Instinct si inteligenta

Instinctul este definit ca un complex de reactii innascute , necon-

ditionate, proprii indivizilor dintr-o anumita specie si care le asigura dez-
voltarea organismului,alimentarea, reproducerea, apararea.
Lucrarile de specialitate definesc inteligenta astfel:capacitatea
de a intelege usor si bine ceea ce este esential, de a rezolva situatii sau
probleme noi pe baza experientei acumulate anteriorsau aptitudinea de a
adapta comportamentul la anumite conditii date.
Domeniul asumat prin cele doua concepte-instinct si inteligenta-
cuprindea mecanisme morfofiziologice de mare complexitate, reactii si
fragmente de reactii reflexe: viscerale, motorii, exteroceptive, interocep-
tive cu insemnatate imediata sau indepartata, cu functie activatoare sau
dezactivatoare. Unele reactii coboara pana in adancul organelor, altele se
inalta la nivelul operatiilor formale ale gandirii. oate acestea sunt produse
ale interactiunii dintre dezvoltarea filogenetica si influentele mediului in-
con!urator, interactiune ce a beneficiat de un suport organic neuronal tot
mai perfectionat care a condus si la perfectionarea relatiilor instinctive.
In spatele celor doua categorii conceptuale- instinct si inteligenta-
se ascunde un trecut cu multe dispute intre cercetatorii diferitelor domenii
ale stiintelor naturii si ale celor sociale. "entru #ergson, categoriile de
instinct si inteligenta reprezinta cele doua moduri principale de actiune si
cunoastere proprii fiintelor animale din natura. Instinctul este cel conform
principiului vietii din natura si din societate, unde inteligenta este expresia
dinstincta a utilizarii mi!loacelor de actiune neorganice.
$ etapa istorica importanta in asimilarea celor doua categorii -
instinct si inteligenta-l-a reprezentat sfarsitul secolului al %I%-lea, perioa-
da premergatoare si insotitoare nasterii psi&ologiei ca stiinta de sine sta-
tatoare.
Ideea de instinct ca o constantacare starneste comportamentul,
a existat inca de la inceputurile studierii atat a comportamentului animal,
cat si a celui uman.
'iata animalelor a fost studiata de om dintotdeauna, dar pana in
1
zilele noastre au a!uns doar unele marturii mai importante. (u alte cuvinte,
aceste cautari au existat inca din antic&itate si au ramas la fel de
interesante si actuale si in prezent.In lucrari ale unor autori din antic&itate
gasim numeroase descrieri ale comportamentului instinctiv) de la marele
invatat grec *erodot, parintele istoriei, ne-a ramas un pasa! deosebit de
interesant in legatura cu crocodilul:deoarece traieste in apa, gura sa e na-
padita de lipitori) toate pasarile si animalele fug de el, afara de o pasare cu
care traieste in pace pentru ca ea ii face crocodilului un serviciu: de cate
ori acesta iese la mal si-si casca gura+ lucru pe care il face in special sa
prinda vantul de apus,, pasarea intra in gura lui si mananca lipitorile. (roco-
dilul este incantat de acest serviciu si nu-i face nici un rau pasarii.
-utorii de mai tarziu, din evul mediu, s-au oprit , ca si inaintasii
lor, cu admiratie in fata preciziei comportamentului complex al animalelor)
modul in care se &raneste o insecta pe o floare, zborul unui pescarus, ii
impresionau prin eleganta si aparenta indemanare dar isi dadeau seama ca
aceste realizari nu tin de inteligenta.Daca o viespe isi aprovizioneaza
progenitura cu omizi sau ,daca o femela de soarece isi construieste cuib ,
asta nu inseamna ca aceste animale sunt calauzite de intelepciune. De aceea ,
in spiritul timpului in care au trait, ei atribuiau acest comportament unei
interventii divine) unii il priveau ca o dovada directa a existentei lui
Dumnezeu.
(omportamentul este si in zilele noastre misterios si fascinant,
dar acum este privit intr-un alt mod, stiintific. -ceasta abordare stiintifica
a instinctului apartine lui ..-.#arnett si este detaliata in lucrarea sa
Instinct si inteligenta.
In lucrarea citata ,..-.#arnett a evocat doua aspecte de compor-
tament animal:
a, primul se refera la existenta unor tipare fixe de activitate
apartinand fiecarei specii:
b, al doilea se refera la problema cauzelor care declanseaza
actiunea.
(onceptul instinct, a reunit in !urul sau cercetatori naturalisti
inca din perioada anterioara nasterii psi&ologiei ca stiinta si a avut parte de
diferite interpretari.-cum se reunesc toate aceste segmente reflexe care
compun miscarea intr-un tipar ce le include pe toate.
2
(ategoriile instinct si inteligenta s-au modificat in decursul
timpului si semnificatia lor s-a imbogatit considerabil. La mi!locul secolului al
%'III-lea, francezul La /ettrie+ 0123-0141, a emis o teorie coerenta si
atractiva asupra activitatii instinctive: elementele de reactii reflexe se
reunesc in activitati instinctive si inteligente, ca piese ale unei masinarii
imense-cea a organismului.-ceste elemente care compun instinctul
guverneaza comportamentul animalelor.La oameni, elementele reactive re-
flexe suporta o progresiva dezinstincturalizare care se produce conco-
mitent cu o inteligentizarea altora.-stfel, comportamentul uman a!unge sa
asculte mai mult de inteligenta ratiunii, de !udecata.
Investigatiile experimentale in domeniul vietii instinctive si inte-
ligente au fost totdeauna dificile cerand multa ingenuozitate.
