CURS 2

PSIHICUL - FORMA A VIETII DE RELATIE (legea adaptarii si functii de

semnalizare)

Psihicul poate fi intalnit, sub mai multe perechi de polaritati

semnificative:
1.Psihicul poate fi:
- Obiectiv, dpdv existential
- Subiectiv dpdv al cinoasterii
2. Psihicu este:
- material prin originea lui avand la baza activitatea creierului
- ideal prin natura lui cu continut in imagini dobandite prin procesul de
cunoastere
3. Psihicul apare in calitatea de:
- proces- prin activitatea sa procesuala vizand succesiunea transformarilor
psihice produse in purtator
- produs reprezentand suma caracteristicilor cantitative si calitative ale
efectului
4. Psihicul se afla in stare latent sau manifesta
5. psihicul dispune de desfasurai normale dar si de desfasurari patologice (vise,
halucinatii, stari emotionale bizarre)
6 Psihicul poate fi determinat dar si determinant, el este produsul imprejurarilor
dar si producator de imprejurari
7. Psihicul este dat(primit), dar si liber
Prin psihic, oamenii sunt incorsetati de stereotipii, de automatizari ce
capata cu timpul un character rigid si tot prin psihic, oamenii isi propaga forta de
inteligenta si actiune, de experienta si vointa.

Definirea psihicului pentru a definii psihicul, trebuie sa ne raportam la

principalele caracteristici ale psihicului, apoi sa le sintetizam intr-o nota precisa.
Aceste caracteristici ale psihicului trebuiesc raportate la un criteriu
exterior lui insusi pentru a surprinde propria identitate, si anume:
1. Daca raportam psihicul la conexiunea universala a lucrurilor aparand
astfel ca o forma sau o expresie a vietii de relatie,
2. Daca raportam psihicul la materie, el apare ca o functie a materiei
superioare organizate (creierul),
3. Daca il raportam la realitatea inconjuratoare naturala, el va aparea ca
re-producere in subiectiv a realitatii obiective,
4. Daca rapotam psihicul la realitatea socaiala, el va aparea ca fiin
determinat si conditionat socio-istoric si socio-cultural
Definitie :
Psihicul este o expresie de relatie, este un fenomen inseparabil legat de
structurile materiale, o re-producere in subiectiv a realitatii natural obiective, un
produs al conditionarilor si determinarilor socio-istorice si socio-culturale.

PSIHICUL CA FORMA DE RELATIE

Relatiile de semnalizare fac parte din sfera vietii de relatie atunci cand
organismul reactioneaza pri sensibilitate,inteligenta, reflexivitate. Trebuie
constientizat faptul ca numai in relatie cu ceva, omul aude, vede, compune
ganduri, face miscari, elaborandu-si si construindu-si in felul acesta propria
interioritate psihica.
De exemplu: Acest lucru a fost demonstrat de catre Bexton Heron si Scott,
in 1954,in laboratorul lui Hebb,prin intermediul experimentelor de izolare si
privare senzoriala. Subiectilor li s-a cerut sa nu faca nimic, ci sa
stea culcati confortabil pe un divan, intr-o camera in care s-a
interrupt orice contact senzorial cu realitatea inconjuratoare. Dupa
20 de ore de absenta a contactului cu lumea exterioara, erau
tulburati, nefiind capabili sa gandeasca si sa se comporte normal ca
rezultat
al
acestui
experiment
subiectii
prezentau
tulburari
emotionale,
scaderea
performantelor
intelectuale
si
aparitia
2

