se bucura de relatii apropiate
incluzand si aceea de a fi parte a unei familii
Aproape intotdeauna alege activitati solitare

Interes putin sau absent in a avea experiente sexuale

cu o alta persoana
Putine sau nici o activitate nu le face placere

Nu are prieteni sau confidenti

Par indiferenti la rugaminti sau critica

Raceala sau detasare emotionala sau afectivitate

aplatizata
Trstura caracteristic
Detaarea de relaiile
sociale i expresivitate
emoional redus n
situaii interpersonale.
Tulburarea de Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
personalitate utilizat subdezvoltate compensatorii
Schizoid Izolarea dac i las pe ceilali s Intimitate Autonomie
devin prea apropiai, Reciprocitate
Izolare
viaa mea va fi
insuportabil, eu nu
sunt ca ceilali, am
nevoie s fiu lsat n
pace
TRATAMENT: trebuie sa se concentreze pe consolidarea constiintei de sine si
devzvoltarea sensibilitatii la contactele relationale si de mediu.
PSIHOTERAPIE:
Terapie cognitiv- comportamentala; Terapie de grup; Terapie de familie; Terapie
de cuplu.
TRATAMENT MEDICAMENTOS:
Pentru tratamentul simptomelor asociate: anxietatea, depresie. Nu exista inca
nici o substanta cu care sa poata fi tratata tulburarea de personalitate
schizoida.
PROCNOSTIC: in cazul unei afectari usoare a relatiilor sociale, psihoterapia ar
putea avea succes. In momentul intreruperii terapiei, este foarte probabil ca
pacientul sa recidiveze.
PREVENTIE: cauza tulburarii fiind familia de origine, masura preventiva poate
consta in cultivarea mediului de baza si stimularea emotionala.
CAUZE
- comunicare parentala confuza, distanta emotional si formala.

- modelarea relatiilor la distanta;

- umiliti in mod regulat de catre parinti, frati, colegi, etc;
- lipsa de incredere in relatiile create in timpul copilariei;
- stima de sine scazuta, sentimentul ca sunt incapabili de a avea
relatii interpersonale semnificative;
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:

Un pattern pervaziv de deficit social si interpersonal marcat de

discomfort acut si capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si
distorsiuni perceptuale sau cognitive si excentricitati
comportamentale, incepand in perioada de adult tanar si prezent
intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai
multe din urmatoarele:
 Idei de referinta excluzand delirul
Ganduri ciudate, sau gandire magica care influenteaza
comportamentul si nu sunt potrivite cu normele culturale
(clarviziune, al saselea simt, superstitii, telepatie,
preocupari sau fantezii bizare)
Experiente perceptuale neobisnuite, incluzand iluzii
corporale
Gandire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala,
metaforica, supraelaborata, stereotipa)
Suspiciune sau ideatie paranoida
 Afect inadecvat sau redus
Comportament sau aparenta excentrica, ciudata sau
neobisnuita
Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat
rudele de gradul I
Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu
familiaritatea si tinde sa fie asociata cu frici paranoide
decat cu judecati negative despre sine.
 Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a unei tulburari de
dispozitie cu trasaturi psihotice sau altei tulburari psihotice.

Nota: daca criteriile sunt anterioare schizofreniei, adauga

premorbid
Trstura caracteristic
Deficite sociale i

interpersonale,
disconfort i
capacitate redus de a
stabili relaii
apropiate, distorsiuni
cognitive i
perceptuale,
excentriciti
comportamentale
Tulburarea de Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
personalitate utilizat subdezvoltate compensatorii
Schizotipal Nencredere lucrurile i lumea nu Conformitate Evitare social
sunt ce par a fi
Excentricitat Gndire logic Gndire magic
e
TRATAMENT: trebuie sa se concentreze pe consolidarea constiintei de sine si
devzvoltarea sensibilitatii la contactele relationale si de mediu.
PSIHOTERAPIE:
Terapie cognitiv- comportamentala; Terapie de grup; Terapie de familie; Terapie de
cuplu.
TRATAMENT MEDICAMENTOS:
Pentru tratamentul simptomelor asociate: anxietatea, depresie. Nu exista inca nici o
substanta cu care sa poata fi tratata tulburarea de personalitate schizoida.
PROCNOSTIC: in cazul unei afectari usoare a relatiilor sociale, psihoterapia ar putea
avea succes. In momentul intreruperii terapiei, este foarte probabil ca pacientul sa
recidiveze.
PREVENTIE: cauza tulburarii fiind familia de origine, masura preventiva poate consta in
cultivarea mediului de baza si stimularea emotionala.
 Cauzele tulburarii de personalitate de tip antisocial nu sunt
cunoscute, dar se pare ca un rol il au:
factorii genetici.
istoricul familial (unul din parinti antisocial)
copii abuzati fizic sau sexual
IQ scazut
deprivarea materna in primii cinci ani de viata

