discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului ( factori motivationali) si factorii externi sub forma unor trairi specifice. Exista asadar legatura intre afectivitate si motivatie. Satisfacerea trebuintelor genereaza: bucurie, placere, entuziasm Nesatisfacerea lor produc: tristete, neplacere, deprimare. Valoarea si semnificatia obiectului pt. subiect sunt pe primul plan. Procesele afective se afla in interactiune cu motivatia si cu toate procesele psihice, ele fiind prezente atat in domeniul inconstientului cat si al constientului. Particularitatile afectivitatii: Au valoare motivationala; Sunt subiective; Se manifesta cu o anumita intensitate si durata; Polaritate proceselor afective- graviteaza in jurul polului pozitiv sau negativ; Mobilitate proceselor afective; Ambivalenta; Expresivitatea; Expresivitatea proceselor afective se manifesta prin: Mimica; Pantomimica; Modificari de natura organica; Schimbarea vocii; Clasificarea proceselor afective 1.Procesele si trairile afective primare-innascute , involuntare,spontane. a)Tonul emotional(ne place sau nu)
b)Trairile de natura organica- functionarea buna
genereaza stari de confort
c) Starile de afect- impulsive, violente, de scurta
durata( furia, groaza, rasul exploziv) 2. Procesele afective complexe Emotiile situationale curente- durata scurta, intense, orientate spre un obiect sau persoana Plutchik- 8 emotii de baza (teama, surpriza,tristetea, dezgustul,furia,anticiparea,acceptul, si bucuria) Emotia Functia Comportamente primara specifice 1. FRICA Aparare Comportamente orientate spre evitarea pericolului: fuga, evitare sau orice modalitate de a se indeparta de sursa pericolului.
2. FURIA Distrugere Comportamente destinate sa elimine o bariera in calea
satisfacerii unei trebuinte esentiale: revendicari verbale, lovire, acte simbolice de distrugere – amenintari, injurii etc.
3. VESELIA Integrare Comportamente care presupun acceptarea unui stimul benefic
din exterior: hranirea, intalnirea cu o persoana draga sau afilierea la un grup. Acest tip de actiuni „hranesc” individul.
4. DEZGUSTUL Respingere Comportamente destinate sa elimine tot ceea ce este dureros,
neplacut: reactii fiziologice – greturi, varsaturi – sau psihologice – dispret, sarcasm, ostilitate ca expresie a respingerii unei persoane sau a ideilor acesteia. 5.ACCEPTARE Placere Comportamente destinate sa duca la contactul cu (receptivitate sexuala) (reproducere) fiinte de sex opus: curtarea, flirtul, actul sexual. 6. TRISTETEA Reintegrare Comportamente asociate cu pierderea a ceva sau a cuiva ce a constituit pentru individ o sursa de sprijin; in general este vorba de semnale ce reclama revenirea persoanei sau obiectului sau unui substitut pentru acestea: plans, semnale de stres, comportament infantil etc. 7. SURPRIZA Orientare Reactii comportamentale de a lua contact cu ceva nou, nefamiliar: un zgomot puternic, un teritoriu necunoscut etc; organismul trebuie sa se orienteze rapid si sa se opreasca din actiune astfel incat organele de simt sa poata primi informatii despre noul stimul. 8. PREVEDERE Explorare Comportamente destinate sa puna organismul in contact cu aspecte multiple ale mediului: cautare, descoperire, adaptare, anticipare a eventualelor provocari din partea mediului etc. Emotii superioare- semnificatii valorice; Dispozitiile- difuze, relativ stabile- se pot transforma in trasaturi de caracter 3. Procesele si starile afective superioare- se raporteaza la nivel de personalitate a)Sentimentele- trairi afective complexe, de lunga durata, stabile si de durata moderata Pavelcu- faza de cristalizare, maturizare, decristalizare, dezorganizare b) Pasiunile- trairi afective f. Intense, de lunga durata, antreneza intreaga personalitate. Tipuri de sentimente:
Sentimente intelectuale ( curiozitate, mirare,
indoiala) Morale( prietenie, patriotism) Estetice ( admiratia) Rolul proceselor afective Organizeaza conduita- intensitate medie Dezorganizeaza conduita- intensitate mare Caracteristici ale unei persoane mature emoţional Kaplan şi Baron (1986) au elaborat caracteristicile unei persoane mature emoţional, ei susţin că acesta are capacitatea de a rezista întârzierilor în satisfacerea nevoilor. Are încredere în planificările pe termen lung şi este capabilă să îşi amâne sau revizuiască expectantele conform cerinţelor unei situaţii de moment. Un copil matur emoţional are capacitatea de a efectua ajustări afective cu sine, membrii familiei, colegii de la şcoală, societate şi cultură. Maturitatea emoţională nu înseamnă doar această capacitate ci înseamnă şi abilitatea de a se bucura de aceasta din plin. Conform Bernard (1954) criteriile unui comportament matur emoţional sunt: 1. Exprimarea directă a emoţiilor negative 2. Cultivarea emoţiilor pozitive şi suportive 3. Dezvoltarea unei mai mari toleranţe faţă de circumstanţele dezagreabile 4. Satisfacţie crescândă obţinuta din răspunsurile aprobate social 5. Creşterea dependenţei de acţiuni 6. Abilitatea de a face o alegere şi de a nu gândii că o altă opţiune ar fi putut fi mai bună 7. Eliberare de temerile nerezonabile 8. Înţelegere şi acţiune în conformitate cu limitările 9. Constientizarea abilităţilor şi realizărilor celorlalţi 10. Abilitatea de a greşi, fără a avea senzaţia de eşec total 11. Abilitatea de a recunoaşte victoria cu prestigiu şi graţie 12. Abilitatea evita experienţele dezamăgitoare 13. Abilitatea de a întârzia satisfacerea impulsurilor 14. Abilitatea de a se bucura de viaţa de zi cu zi. Un comportament emoţional imatur se poate descrie prin următoarele caracteristici: persoana reacţionează ca un copil, caută compătimire, este orgolioasă, certăreaţă, infantilă, centrată pe sine şi are mereu cerinţe, este uşor excitabilă emoţional si se simte foarte supărată dacă pierde (Gibb, 1942, Brogden, 1944, şi Cattell, 1945).