halucinatiilor. In urma experimentului de deprivare senzoriala s-a concluzionat

ca psihicul nu exista si nu functioneaza normal, decat in relatii cu exteriorul, cu
lumea obiectelor, fiind expresia directa a vietii de relatie a indivizilor.
Psihicul nu se afla in relatie doar cu lumea obiectelor ci si cu universal
uman, cu lumea oamenilor, suspendarea relatiilor dintre psihic si social duce la
conservarea structurii biologice ala omului, in timp ce atributele sociale nici nu
apar.
Datorita faptului ca lipsa relatiilor cu semenii se repercuteaza negativ
asupra dezvoltarii psihice, se poate concluziona ca psihicul este produsul
relatiilor cu socialul, dar la randul lui poate influenta relatiile sociale
schimbandu-le in favoarea sa.
Psihicul ca functie a creierului
Psihicul este considerat un produs, un rezultat al fuctiilor creierului, un
fenomen iresponsabil legat de structurile material. Provine din materie dar nu se
identifica cu ea. S-a demonstrate ca distrugerea sau inlaturarea diferitelor zone
din creier (extirparea) sau sectionarea unor segmente ale sistemului nervos
central (prin rezectii), stimularea directa a creierului prin curent electric si odata
cu modificarea anatomo- fiziologica se modifica si psihocomportamentul.
La om aceste fenomene pot aprea natural, in urma unor accidente sau
trauma cerbrale. De exemplu, daca este afectata zona posterioara a lobului
frontal stang, va aparea o tulburare a capacitatii de vorbire (afazie motorize
expresiva = imposibilitate de exprimare si de repetare a cuvintelor), iar daca
zona afectata se afla in lobul occipital, vor aparea tulburari de vedere. Anumite
focare patologice ale creierului, cum ar fi leziuni, tumori se ascocieaza
deasemenea cu tulbararea activitatii psihice. Referitor la modificarea
metabolismului creierului, este bine cunoscut faptul ca introducerea in corp a
unor substante psihoactivatoare (alcool, droguri, medicamente), poate modifica
chimismul cerebral prin intoxicatii grave, care pot duce chiar la abolirea
psihicului. De asemenea reducerea aportului de oxigen (anoxie), sau reducerea
glucozei din sange (hipoglicemie) pot tuce la diferite tulburari ale dinamismului
psihicului (oboseala, slabirea concentrarii, atentiei). In conditiile modificarii
starii functionale a acestor procese, asistam la modificarea tabloului vietii
psihice.

Psihicul forma de reflectare ideal subiectiva si de construire a

realitatii (imaginea, ca process primar si trairea, ca process secundar)

Datorita faptului ca organismul uman si animal, reactioneaza nu doar la

nivel psihic, ci si prin alte tipuri de reactie, se pot diferentia reactii psihice si
reactii nonpsihice.
Reactiile nonpsihice au doar functia de a reflecta realitatea inconjuratoare
si stimularile care vin de la ea, pe cand reactiile psihice indeplinesc functia de
re-producere a realitatii natural in plan subiectiv.daca reflectarea nonpsihica este
materiala, pasiva, obiectiva, repetitive, re-producerea psihica este ideala, active,
subiectiva si constructive.
Caracterul ideal
Modul de fiintare a psihicului este:
-

Imaginea, ca produs primar,

Constructul abstract generalizat, ca produs secundar
Trairea, ca vibratie a intregului organism
Efortul (incordarea), ca mobilizare a resurselor neuropsihice.
Caracterul activ activismul psihicului presupune schimbarea obiectului
reprodus a subiectului care re-produce si a relatiei dintre subiect si obiect.
El nu este o simpla contemplare, ceva abstract, fara miscare si
contradictii, ci vin in continua miscare si transformare. In cursul reproducerii subiectul nu ramane niciodata identic cu sine insasi, ci se
metamorfozeaza permanent.

Caracterul subiectiv prin acest caracter psihicul se impregneaza cu tot

ceea ce este propriu subiectului, ceea ce este specific pentru el:
In psihologie, termenul de subiectiv are 4 sensuri:
1. Subiectiv este ceea ce apartine subiectului si este reprezentativ pentru
el ( trebuintele, tendintele, dorintele)
2. Subiectiv este ceea ce tine de interioritatea subiectului (conduit)
3. Subiectivism inseamna traire sau desfasurare de trairi
4. Subiectiv este echivalentul la a cunoaste mai bine realitatea.
Caracterul constructiv - psihicul poate re-produce in interiorul sau
4