Mamele copiilor cu tulburare de personalitate de tip antisocial sunt

adesea alcoolice si au tendinte impulsive.
CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Pattern pervaziv de desconsiderare si violare a drepturilor

celorlalti aparand de la 15 ani, indicate de cel putin 3 sau
mai multe din urmatoarele:
 Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata prin
executarea repetata a actelor antisociale
Necinste, indicata de minciuni repetate, folosirea de nume de
imprumut
Impulsivitate sau incapacitate de a se planifica
Iritabilitate sau agresivitate indicata de batai repetate
Nepasare fata de siguranta sa sau a celorlalti
Iresponsabilitate, indicata prin esuarea repetata de a munci sau
de a-si achita obligatiile financiare
Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare
(ranirea, tratarea proasta sau furtul de la ceilalti).
 Individul are cel putin 18 ani.
Exista evidenta a tulburarilor de comportament inainte de 15 ani
Comportamentul antisocial nu apare exclusiv in cursul
schizofreniei sau episodului maniacal.
Tulburarea de personalitate de tip antisocial apare la 3% din
barbati si 1% din femei.
In penitenciare prevalenta tulburarii de personalitate de tip
antisocial poate atinge 75%.
 Desi personalitatea de tip antisocial nu poate fi diagnosticata
inaintea varstei de 18 ani, indicatorii la copil sunt considerati a fi
enurezisul nocturn, cruzimea fata de animale si piromania.
Trstura caracteristic
Desconsiderarea i
nclcarea drepturilor
celorlali.
Tulburarea de Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
personalitate utilizat subdezvoltate compensatorii
Antisocial Atacul eu sunt cel mai Empatie Agresivitate
important, oamenii
Reciprocitate Exploatare
exist pentru a fi
triai Asertivitate
TRATAMENT: programele de tratament cu rezultate pentru persoanele cu tulburare de
personalitate antisociala, sunt cele aplicate in centrele rezidentiale stucturate, mediu
in care acestea nu pot victimiza alti indivizi si unde comportamentul lor se poate
imbunatati.
PSIHOTERAPIE:
Terapie individuala, aplicand tehnici de modificare a comportamentului, bazata pe
incredere. Din pacate aceste abordari sunt rareori eficiente.
PROCNOSTIC: evolutie cronica, moarte timpurie datorata accidentelor, inchisoare,
omucidere, sinucidere
PREVENTIE: cauza tulburarii fiind familia de origine, masura preventiva poate consta in
programe de educatie pentru parinti, programe menite sa reduca abuzul asupra
copilului, programe de mentorat.
 CAUZE:
Fiziologice: modificarea cantitativa si calitativa a neuromediatorilor (
noradrenalina) care duce la o reactie emotionala extrema atunci cand
individul este respins.
Tulburari in dezvoltare: dezaprobare in relatia mama copil precoce;
copilarie traumatizanta, dezvoltarea unor mecanisme de aparare pentru a
face fata conflictelor si a reduce anxietatea.
Modele biopsihosociale: indivizii cu tulburare histrionica, au invatat ca
atragand atentia asupra lor, pot obtine orice de la ceilalti.
CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de emotionalitate excesiva si nevoia de a fi in

atentie, incluzand nevoia excesiva de aprobare si seductivitatea
inadecvata, de obicei cu debut in perioada de adult si prezent intr-o
varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai multe din
urmatoarele:
 Nu se simte comfortabil in situatii in care nu este in
centrul atentiei
Relatiile cu ceilalti sunt caracterizate prin conduita
erotizata inadecvata
Labilitate emotionala
Tipul de comunicare este excesiv de impresionabil si
lipsit de detalii
 Folosirea aspectului fizic pentru a atrage atentia
Autodramatizare, teatrabilitate si exagerarea expresiei
emotionale
Sugestibilitate (usor influentabil de catre altii sau de
circumstante)
Considera relatiile mai intime decat sunt.
 Femeile histrionice sunt descrise ca egoiste, centrate pe sine, auto-
indulgente si foarte dependente de altii. Sunt instabile emotional si
se agata de altii in contextul unor relatii imature. Adesea aceste
femei se supraidentifica cu alte persoane si isi proiecteaza intentiile
nerealiste si fantastice asupra altora.
Patologia se agraveaza odata cu cresterea nivelului de intimitate in
relatie. De multe ori femeile cu personalitate histrionica sunt foarte
furioase, in mod inadecvat. Uneori au un comportament aparent
suicidar, incercand sa ii manipuleze pe ceilalti.
 Barbatii histrionici au identitate difuza, relatii problematice si
lipsa de control a impulsurilor. Au tendinte antisociale si
inclinatia de a exploata simptome fizice. Acesti barbati sunt
imaturi emotional, dramatici si superficiali.

