Legile sensibilitatii

Modul de functionare al analizatorilor si modul de producere al senzatiilor implica actiunea mai multor legi.Acestea sunt grupate in 3 mari categorii si anume: A.Legi psihofizice B.Legi psigofiziologice C.Legi socio-culturale A.Legile psihofizice 1.Cea mai generala lege este Legea intensitatii.Aceasta se refera la faptul ca un stimul va produce o senzatie numai daca atinge o anumita intensitate ce va depasi un anumit prag, ce este denumit prag minimal absolut.Acest prag reprezinta intensitatea cea mai mica a unui stimul ce poate determina o senzatie specifica pentru un analizator. Exista si un prag absolut maxim, care se refera la cea mai mare intensitate a unui stimul ce poate sa determine o senzatie specifica(desigur si foarte puternica). Stimuli care nu ating pragul minimal absolut se numesc subliminali, iar cei care depasesc pragul absolute maxim se numesc supraliminali si sunt cei care produc durere si chiar pot duce la distrugerea analizatorului. 2.Legea proportionalitatii inverse stipuleaza faptul ca cu cat nivelul sensibilitatii este mai mare cu atat intensitatea fizica a unui stimul necesara pentru a provoca o senzatie va fi mai mica si viceversa. 3.Legea pragurilor differentiate(Weber,Fechner).Potrivit acestei legi, pentru a determina o crestere abia constientizabila la intensitatea senzatiei actuale, este necesar sa adaugam o anumita catime(ratie) la intensitatea initiala a stimului specific corespunzator.Astfel pragul diferential reprezinta aceea cantitate minima de stimul ce trebuie adaugata la stimularea initiala pentru obtinerea unei noi senzatii. Autori acestei legi Weber si Fechner au aratat ca intre intensitatea modificata a stimului si intensitatea initiala a aceluiasi stimul exista un raport constant(vezi carte schema). S- a observant ca aceasta lege se accepta doar pentru valorile meditii ale stimulilor iar pentru valorile extreme fie prea slabe sau prea puternice se va
1

aplica o lege exponentiala: intensitatea stimulului trebuie sa creasca exponential pentru ca intensitatea senzatiei sa creasca abia sezizabil. Aceasta lege a fost aplicata si in psihologia industriala si astfel s-a definit si pragul operational: acesta este de cateva ori mai mare decat cel diferential si astfel discriminarea senzatiilor se va realiza repede. B.Legile psihofiziologice Aceste legi arata dependenta senzatiei nu doar de proprietatiile fizice ale stimulului ci si de variatiile fiziologice din cadrul fiecarui analizator sau de interactiunea dintre analizatori. 1.Legea adaptarii se refera la modificarea sensibilitatii analizatorului ca urma a actiunii repetate a stimului si a duratei sale de actiune.Aceasta modificare se va realiza ascendent (daca un stimul slab va actiona mai mult timp -20 sau 30min si va duce la cresterea sensibilitatii) sau descendent(nivelul sensibilitatii va scadea datorita actiunii indelungate a unui stimul de intensitate puternica).Astfel adaptarea senzoriala ajuta la realizarea legaturilor informationale chiar si in conditiile schimbarilor conditiilor de interactiune cu stimuli.Aceasta lege se poate observa la toti analizatori dar cu precadere la cei vizuali, tactili si olfactivi. 2.Legea contrastului Arata efectul produs asupra nivelului sensibilitatii a interactiunii in timp si spatiu a doi stimuli specifici si cu caracteristici diferite.Exista doua tipuri de contrast:a) contrast succesiv- face posibila scoaterea mai puternica in evident a unui stimul actual daca inaintea sa a existat un stimul cu o intensitate mai redusa.b)contrastul simultan se realizeaza in cadrul sensibilitatii vizuale, cum ar fi negru pe fond alb, si va fi utilizat mai mult in industrie si transporturi. 3.Legea sensibilizarii Se refera la cresterea sensibilitatii unui analizator datorita interactiunii sale functionale cu altii.De exemplu: daca ne spalam dimineata cu apa rece,vom observa o crestere a acuitatii vizuale. 4.Legea sinesteziei Se refera la relatia de transfer ce se realizeaza de la un analizator la altul si astfel stimularea unuia va produce efecte senzoriale si altui analizator desi acesta nu a fost stimulat.De exemplu:stimularea analizatorului auditiv poate conduce la unii subiecti la efecte cromatice(auz colorat). 5.Legea compensatiei - In cazul unei slabe dezvoltarii a unui analizator sau chiar a lipsei sale,acest lucru va duce la perfectionarea altui analizator care va prelua functiile primului.De exemplu: o persoana nevazatoare isi va dezvolta mai mult sensibilitatea analizatorului tactil si olfactiv.

6.Legea semnificatiei Se refera la faptul ca daca un stimul chiar si de intensitate mica este important pentru o persoana acesta va fi rapid si foarte bine receptionat.Astfel vom intalni situatia de consonanta(sensibilitatea fata de stimul creste) si de disonanta(sensibilitatea scade). C.Legile socio-culturale. Aceste legi se refera la transformarile de optimizare datorita influentei noilor tipuri de stimuli(verbali,muzicali, figural-simbolici) si a formelor specific invatare, activitate de munca. 1.Legea exercitiului(profesionalizarii) Existenta unei dominante functionale a unei modalitati senzoriale nu este determinate genetic ca la animale ci apare ca urma a exercitiului si a profesiei exercitate de o persoana.Astfel la un pictor se va observa dezvoltarea sensibilitatii cromatice la un nivel superior comparativ cu persoanele ce nu desfasoara constant o astfel de activitate. 2.Legea estetizarii- In receptia si evaluarea insusilor obiectelor stimul sensibilitatea umana a introdus criteriile si operatorii,,, frumos urat,,, agreabil dezagreabil,,.