Afectivitatea alaturi de celelalte componente ale psihicului uman joaca un rol deosebit in

viata omului.Unua dintre cele mai importante functii ale afectivitatii este cea de sustinere
energetica a activitatii.Un al afectivitatii este aceala de a stabili profiluri emotionale
(echilibrat,hiperemotiv,hipoemotiv)datorita capacitatii emotiilor de a se extinde in
timp.Afectivitatea deasemenia joaca un rol foarte important in comunicare,prin exteriorizarea sa
permite oamenilor sa vada reactia noastra fata de anumite lucruri sau anumite persone.Rolul de a
influenta conduita altora este foarte important mai ales in relatiile dintre parinte-copil,profesor
elev.Conduita gresita a unui copil poate fi corectata prin sentimentele de furie ale
parintilor,deasemenia elevul care nu invata bine poate fi motivat sa invete prin privarea de atentie
si recompense ale profesorului.Ne putem adapta mai bine unor situatii tot datorita afectivitatii,de
exemplu plingem in situatii triste si ridem in situatii vesele.Ea ami poate avea rolul de contagiune,
si de accentuare sau diminuare a insasi starii afective.
Exista mai multe pareri contradictorii asupra rolului afectivitatii.Deexemplu J.Piaget insista
asupra caracterului generalizat al conduitelor dezadaptative care apar in emotii,idee valabila doar
pentru trairile afective,primare si primitive. Pieron de pe o poziie strict funcionalist, consider c
emoia const ntr-o descrcare anormal de energie nervoas, o descrcare ce ar depi cantitatea ce
poate fi utilizat de individ pentru reaciile normale i care se poate produce chiar i atunci cnd nu exist
ocazii de reacie. Wallon din perspectiva psihologiei i a psihiatriei infantile, arat c emoiile apar n urma
acumulrii unei cantiti de tonus muscular, care dac nu se consum n activiti adecvate, pentru o
epuizare gradat, degenereaz n spasme, rs, plns.
Altii vad in aceasta descarcare emotionala,o metoda de organizare a conduitei.Darwin esteprimul
care s-a exprimat in privinta acestui lucru.Darwin insista mult asupra valorii adaptative a emotiilor.
B.Cannon deasemenia consider c emoiile sunt modaliti de activare ale organismului n vederea
meninerii sau restabilirii echilibrului.Pavlenco ea in consideratiie ambele variante el afirma ca pe de o
parte, emoia are rolul de a preveni psihicul de tulburri i de o dezagregare durabil, de a restabili
echilibru,prin degajarea fortelor pe cai vegetative,iar pe de alta parte considera emotia ca un proces de
degradare a psihicului.