UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

CARACTERUL ȘI ROLUL
SĂU ÎN AFIRMAREA
PERSONALITĂȚII ȘI ÎN
ÎNVĂȚARE  Buțoiu Andreea – Elena
 Ferlai Claudia Iuliana
 Hârciu Ancuța
 Iordache Daniela
 Necula Aura
 Opincă Iuliana
 Vișan Ioana Alexandra
 DEFINIȚII – CARACTER:

Etimologic, termenul de ”caracter”, provine din

greaca veche și înseamnă tipar, pecete, cu referire la
om, sisteme de trăsături și stil de viață.

este un sistem de însușiri psihice, formate în timpul

vieții, care privesc relațiile unei persoane cu semenii
ei și valorile după care se conduce; caracterul nu este
innăscut, el se formează în copilărie și adolescență și
se poate schimba pe tot parcursul vieții.
 DEFINIȚII – CARACTER:

vizează suprastructura morală a personalității,

calitatea de ființă socială a omului; în opinia lui
Allport, de câte ori vorbim de caracter, emitem o
judecată de valoare și împlicăm un standard moral.

reprezintă latura relațional – valorică a

personalității, fiind definit ca un ansamblu de
atitudini stabile și valori după care individul se
conduce în activitățile pe care le desfășoară cu
semenii și cu propria ființă.
 DEFINIȚII – CARACTER:

 În concluzie ,
caracterul
înseamnă o
structură
profundă a
personalității
care se
manifestă prin
comportament.
 STRUCTURA CARACTERULUI

1. O primă componentă a caracterului o constituie trăsăturile.

 Multitudinea trăsăturilor pe care le posedă o persoană i-a
permis lui Allport gruparea acestora în:
- trăsături comune
- trăsături individuale sau dispoziţii personale.
2. A doua componentă a caracterului este constituită din
atitudini.
Atitudinea = raportarea la o clasă generală de obiecte sau
fenomene prin care persoana se orientează și se
autoreglează.
Acestea formează trei grupe:
1) ATITUDINEA FAȚĂ DE ALȚI OAMENI
 Trăsături pozitive de caracter:
sociabilitatea, sinceritatea,
corectitudinea, cinstea, tactul, delicatețea,
altruismul, bunătatea, ajutorarea
dezinteresată.
 Trăsături negative de caracter :
individualismul, indiferența,
nesinceritatea, ipocrizia, lingușeala.
2) ATITUDINEA FAȚĂ DE MUNCĂ
 Trăsături pozitive de caracter : sârguința,
hărnicia, conștiinciozitatea, punctualitatea,
entuziasmul, spiritul de inițiativă, exigența
față de sine și față de alții, grija față de
calitatea muncii.
 Trăsături negative de caracter : lenea,
neglijența, apatia, rutina, dezorganizarea,
nereceptivitatea față de nou.
3) ATITUDINEA FAȚĂ DE
PROPRIA PERSOANĂ
Trăsături pozitive de
caracter: modestia,
sentimentul demnității
personale, spiritul autocritic,
curajul, optimismul,
stăpănirea de sine.
Trăsături negative de
caracter: îngâmfarea,
aroganța, timiditatea și
sentimentul inferiorității
personale, pesimismul
Educatorii, învățătorii și profesorii trebuie să încerce să
formeze atitudinile pozitive ale copiilor prin:
oferirea unui model demn de urmat;
oferirea de exemple din literatură și din istorie;
stabilirea de reguli clare care să contribuie la modelarea
caracterului elevului;
corectarea trăsăturilor negative de caracter când acestea
se manifestă;
întărirea comportamentelor pozitive, care conduc la
trăsături pozitive de caracter.
RELAȚIA DINTRE APTITUDINI ȘI
CARACTER
Caracterul este un factor
determinant în dezvoltarea
personală, dar totodată și
aptitudinile relevă înclinațiile
fiecăruia.
Un aspect important este acela
că în scopul formării și
dezvoltării aptitudinilor se
recomandă prin altele și
corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale.
(Mitrofan, 1987, p 305)
  După E. Claparede,
”aptitudinea este ceea ce
permite diferențierea
indivizilor când, la o
educație egală, îi privim din
unghiul randamentului
(Sillamy, 2000, p 33)
 Cercetătorii au
demonstrat că, elevii
auto-disciplinați sau
religioși, depun mai
mult efort în învățare,
prețuiesc mai mult
Se poate aprecia faptul
învățarea și obțin
că, între aptitudinile rezultate mai bune
personale și caracter (Huitt, 2003).
există o strânsă
legătură; aptitidinile
pot fi valorificate mai
mult sau mai puțin în
raport cu latura
rațional – valorică a
personalității.
 ROLUL CARACTERULUI ÎN DINAMICA
PERSONALITĂȚII OMULUI
Caracterul nu se
clădește doar în cei 7
ani de acasa, ci în toată
perioada de creștere a
copilului, până la vreo
25 de ani. Caracterul,
felul de a fi al omului,
este cel care îl face să
fie un OM BUN în
societate sau un OM
RĂU.
  caracterul este expresia întregului sistem al
personalității;
fiind dobândit, acesta poate fi modelat în funcție de
cerințele mediului în care trăim, dar și în funcție de
ce vrea fiecare dintre noi să fie și să;
 caracterul reprezintă o sumă de principii care
oferă consistența interioară individului în câmpul
social.
 ROLUL FAMILIEI ȘI AL ȘCOLII ÎN FORMAREA
CARACTERULUI
 În familie, i se transmit copilului:
- valori morale, culturale și religioase;
- se asigură păstrarea identității etnice;
- se inițiază formarea conștiinței civice a copilului;
- i se dezvoltă: - personalitatea
- caracterul
- spiritul de inițiativă și independență.

