AFECTIVITATEA: CARACTERISTICI

PROCESELE AFECTIVE(simtirea) sunt fenomene psihice complexe caracterizate prin modificari fiziologice i comportamentale(expresii emotionale si trairi subiective). AFECTIVITATEA se refera la acele trairi specifice rezultate din raportul dintre starile interne ale subiectului si factorii externi cu care interactioneaza.

Procese afective sunt generate de relatiile dintre obiect si subiect sub forma de trairi(subiective de o anumita intensitate si durata), raportul dintre nevoile proprii si evenimentele din plan obiectiv extern.
Ea se manifesta prin trairi afective si genereaza emotii si sentimente pozitive (placere, multumire, entuziasm etc) sau negative (tristete, nemultumire, frustrare etc.). Organizeaza conduita si sustine energetic activitatea.

Procesele/produsele AFECTIVE sunt:

Dispozitii afective / Afecte / Emotii / Sentimente / Pasiuni

DISPOZITII AFECTIVE
Denumesc stari afective generalizate, difuze, cu o intensitate variabila care se manifesta referitor la momentul prezent. Este vorba despre dispozitia buna sau proasta care ne insoteste pe parcursul unei zile, cea care da tonul de fond al activitatii noastre;

AFECTELE
Definesc trairile impulsive, violente, de scurta durata, insotite de manifestari mimicogestice bogate si care deseori scapa de sub controlul constientului. Este vorba despre manifestarile de frica, groaza, manie, furie,disperare, veselie, exuberanta, mirare, uimire. Sunt considerate un rezultat al comportamentului instinctiv, greu de controlat si ca atare sunt foarte putin influentate cultural, toti oamenii manifestandu-si afectele in moduri oarecum similare.

EMOTIILE
Sunt fenomene afective FUNDAMENTALE, care apar sub 2 forme:
Reactii primare, spontane emotii primare, similare uneori cu afectele Reactii complexe emotiile propriu-zise, care au o intensitate variabila si o durata scurta.

Este vorba despre: bucurie, tristete, admiratie, dispret, speranta, deznadejde, satisfactie, indignarefata de o situatie, un obiect sau mai ales ceilalti semeni. R. Plutchik considera ca sunt 8 emotii de baza: teama, surpriza, tristetea, dezgustul,

furia, anticiparea, acceptul si bucuria, iar restul rezulta din combinarea acestora. Manifestarea emotiilor e insotita de modificari fiziologice: accelerarea batailor inimii, neregularitatea respiratiei, inrosirea obrajilor, ras, plans. Emotiile se dezvolta atat fata de evenimente prezente, cat si in legatura cu trecutul (prin amintiri puternice) sau cu viitorul (prin imaginatie). Emotiile depind de masura in care asteptarile individului se potrivesc cu realitatea situationala: daca nevoile sunt satisfacute, efectul emotional va fi pozitiv, daca nu, negativ si apare nemultumirea, neplacerea.

SENTIMENTE
Sunt trairi afective complexe, de lunga durata, stabile si cu intensitate moderata. Sentimentele se nasc din emotii, sunt emotii repetate, care rezista la factori perturbatori si devin stabile si persistente in timp determina atitudini afective fata de obiecte, evenimente, valori, persoane. Sentimentele pot fi clasificate in:
Sentimente intelectuale: sentimentul de curiozitate, de surpriza, de mirare si uimire, sentimentul indoielii, convingerea, corectitudinea Sentimente morale: sentimentul de prietenie, patriotismul, cinstea, generozitatea, dragostea fata de parinti, sentimentul datoriei, etc. Sentimente estetice: admiratia, extazul care apar datorita perceperii frumosului

Sentimentele pot degenera in timp, pot slabi ca intensitate si chiar disparea. Sentimentele au rol MOTIVATIONAL complex, pot impulsiona spre anumite activitati, permit declansarea unor energii nebanuite.

PASIUNI
Sunt trairi afective foarte intense, stabile, de lunga durata care antreneaza intreaga personalitate a unui individ. Individul pasionat intr-un domeniu isi mobilizeaza toate energiile doar spre obiectul pasiunii sale, motiv pentru care sunt considerate si anomalii ale afectivitatii de catre unii psihologi.

