Perceptii

Definitie: Mecanismul informational, operational de prelucrare are ca rezultate o imagine primara in care sunt
reflectate toate insusirile concrete ale obiectului stimul dar si insusirile concrete ale contextului.
Caracterizare psihologica a imaginii perceptive: n funcie de specificul mecanismului care le
realizeaz, se pot distinge astfel imagini perceptive monomodale (cuprinznd informa ia extras i prelucrat de ctre
un singur analizator) i imagini perceptive plurimodale (cuprinznd informa ia extras i prelucrat de mai mul i
analizatori).
Perceperea unuia i aceluiai obiect prin mai mul ti analizatori (organe de sim) este, evident, mai eficient dect
perceperea doar printr-un singur analizator. Datorit specializrii func ionale relativ nguste, fiecare analizator nu poate
s reflecte realitatea dect fragmentar, unilateral. Orice obiect concret, orict ar prea de simplu, posed o multitudine
de aspecte, nsuiri i relaii, care nu pot fi surprinse toate de ctre un singur analizator.
Legi generale: Legea unificarii sustine ca perceptia formelor este supusa unui principiu al incluziunii.
Inclusivitatea permite ca doua elemente componente sa alcatuiasca o figura unitara astfel incat partile componente isi
pierd individualitatea.
. Legea bunei continuitati sustine ca formele care prezinta un contur continuu sunt mai pregnante decat cele cu un
contur discontinuu. Aceasta lege este supusa principiului directiei celei mai bune care ne arata cea mai buna directie
necesara perceperii optime a unui obiect.
. Legea proximitatii sau a destinului comun ne arata ca elementele aflate in vecinatate in cadrul campului perceptiv tind
sa fie percepute unitar.
. Legea similitudinii demonstreaza ca elementele similare, asemanatoare tind si ele sa se supuna principiului celui mai
bun destin si sa fie percepute in mod unitar atunci cand actioneaza impreuna in cadrul campului perceptiv.
Legile generale ale perceptiei:
Legea selectivitatii perceptive pune in evidenta raporturile dintre obiect si fond in procesul perceptiei. Este vorba
despre o relatie dinamica.
Legea integralitatii perceptive defineste o particularitate esentiala a perceptiei si anume orientarea acesteia spre
surprinderea obiectului in integralitatea insusirilor lui.

Forme complexe perceptive:

Perceptia spatiului tridimensional: Presupune in cel mai inalt grad combinarea intre abordarea directa bazata pe
informatia senzoriala si cea indirecta bazata pe evaluarile conceptuale si experienta subiectului. Indici
precum:luminozitatea, unghiul de incidenta al luminii, pozitia, amplasarea si disparitatea binoculara au rol important in
perceptia volumului.
Perceptia timpului: Are la baza in special mecanisme de procesare indirecta ceea ce sugereaza complexitatea acestei
forme.Experienta directa, nemijlocita se bazeaza pe informatia senzoriala oferita de catre analizatorul auditiv si cel
tactilo-chinestezic. Acesti analizatori realizeaza o procesare succesiva a informatiilor,astfel incat subiectul dobandeste
in timp capacitatea de evaluare a succesiunii evenimentelor.
Perceptia vitezei: Jean Piaget a demonstrat ca este conditionata de dezvoltarea structurilor operatorii ale inteligentei.Se
constata ca in perceptia vitezei, capacitatile omului sunt destul de limitate. Oamenii tind sa perceapa relativ corect
viteza in limite restranse, vitezele foarte mici sau foarte mari fiind percepute eronat.
Perceptia spatiului: Forma si marimea sunt percepute atat direct pe baza explorarii vizuale si tactilo kinestezice, dar
mai ales indirect in baza experientei si prin raportare la etaloane de marime si forma.

Iluzii perceptive optico-geometrice:In iluzia Muller-Lyer sensul deschiderii terminatiilor in forma de

sageata produce iluzia : segmentul terminat prin linii (pennures) interne pare mai scurt decat segmentul terminat prin
linii externe. In iluzia lui Ponzo inegalitatea aparenta a lungimii sementelor orizontale este obtinuta prin insertia lor
intre doua linii convergente: segment orizontal situat mult prea aproape de apexul unghiului de convergenta pare mai

lung decit al aceluia care este mai indeparatat.