 Atmosfera familială variază

puternic de la o familie la alta.
Maniera în care acesta
influențează caracterul
copilului este incontestabilă.
Pentru înțelegerea modului în
care se formează caracterul,
relațiile părinții – copii sunt
esențiale.
 Stiluri parentale și efectele lor asupra comportamentului
copiilor
PĂRINȚI CU AUTORITATE
• solicită respectarea
regulilor;
• își acceptă copiii;
• le acordă importanță;
• le solicită opinia când COPII INDEPENDENȚI
se iau decizii. • tind să se afirme;
• sunt motivați pentru succes social;
• cooperează;
• sunt prietenoși cu alți copii;
• comunicare facilă;
• încredere în sine.
 PĂRINȚI INDULGENȚI
 au cerințe puține;
 nu impun reguli;
 își acceptă copiii;
 le acordă timp și importanță

COPII CU VITALITATE DEOSEBITĂ

 control slab asupra propriilor impulsuri;
 respect și încredere în sine scăzute;
 tind să rămână imaturi;
 sunt pasivi;
 se retrag din câmpul relațiilor sociale.
 PĂRINȚI AUTORITARIȘTI
 impun reguli stricte și
standarde ridicate;
 exercită un control riguros al
respectării cerințelor;
 își acceptă mai puțin copiii;
 solicită respectarea
autorității, a ordinii și
tradiției.