Pasiunile pot fi:

Pozitive nobile, constructive = sportul, lectura, creatia artistica Negative viciile = avaritia, fanatismul, gelozia, ambitia, patima alcoolului, tutunului, drogurilor, jocurilor de noroc Pasiunile extra-profesionale sunt hobby-urile. Iubirea deosebita e considerata pasiune.

Emotivitatea ca trasatura de personalitate

Persoanele se diferentiaza intre ele ca fiind:
mai vibrante afectiv = persoanele emotive, empatice, impresionabile; neutre = persoanele echilibrate, dezvolta emotii normale;

insensibile la trairile celorlalti = persoane mai dure, mai putin emotive.

Emotivitatea este o trasatura de personalitate, iar comportamentul afectiv perceput de altii devine un instrument al cunoasterii interpersonale. Procesele afective indeplinesc rol adaptativ, reglator al comportamentului, dar prin desfasurarea lor tumultoasa, pot avea si rol dezorganizator cand intensitatea trairilor este mare, situatia este noua iar organismul nu si-a elaborat inca raspunsuri adecvate situatiei.

Coninutul informaional al afectivitaii

Afectivitatea reflect de/sincronizarea dintre strile interne de necesitate i situaiile obiective externe sub form de triri afective. ntre stimulii/necesitatiile interne i realitatea nconjurtoare au loc confruntri i ciocniri ale cror efecte sunt procesele afective. Aprobarea sau satisfacerea cerinelor interne genereaz plcere, mulumire,entuziasm, pe cnd nesatisfacerea acestor cerine genereaz stri de neplcere, nemulumire, frustrare, tristee.

Nu obiectul n sine este important, ci semificatia relaiei dintre el i subiect, n funcie de gradul i durata satisfacerii trebuinelor. Aceasta ne ajuta sa ntelegem de ce unul si acelasi obiect produce stari afective variate(datorita trebuintelor,nevoilor personale)

Funciile afectivitii
susinere i potenare energetic in raport cu satisfacera trebuinelor.

Structurile operatorii ale afectivitii

In principal sunt reacii emoionale nnscute i identice la toi oamenii Secundar sunt dobndite prin nvare, imitaie i chiar convenii.

Specificul proceselor afective, adica al emotiilor, sentimentelor, dispozitiilor, afectelor si al pasiunilor, consta in reflectarea relatiei dintre subiect si obiectul sau situatia care le-a produs. 4. Procesele afective sunt fenomene complexe, caracterizate prin modificari organice extinse (in emotii mai mult, in unele sentimente mai putin exprimate), printr-o conduita insotita de expresii emotionale si printr-o traire subiectiva. 5. Afectivitatea se realizeaza in forme care au, pe langa elementul comun (reflectarea relatiei dintre om si obiect), si o serie de trasaturi diferentiatoare: emotiile, sentimentele, afectele pasiunile

6. Dispozitiile sunt stari afective de intensitate medie, care coloreaza, intr-o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, reflectarea realitatii si intreaga conduita. Spre deosebire de emotii si sentimente, in cazul carora omul este constient de obiectul ce le-a provocat, dispozitia poate sa nu aiba o orientare precisa. 7. Emotiile au spre deosebire de dispozitii, o orientare clara: ti-e frica de o situatie bine precizata, te manie o intamplare anumita. Emotiile se deosebesc insa de sentimente prin faptul ca au un caracter situativ. 8. Sentimentele reflecta relatiile complexe si stabile dintre om si mediu, mai ales mediul social.

Proprietatile proceselor afective

1) Polaritatea proceselor afective
consta n tendinta pozitiva(placut) sau negativa(neplacut), cele pozitive mobilizeaza activitatea, cele negative inhiba activitatea. procesele afective sunt cuplate doua cte doua n perechi cu elemente contrare: bucurie-tristete, simpatie-antipatie, entuziasm-deprimare, iubire-ura etc. apare ca urmare a satisfacerii sau nesatisfacerii trebuintelor, aspiratiilor (totala sau partiala, de lunga sau de scurta durata). eronata este opinia ca trairile afective ar fi perfect, exclusiv sau absolut polare. In realitate, o traire afectiva este predominant placuta, dar la gndul ca se va termina, genereaza si o usoara unda de regret sau de tristete. De asemenea, nu este obligatoriu ca ceea ce este placut pentru o persoan s fie la fel de placut si pentru o alta. Polaritatea trairilor afective se manifesta n functie de particularitatile situatiei, dar mai ales dependent de particularitatile personale.