realitatea iconjuratoare intr-o forma modificata astfel incat realitatea din mintea
om, sa nu mai semene cu realitatea din afara mintii sale. Este foarte probabil ca
la iesire psihicul sa ofere mai multe informatii decat s-a constatat la intrare. Prin
capacitatile sale psihice, omul poate converti idealul in concret, ideile in obiecte
fizice, imbogatind astfel lumea naturala.
Psihicul proces determinant social- istoric (comportament si cutume,
traditii, mentalitati etc
Omul este prin excelenta o fiinta sociala, relational, de aceea traind si
actionand alaturi de alti oameni el isi modeleaza simtirea, gandirea, vointa si
coportamentul dupa particularitatile si caracteristicile imprejurarilor si
contextelor situationale in care se afla.
Comportamentul individual, este impregnate de obiceiuri, traditii,
mentalitati, prejudecaticat si de ceea ce s-ar numi spiritual vremii.
In psihologie, influenta factorilor socio-culturali asupra psihicului a fost
pusa in evidenta prin doua tipuri de studii:
- Primele vizau surprinderea specificului uman,al unor functii psihice
commune pentru om si animal (senzatiile, perceptiile)
- Altele se concentrau asupra variatiilor socio-culturale ale functiilor
psihice (functii superioare- gandirea, limbaj, aspect tipic umane)
Functiile primare commune omului si animalului (capacitati senzoriale si
motorii sunt doar conditionate socio-istoric), pe cand cele superioare specific
umane (gandirea si limbajul) sunt determinate socio-istoric.
Influenta factorilor socio-culturali asupra psihicului a fost pusa in evidenta
mult mai bine, cu ajutorul studiilor transculturale. S-a constatat cu acest prilej ca
ceea ce este valabil pentru o cultura, nu mai corespunde alteia, ceea ce este
norma comportamentala obligatorie pentru o cultura reprezinta o aberatie pentru
alta. Societatea ataseaza proceselor psihice o anumita semnificatie si cere ca
aceasta sa fie regasita in comportament. Aceasta nu presupune ca relatia dintre
psihic si social este unilaterala, ci si invers, adica procesele psihice care sunt mai
mult sau mai putin modelate socio-cultural influenteaza la randul lor contextele
sociale si factorii socio-culturali.

Modificari neobisnuite ale psihicului

5

Pe langa fenomene psihice obisnuite, in sfera de cercetare a psihologiei, au

intrat si unele manifestari ale psihicului, mai putin obisnuite, cum ar fi: telepatia,
clarviziunea, precognitia si retrocognitia.
Telepatia vine de la latinescul tele = departe, pate = simtire
Ea reprezinta simtirea la distanta, fiind o forma de comunicare intre doi
indivizi, un transfer de informatii intre acestia in afara canalelor senzoriale
cunoscute.
Clarviziunea vie de la frantuzescul clairvoyance este viziunea clara pe
care o are un subiect, capacitatea lui de a achizitiona informatii direct de la sursa
exterioara , fara ca aceasta sa fie o alta sursa sau un subiect.
Precognitia din latinescul prae = inainte, cognoscere = cunoastere, se refera
la capacitatea de a stii dinainte, de a achizitiona informatii despre evenimentele
viitoare. Ea presupune achizitia unor informatii direct din viitor, se manifesta
spontan si presupune un decalaj temporal, intre momentul desfasurarii
evenimentului sic el al achizitiei informatiei despre el, (prin telepatie ori prin
clarviziune). Evenimentele personale cu mare incarcatura si semnificatie
afectiva, declanseaza mai rapid precognitia. Acestea pot sa apara atat in stare de
veghe cat si in stare de somn sub forma viselor.
Retrocognitia retro = inapoi, cognoscere = cunoastere, vizeaza achizitia de
informatii direct din trecut asupra unor evenimente din trecutul imediat sau
indepartat. Nu trebuie confundata cu telepatia care este bazata pe achizitia unor
informatii din memoria unei persoane.
Desi paranormalul este atragator si fascinant si prezinta o tentative
suplimentara, ce pare sa ofere o reconciliere intre intuitive si rationalitate, ea
ramane inca in sfera pseudostiintelor.