Atat femeile cat si barbatii cu tulburare de personalitate de

tip histrionic au un comportament dezinhibat.
 Persoanale cu aceasta tulburare pot avea succes social si la locul
de munca. Dar histrionismul afecteaza relatiile sociale si personale,
ca si capacitatea persoanei de a gestiona pierderile si esecurile. De
obicei responsabilitatea esecului este atribuita altora. Aceste
persoane isi pot schimba frecvent locul de munca deoarece sunt
usor de plictisit si au probleme in gestionarea frustrarii.

In general aceste persoane ajung la tratament pentru depresie

atunci cand se termina o relatie.
Trstura caracteristic
Afectivitate excesiv i
comportamente de
atragere a ateniei
celorlali.
Tulburarea de Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
personalitate utilizat subdezvoltate compensatorii
Histrionic Teatralismul trebuie s Controlul Impulsivitate
impresionez, s atrag
Organizarea Expresivitate
atenia, s fiu
considerat important Planificarea
TRATAMENT:
PSIHOTERAPIE: terapia psihanalitica pacientii devin constienti de propriile sentimente
Terapia cognitiv comportamentala reduce gandurile disfunctionale, identifica
gandurile automate, reduce comportamentele teatrale
Terapia de grup tehnici de psihodrama imbunatatirea relatiilor interpersonale
Terapia de familie
MEDICAMENTE: pentru depresia asociata tulburarii de personalitate, cu mare grija la
abuz
PROCNOSTIC: mari consumatori de servicii medicale, din pacate nu accepta usor
psihoterapia.
PREVENTIE: recunoasterea precoce a tulburarii si educarea familiei, programe menite sa
instruiasca cadrele medicale, in special cu privire la trasaturile de caracter durabile
ala persoanelor histrionice.
CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Pattern pervaziv de grandoare (in fantezii sau in

comportament), nevoia de admiratie si lipsa de
empatie, incepand devreme la adultul tanar si
prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este
indicata de 5 sau mai multe din urmatoarele:
 Are un sens grandios al auto importantei (ex: isi
exagereaza achizitiile sau talentele, asteapta sa fie
recunoscut ca superior etc.)
Preocuparea cu fantezii despre succes nelimitat,
putere, stralucire, frumusete sau iubire ideala
Crede ca este special sau unic si de aceea nu poate fi
decat in compania unor persoana speciale
Cere admiratie excesiva
 Are sentimentul de a fi indreptatit (ex: sa fie tratat
special)
Exploateaza relatiile interpersonale

Lipsa empatiei

Este invidios si crede ca si ceilalti sunt invidiosi

Are atitudine aroganta, dispretuitoare.

Prevalenta in popultia generala este 1%, din care 50-

75% barbati.
 Cauzele exacte ale tulburarii de personalitate de tip narcisist sunt
necunoscute, dar exista o serie de factori etiologici posibili:
Temperament suprasensibil
Educatie inadecvata din partea parintilor
Valorizarea de catre parinti ca mijloc de reglare a
propriei stime de sine
Admiratia excesiva neechilibrata de feedback realist
Ingrijire defectuoasa parentala
Laudele excesive
Invatarea comportamentului manipulativ de la parinti
Trstura caracteristic
Nevoia de a fi admirat i

lipsa de empatiei.
Tulburarea de Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
personalitate utilizat subdezvoltate compensatorii
Narcisic Supraestimar sunt minunat, sunt Separarea Supraevaluarea
ea cel mai bun, trebuie
Identificarea Competitivitatea
s fiu apreciat de
unui grup de
ceilali
apartenen
 Cuprinde dou tipuri:

1. Tipul impulsiv
2. Tipul border-line

au n comun tendina de a reaciona prin

impulsiuni, fr s poat lua n considerare
eventualele consecine.
 Acte intempestive
Explozii de furie i violen
Slab control al impulsiunilor
Stare afectiv schimbtoare.
CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor

interpersonale, imaginii de sine si afectelor insotita de
impulsivitate incepand din perioada de adult tanar si
manifestata prin cel putin 5 din urmatoarele:
 Eforturi reale de a evita abandonul real sau imaginar
Un pattern de relatii interpersonale instabile si intense
caracterizate prin alternarea intre extreme de
idealizare si devalorizare
Tulburari de identitate: imaginea si sensul sinelui
marcat instabile
Impulsivitate in cel putin 2 arii care sunt potential
daunatoare
Comportament suicidar recurent, automutilari
 Instabilitate afectiva datorata reactivitatii marcate a
dispozitiei (disforie episodica intensa, iritabilitate,
anxietate cu durata de ore pana la zile)
Sentimente cronice de gol interior

Furie inadecvata, sau dificultate in a-si controla furia

Ideatie paranoida tranzitorie legata de stres sau

simptome disociative severe
 In general aceasta tulburare de personalitate se asociaza cu:
sentimente de distrugere sau auto- distrugere,

sentimente extreme in general, sentimente de

fragmentare sau lipsa de identitate
sentimente de victimizare.

De multe ori se asociaza cu depresia si anxietatea.

 Tulburarea de personalitate de tip borderline coexista frecvent
cu tulburarea bipolara, din acest motiv diagnosticul putand fi
destul de complicat.

Ambele diagnostice implica, simptome referitoare la variatiile

de dispozitie emotionala. In tulburarea borderline
comportamentul labil este in general datorat unor stresori
externi sau intrapsihici si dureaza secunde, minute, ore sau
zile.

In general tulburarea bipolara se insoteste mai frecvent de

tulburari de somn si de apetit.
Unele studii arata ca tulburarea de personalitate de tip
borderline apare pe baza unui spectru bipolar.
 De asemenea, tulburarea de personalitate de tip borderline
coexista adesea cu alte tulburari si anume:
- Tulburari de anxietate
- Depresia
- Tulburari de comportament alimentar, inclusiv
anorexia si bulimia
- Tulburarile somatoforme
- Tulburarile disociative
- Abuzul de diverse substante
 Tulburarea de personalitate de tip borderline apare datorita
unei combinatii de factori, incluzand:
copilaria traumatica (abuz, neglijare sau
separare in copilarie, de tip verbal, fizic sau sexual);
temperamentul vulnerabil
evenimente stresante din timpul maturizarii in perioada
de adolescent sau adult.

Tulburarea de personalitate de tip borderline este influentata

genetic.
 Conform unor cercetatori tulburarea de personalitate de tip
borderline ar fi de fapt o forma particulara de sindrom de
stres postraumatic.

Neurotransmitatorii implicati in tulburarea de personalitate

de tip borderline includ serotonina, norepinefrina si
acetilcolina, GABA si glutamatul. In tulburarea de tip
borderline exista o activitate crescuta a amigdalei si a
zonelor corticale prefrontale.
Trstura caracteristic
Instabilitate n relaiile
interpersonale, imagine de
sine, afectivitate i
impulsivitate accentuate.
Tulburarea de Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
personalitate utilizat subdezvoltate compensatorii
Borderline Ambivalena sunt incompetent, Deprinderi Consum de alcool
sunt nerealizat i sociale
Relaii instabile
neimportant, toat Rezolvare de
lumea m va abandona probleme Automutilare
Comunicare
 Tulburarea de personalitate de tip evitant sau anxios este o
tulburare caracterizata de inhibitie sociala, sentimente de
inadecvare, sensibilitate extrema la evaluarile negative si
evitarea interactiunilor sociale. Persoanele care au o
tulburare de personalitate de tip evitant se considera
inadecvati din punct de vedere social si evita interactiunile
sociale de teama de a fi ridiculizati, umiliti sau de a fi
neplacuti. In mod tipic aceste persoane sunt singuratice si au
sentimentul ca sunt alienati de societate.
 Criteriile diagnostice:

Evitarea ocupatiilor si activitatilor care implica contactul

interpersonal semnificativ, de teama criticilor, lipsei de
aprobare sau rejectiei.
Nu doreste sa se implice in relatii de teama ca celorlalti
nu le va place de el.
Nu se angajeaza in relatii intime pentru ca se teme ca
va fi ridiculizat sau respins.
Este preocupat de critici si respingere in situatiile
sociale.
 De obicei persoanele cu personalitate de tip evitant isi
monitorizeaza foarte atent reactiile interne atunci cand sunt
implicati in interactiuni sociale. Din aceasta monitorizare rezulta
o tensiune extrema, care duce la ezitari in vorbire si astfel multe
asemenea persoane devin taciturne. Sunt atat de preocupate de
sine incat este dificil sa vorbeasca coerent.
Tulburarea de personalitate de tip evitant se asociaza frecvent
cu tulburarile de anxietate, respectiv 10-50% din persoanele cu
atacuri de panica au si o asemenea tulburare de personalitate,
ca si 45-56% din cei cu anxietate generalizata.
 Cauza tulburarii de personalitate de tip evitant nu este clar
definita si poate fi influentata de:
o combinatie de factori sociali, genetici si biologici