"roducerea inteligentei implica solicitarea fiintei din adancurile
sale structurale viscerale, din cele ale retelelor si centrilor nervosi , din
zestrea de articulare a diferitelor parti de comportament.
In cazul conduitelor instinctive, accentul a cazut pe evocarea
bogatiei de forme sau structuri ar&itecturale ale actiunii, marcate prin
constantelecomportamentale a!unse incremenite peste generatii. In cazul
conduitelor inteligente , accentul se indreapta spre reactii care permit o
mobilitate nelimitata de articulare a partilor de compunere, de rostuire si
eficienta.
"si&ologia ca stiinta, a avut nevoie de o perioada lunga pana sa
poata proba experimental ca un animal poate sa reactioneze inteligent. .-
au imaginat in acest sens preparate experimentale in care reactia respectiva
era secretorie salivara, motorie sau de alt fel.
Dupa nasterea psi&ologiei, multi specialisti s-au dedicat studiului
inteligentei ca fenomen natural asa cum se manifesta la animale si la om.
.pecialistii in comportamentul animal sunt de acord ca se poate
vorbi de inteligenta ca fenomen natural doar prin anititeza si comparatie
cu activitatea instinctiva, din care psi&ogenetic se desprinde. (u alte cu-
vinte, conduita inteligenta se afla in completarea celei instinctive si se
compune din elemente reactive deseori inaparente, cu desfasurare interio-
rizate. Instinctele evolueaza si se perfectioneaza odata cu sistemul viu, ca-
drului inteligentei revenindu-i un loc aparte. -sfel, reactiile albinelor la
construirea fagurilor dovedesc o ar&itectura admirabila. (onstructia
3
fagurilor probeaza interventia tot a unei inteligente, una insa a instinctu-
lui.
Inteligenta delfinilor este un univers aparte) ei devin interesanti
pentru om pentru aceasta activitate mentala a lor care ii reprezinta ca
animale salbatice si nu ca unele dependente de om. .tudierea stiintifica a
inteligentei delfinilor a probat experimental ca in adancurile marii unde
traiesc acestia, au nevoie si sunt capabili sa dezvolte procese psi&ice supe-
rioare, complexe. oate cele pe care le fac delfinii in captivitate nu ar fi
posibile in afara zestrei lor instinctive cu care au venit din natura .
"erfectionarea reactiilor instinctive s-a produs si in lumea
animalelor, cu precadere la primate. "e treptele superioare ale filogenezei
apare disponibilitatea expresiva de exprimare a durerii ca produs al evolu-
tiei comportamentului.
-ctivitatea instinctiva, in viziunea ma!oritatii autorilor care au
studiat-o, se afla plasata undeva la !umatatea drumului dintre viata organica
si cea mentala. In aceasta viziune, sistemul nervos si functiile sale actio-
neaza asupra unui organ instinctivcu toate cele trei dimensiuni ale sale:
conativa, afectiva si cognitiva, devenind astfel organ conativ, afectiv si de
cunoastere.
-ceasta noua perspectiva asupra instinctului admite ca unele
dintre structurile psi&icului pot fi incluse in zestrea genetica individuala si
ca instinctul este o expresie a stranselor rapaorturi intre activitatile
neuronale, viscerale, &ormonale cu mediul incon!urator.
.&erington, cercetator in domeniul fiziologiei, si (raig, in cel al
etologiei, au facut o descoperire primordiala din doua perspective diferite,
descriind cele doua componente de baza ale activitatii instinctive: compo-
nenta apetitiva si componenta consumatoare.
(omponenta apetitiva a fost ec&ivalenta cu partea variabila a ac-
tului instinctiv)elementele apartinand acestei componente sunt variabile, au
caracter anticipativ si pregatitor pentru actiunile care vor urma.
(omponenta consumatoare a actului instinctiv a fost ec&ivalata cu
partea fixa si se inscrie in completarea structurilor motorii sau viscerale)
aceasta faza se distinge intotdeauna prin rigiditate pastrand peste gene-
ratii ceea ce e de folos speciei.-stfel, miscarile care insotesc &rana pana la
introducerea acesteia in cavitatea bucala, tin de componenta apetitiva, spre
4
deosebire de cele de mestecare si ing&itire care sunt parte a componentei
consumatorii.
(aracterul serial al celor doua componente ale activitatii instinc-
tive respecta intrutotul succesiunea apetenta- consumatie unde cea
apetitiva premerge pe cea consumatoare.
5xemplificam: comportamentul instinctiv manifestat la mamiferele
acvatice in cadrul respiratiei evidentiaza caracterul serial al celor doua
componente .'iata acvatica a acestor animale se desfasoara intre doua
respiratii aeriene ,componenta consumatoare fiind doar o fractiune de se-
cunda.
$ alta succesiune seriala are loc in comportamentul vorbit al
omului care se produce doar pe faza de expiratie si niciodata pe cea de
inspiratie.
In finalul celor expuse mai sus, se simte nevoia unor concluzii:
1. -ctivitatea instinctiva se desprinde din cea a viscerelor, a sistemelor
motorii si se inalta pana la nivelul superior al gandirii.
2. -ctivitatea instinctiva se manifesta dupa nastere prin punerea in func-
tiune a unor mecanisme ce declanseaza comportamentul.
3. (onduita inteligenta se inscrie in completarea celei instinctive avand
propria sa structura .
4. Invatarea reprezinta una din principalele cai de edificare a formelor
sau structurilor interesante pentru dezvoltarea inteligentei) asa se explica
de ce problematica invatarii a reprezentat un nod gordian
pentru intregi curente psi&ologice .
#ibliografie: /i&ai-Iosif /i&ai: -proape de sufletul animalelor.
..-.#arnett : Instinct si inteligenta
5