2) Intensitatea proceselor afective

Indica intensitatea trairii afective: stari afective de slaba intensitate, intense si foarte intense. Este n functie att de valoarea afectiva a obiectului, de semnificatia lui n raport cu trebuintele subiectului, ct si de capacitatea afectiva a subiectului. Unii oameni vibreaza afectiv mai intens, chiar si la evenimente comune, fara prea mare importanta, pe cnd altii raman oarecum reci, impasibili sub raport afectiv, chiar si n fata unor evenimente dramatice. E Cresterea intensitatii starilor afective se obtine nu prin repetarea stimulului (ca la memorie), care ar duce la tocirea afectivitatii, ci prin schimbarea (amplificarea) semnificatiilor afectogene ale obiectului sau persoanei cu care suntem n relatie.

O asemenea crestere a intensitatii trairilor afective trebuie sa se produca nsa n anumite limite optime, depasirea acestora soldndu-se cu perturbarea activitatii. lata, deci, ca necesar este nu doar optimumul motivational, ci si optimumul afectiv.

3) Durata proceselor afective

E consta n persistenta n timp a acestora, indiferent daca persoana sau obiectul care le-a provocat sunt sau nu prezente. Un sentiment poate dura un an, doi sau toata viata, o emotie poate dura cteva ore sau cteva clipe; frica si groaza n fata unui accident persista si dupa ce pericolul a trecut; dragostea se pastreaza chiar daca fiinta iubita nu mai este. alimentnd permanent semnificatia afectogena a unui stimul (obiect sau persoana) putem tine mereu treaza starea afectiva fata de el. 4) Mobilitatea proceselor afective E trecerea rapida n interiorul aceleiasi trairi emotionale de la o faza la alta - trecerea de la stadiul primar, care exprima o traire nespecifica de incertitudine, bazat ndeosebi pe deficitul de informatie, la stadiul secundar, care presupune o traire specifica, adecvata deznodamntului favorabil sau nefavorabil, bazat pe relevanta informatiei; E fie trecerea de la o stare afectiva la alta - trecerea de la emotie sau sentiment la un altul diferit (de la dragoste la ura si invers). fluctuatia trairilor afective este un indiciu al slabiciunii, imaturitatii sau chiar patologiii afective. 5) Expresivitatea proceselor afective E consta n capacitatea acestora de a se exterioriza, de a putea fi "vazute", "citite", "simtite". Exteriorizarea se realizeaza prin expresii emotionale: . mimica (ansamblul modificarilor expresive la care participa elementele mobile ale fetei: deschiderea ochilor, directia privirii, pozitiile succesive ale sprncenelor, miscarile buzelor ete., prin intermediul carora exteriorizam bucuria, suferinta, mhnirea, descurajarea, indignarea, sfidarea, surpriza etc.); . pantomimica (ansamblul reactiilor la care participa tot corpul: tinuta, mersul, gesturile; mersul sprintar, sltaret tradeaza bucuria, buna dispozitie, pe cnd mersul ncet, agale tradeaza suparare, tristete); . modificarile de natura vegetativa (amplificarea sau diminuarea ritmului respiratiei, vasocontractia, vasodilatatia, cresterea conductibilitatii electrice a parului, hiper sau hipotonusul muscular, modificarea compozitiei chimice a sngelui sau a hormonilor etc. soldate cu paloare/ nrosire, tremuraturi, lacrimi, transpiratie, gol n stomac);

. schimbarea vocii (a intensitatii, ritmului vorbirii, intonatiei, timbrului vocii etc.; dupa intonatie; un "da" poate fi mult mai negativ decat un"nu").

PATOLOGII/TULBURARI
Tulburarile de afectivitate pot crea efecte nedorite pe termen scurt si necontrolabile pe termen lung. Se pot dezvolta frustrari, anxietate, fobii, depresii, care pot perturba dezvoltarea normala atat din punct de vedere fizic si psihic, cat si social si comportamental.

In functie de complexitate: Stari de afect Tulburari de dipozitie: hipotimii(indiferenta, apatie), hiperritmii(anxietate, depresie, euforie) 1) Indiferenta afectiva dezinteres pt lumea exterioara 2) Apatie dezinteres pt propria persoana si ambianta(evenimentele exterioare raman straine subiectului) - Hiperitmia euforica: 1) Tulburari a emotiilor eloaborate