factori temperamentali mosteniti

tulburarile de anxietate in copilarie si adolescenta
experiente dureroase in copilarie datorita criticilor si
rejectiei din partea parintilor.
Trstura caracteristic
Inhibiie social,
sentiment de inadecvare,
hipersensibilitate la
evaluri negative.
 Tulburarea Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
de utilizat subdezvoltate compensatorii
personalitat
e
Evitanta Evitarea mi s-ar putea ntmpla Asertivitatea Evitare
ceva ru, cei din jur
Inhibiie
m-ar putea rni
Retragere
social
CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de nevoie excesiva de a fi

luat in grija, care duce la comportament
submisiv si frica de separare care incepe
devreme in perioada de adult si este prezenta
intr-o varietate de contexte asa cum este indicat
de 5 din urmatoarele:
 Dificultati in a lua decizii fara o asigurare excesiva si
sfaturi de la ceilalti
Au nevoia ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea
pentru majoritatea ariilor vietii lui
Nu-si exprima dezacordul cu ceilalti de frica ca vor fi
lasati fara suport
Dificultati in a initia proiecte sau actiuni (datorita lipsei
de incredere in capacitatile personale)
 Face lucruri excesive pentru a mentine suportul
celorlalti
Se simte incomfortabil sau lipsit de ajutor cand este
singru din cauza fricii exagerate ca nu se va descurca
Cauta urgent o alta relatie atunci cand este parasit
(este preocupat nerealist cu frica de a fi lasat sa-si
poarte singur de grija).
Trstura caracteristic
Nevoia excesiv de
protecie ce duce la
comportamente
submisive, dependente i
team de abandon.
 Tulburarea Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
de utilizat subdezvoltate compensatorii
personalitat
e
Dependenta Ataamentul nu pot face nimic Autonomia Nevoia de
singur, nu pot reui susinere
singur
Ataamentul
CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de preocupare cu ordinea,

perfectionismul, controlul mental si interpersonal
pe seama deschiderii si eficientei incepand
devreme in perioada de adult si prezenta intr-o
varietate de contexte indicate sau de 4 (sau mai
multe) din:
 Este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organizatii
sau scheme pana in punctul in care scopul major al
activitatii este pierdut
Prezinta perfectionism care interfera cu efectuarea
sarcinilor
Excesiv devotat muncii si productivitatii

Foarte constiincios, scrupulos I inflexibil in materie de

etica, moralitate si valori
 Incapacitatea de a arunca obiecte nefolositoare
Se abtine in a atribui sarcinile lui altor persoane decat
in conditiile in care este sigur ca acestia le efectueaza
exact in acelasi mod
Zgarciti

Rigizi si incapatanati.
Trstura caracteristic
Preocuparea legat de
ordine, perfecionism,
control mental i
interpersonal, n dauna
flexibilitii,
deschiderii, eficienei.
Tulburarea de Strategia Scheme utilizate Strategii Strategii
personalitate utilizat subdezvoltate compensatorii
Obsesiv- Perfecionis erorile sunt Spontaneitatea Control excesiv
compulsiva mul catastrofale,
Superficialita- Responsabilita-
trebuie s fac totul
tea te asumat
perfect
 Este o categorie diagnostic rezidual, care nu
ntrunete criteriile pentru ncadrare ntr-o
anumit tulburare de personalitate specific
mprumut elemente din mai multe tulburri de
personalitate.
 Tulburri de personalitate organice (care survin
dup traumatisme craniocerebrale, tumori, AVC);
Modificri durabile de personalitate dup
experiene traumatice;
Retard mental;
Tulburri psihotice, schizofrenie.
 Psihopatiile ncep s se contureze n copilrie,
adolescen
Se manifest la maturitate.
Evoluia este cronic cu fluctuaii.
 Psihopatiile nu se vindec
Farmacoterapia: este simptomatic atenuatori ai
comportamentelor deviante. (Carbamazepin, sruri
de Litiu)
Psihoterapia: este foarte greu de aplicat deoarece
psihopaii sunt foarte greu motivabili; ei nu ntrevd
disfuncionalitile comportamentului lor.