Scoala Postliceala Sanitara Slobozia

Referat la disciplina
M7- Psihologie generala

Elev: Burlan Daniela

Anul I B

Profesor: Bojoga Angela

2015

Senzatiile pot fi:

1. Senzatiile vizuale
2. Senzatiile auditive
3. Senzatiile gustative
4. Senzatiile olfactive
5. Senzatiile cutanate

1. Senzatiile vizuale
Particularitatile stimulilor vizuali
Spectrul undelor vizibile este cuprins intre 397 si 723 m, intre 0,01 si 0,04
m se manifesta undele ultraviolete iar intre 0,8 si 350 m undele infrarosii.
Luminozitatea este calitatea unei surse care emite lumina proprie.
Iluminarea este calitatea suprafetelor care reflecta si difuzeaza lumina unei
surse straine.
Sursele luminoase pot fi:

naturale,

artificiale,

luminiscente, ca rezultat al excitatiei electronilor intraatomici,

electroiluminiscente, in cazul in care o substanta fosforescenta este

excitata de un curent alternativ,

bioluminiscente, produse de licurici si anumite microorganisme marine

prin procese chimice de oxidare a substantei luciferice,

fluorescente, ca manifestare luminiscenta a fotonilor,

incandescente, ca lumina rezultata din supraincalzirea corpurilor sau
substantelor (I. Ciofu, 1978).

2. Senzatiile auditive
Clasificarea stimulilor acustici:
a)

dupa natura sursei putem identifica:

stimuli acustici generati de surse naturale;
stimuli acustici generati de surse artificiale;
stimuli acustici generati de vocea umana

b)

dupa indicatorul periodicitatii undei sonore putem identifica:

unde sonore periodice, melodice, sunete muzicale;
unde sonore aperiodice, zgomote;

c)

in raport cu indicatorul de frecventa

sensibilitatii se poate vorbi despre:

sau

de

registru

al

registrul sunetelor de joasa frecventa cuprins intre 16 si 500 Hz;

registrul sunetelor de frecventa medie cuprins intre 500 si 3500 Hz;
acesta fiind registrul optim de audibilitate;
registrul sunetelor de inalta frecventa, ceea ce depaseste 5000 Hz;
d)

in raport cu indicatorul de intensitate al undelor sonore putem

vorbi despre:
sunete de intensitate puternica;
sunete de intensitate moderata;
sunete de intensitate slabe;

e)

dupa indicatorul valorii de semnalizare putem vorbi despre:

stimuli acustici semnificativi, care induc comportamente specifice cu o
finalitate bine definita;

 stimuli neutri; in general relativ neutri intr-un prim moment al receptiei

intrucat tendinta de acordare a unei valori de semnalizare se manifesta
foarte rapid. Stimulii neutri determina a o reactie nespecifica de
orientare.

3. Senzatiile gustative
Gustul este unul dintre simturile chimice ce se bazeaza pe capacitatea limbii
de a dizolva si de a recepta calitatile chimice ale stimulilor. Limba are un aspect
poros dat de cele patru tipuri de papile aflate pe suprafata ei. Mugurii gustativi se
gasesc la suprafata epiteliala a celor patru tipuri de papile. Atunci cand o celula
receptoare gustativa este stimulata sunt transmise impulsuri catre zonele de
proiectie din sistemul nervos central. Fara a insista asupra mecanismelor anatomofiziologice ale gustului este important sa amintim specializarea diferitelor zone ale
limbii pentru cele patru substante de baza astfel pentru dulce este specializat varful
limbii, pentru amar baza limbii, pentru acru zonele marginale si pentru sarat
zonele anterioare si marginale.

4. Senzatiile olfactive
Mirosul este unul dintre simturile chimice pe langa gust. Substantele chimice
care sunt detectate cu ajutorul mirosului trebuie sa indeplineasca anumite calitati
astfel moleculele odorifice trebuie sa fie suficient de mici pentru a fi volatile si prin
evaporare sa ajunga la nivelul narilor si sa se dizolve in mucoasa nazala.
Comparativ cu gustul, mirosul ne poate avertiza asupra diferitelor pericole datorita
capacitatii moleculelor de a se deplasa pe calea aerului. Capacitatile olfactive ale
fiintei umane sunt reconsiderate astazi desi mirosul a fost considerat multa vreme
drept un simt de natura biologica si fara implicatii deosebite in viata sociala.

5. Senzatiile cutanate
Senzatiile cutanate fac parte din categoria exteroceptorilor avand rolul de
receptare a stimulilor mecanici, electrici si termici din mediul ambiant. Fiecare zona
a pielii dispune de cele trei forme de sensibilitate respectiv tactila, termica si
dureroasa. Exista deosebiri semnificative intre aceste trei submodalitati datorita
prezentei lor diferentiate pe suprafata pielii sau in profunzimea acesteia si datorita
specializarii lor corespunzatoare. In consecinta putem vorbi despre trei
submodalitati senzoriale in cadrul senzatiilor cutanate: senzatiile tactile, senzatiile
termice si senzatiile algice cutanate.
I. Senzatiile tactile cuprind la randul lor urmatoarele forme: a) senzatii de
atingere (contact); b) senzatii de presiune si c) senzatii de gadilare (prurit).
Senzatiile tactile asigura integrarea a doua mari categorii de semnale
senzoriale:
a)

semnale senzoriale care permit elaborarea imaginii eului fizic, respectiv

conturul schemei corporale;

b)

semnale senzoriale care permit integrarea imaginii obiectelor cu care

omul intra in contact nemijlocit prin intermediul unor calitati de
substantialitate, forma, volum, asperitate, duritate.

II. Senzatiile termice

Senzatiile termice sunt la randul lor diferentiate in doua modalitati: pentru
cald si pentru rece. Diferentierea celor doua modalitati de senzatii termice este
influentata de diferenta dintre constanta termica a organismului ca etalon de
referinta si nivelul actul al temperaturii corpului si mediului ambiant.
III. Senzatiile algice cutanate
Senzatia de durere semnalizeaza o agresiune mecanica, termica, chimica,
electrica asupra tegumentului. Acest tip de senzatii se elaboreaza relativ lent astfel
incat in stare de veghe trebuie sa treaca cca. o secunda pentru a fi activat cortexul.
Problema cea mai delicata din punct de vedere neurofiziologic este aceea a
specificitatii acestui tip de senzatii. S-a conturat ideea ca in realizarea senzatiilor
algice cutanate caile nespecifice au un rol fundamental si s-a conturat modelul celor
trei sisteme de transmisie: doua sisteme cognitive si unul afectiv.