Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
rationamente.
Cea mai simplă formă a gândirii este noţiunea care desemnează orice obiect sau clasă de obiecte despre
care ştim ceva. Astfel, noţiunea structurează informaţiile generale şi esenţiale despre un obiect, proces
sau însuşire şi le exprimă în cuvânt.
După caracterul concret sau abstract al conţinutului ce-l exprimă noţiunea, distingem: noţiuni concrete
şi noţiuni abstracte.
Noţiuni concrete sunt noţiunile ce se referă la obiecte şi lucruri care au caracter material şi le
corespunde în plan perceptiv o imagine certă. (Exemplu: uşă, tablă, pix)
Noţiuni abstracte sunt noţiunile ce se referă la obiecte ce nu au existenţă materială, ci doar una ideală
(lor nu le corespunde în plan perceptiv o anumită imagine: onoare, voinţă, gândire, etc)
După modul de constituire, de formare a noţiunilor, distingem: noţiuni empirice şi noţiuni ştiinţifice.
Noţiunile empirice sunt caracterizate prin aceea ca sunt limitate,
saradicioase in continut, ( copac, casă, copil, etc), iar noţiunile ştiinţifice cuprind insușirile esentiale ale
obiectelor și ale fenomenelor, fiind însuşite în şcoală, în mod special (substantive, consoană, clorofilă,
etc)
Judecata reprezintå conexiunea dintre două noţiuni prin care se afirmă sau se neagă ceva şi care poate fi
adevărată sau falsă.
Raţionamentul ia naştere pe baza judecăţilor. Astfel, pe baza unor judecăţi a căror valoare de adevăr
este cunoscută (numite premise), este obţinutăo nouă judecată(numităconcluzie). Există două tipuri
majore de raţionament:
- raţionamentul inductive constă în inducerea unei însuşiri a obiectelor unei clase la clasa întreaga.