COPII RESPONSABILI
 Au relații sociale puține;
 Sunt retrași;
 Sunt lipsiți de spontaneitate;
 Nu sunt motivați pentru succes
social;
 Băieții sunt agresivi cu alți băieți;
 Fetele sunt dependente de părinți.
 PĂRINȚI NEGLIJENȚI
 Formulează puține cerințe;
 Se concentrează asupra
propriei activități;
 Nu se implică în activitatea
copiilor;
 Îi acceptă mai puțin.
COPII IMPULSIVI
 nu sunt interesați de școală;
 nu-si propun scopuri îndepărtate;
 pot prezenta tulburări de
integrare socială;
 instabilitate afectivă, iritabilitate;
 perceperea autorității ca dură și
ostilă;
 revoltă.
 Școala, principalul factor de educare și formare a
personalității copilului și a viitorului adult, poartă răspunderea
realizării și pregătirii sale.
 Elevii învață:
 să rezolve probleme cu care se confruntă;
 să aplaneze conflictele;
 respectul pentru părerea celuilalt;
 deschiderea pentru colaborare;
 îngăduință;
 perseverență;
 spiritul de organizare;
 sentimentul apartenenței la grup.  Prin activitățile întreprinse,
școala aduce o contribuție
importantă în formarea și
perfecționarea trăsăturilor de
caracter ale școlarului mic.
 Recompensă VS Pedeapsă
Ce este o recompensă?
 Este un premiu primit ca
recunoaștere a unui
serviciu făcut în orice
domeniu.
Recompensele şi pedepsele
au un rol semnificativ în
motivaţia indivizilor. Dacă
ar fi să alegem între
ele, balanţa ar înclina în
favoarea utilizării
recompenselor în
detrimentul pedepselor.
  Cel mai important, aplicarea pedepsei să nu strice
relaţiile informale dintre cele două persoane; la acest
aspect contribuie mult modul în care se comunică
pedeapsa - întotdeauna între patru ochi, niciodată în
public, cu colegii de faţă!

 Aceleaşi modalităţi de comunicare le găsim şi în cazul

recompenselor: premierea elevului poate avea loc în
public sau între patru ochi.
 Recompensele sunt cea mai buna cale de motivare.
Principiul este: “Dacă realizezi acest lucru, vei primi
această recompensă”. (Psihilog, Cezar Laurențiu Cioc)

 Dacă încurajăm un anume tip de comportament prin

oferirea de recompense, șansele ca acel copil să își
modifice comportamentul în direcția dorită de tine, ca
părinte, sunt mult mai mari decât dacă nu îi dai nimic.
 MODELE
Personalitatea elevului nu permite formularea și
recomandarea unei singure strategii. Fiecare
domeniu al vieții are particularități și limite practic
imposibil de cuprins în scheme teoretice
(Neacșu I., 1990).

Comunicarea de tip persuasiv, metodele directe,

implicând condiționările clasice și operante și unele
metode indirecte, sunt considerate utile în formarea
atitudinilor, proces ce diferă considerabil de cel al
însușirii informațiilor, priceperilor și deprinderilor.
 MODELE:
Modelul Glosser
William Glosser recomandă
terapia realității ca mijloc de
a institui disciplina.

Modelul Kounin
Se concentrează pe
disciplina preventivă, adică
presupune utilizarea unor
tehnici și strategii apte să
prevină apariția problemelor
de comportament.
Modelul modificărilor
de comportament
Se bazează pe ideile
lui Skinner care pleacă
de la supoziția că
majoritatea
comportamentelor sunt Modelul consecințelor
învățate. logice
Scopul fiind dezvoltarea
autodisciplinei
 Modelul Canter
Scopul modelului este de
a-i ajuta pe profesori să-
și asume responsabilități
în sala de clasă și de a-i
învăța să fie calmi, deși
energici cu elevii.

• Modelul Fred James Modelul disciplinelor

pune accentul pe diferențiate
motivația elevului și pe se ocupă cu disciplina
comportamentul pozitivă și empatică care
acestuia în clasă. arată respect pentru copil.
 Bibliografie
1. Cucoș, C. (2013). Educația – Experiențe, reflecții,
soluții. Iași: POLIROM
2. Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. Iași:
POLIROM
3. Bunescu, V. (1994). Ghid practic pentru aplicarea
programei de educație moral-civică, în învățământul
primar. București: Editura CORESI
4. Sălăvăstru, D.(2004). Psihologia educației. Iași:
POLIROM
TEST CARE ÎȚI SPUNE CARE SUNT PUNCTELE
FORTE ALE CARACTERULUI TĂU