Reprezentarea

1.Reprezentarea ca proces si imagine mintala secundara Reprezentarea este primul nivel de organizare a activitatii mintal,, autonome,,, independent de prezenta si actiunea directa a obiectelor externe.Sursa ei este reprezentata de informatiile furnizate de senzatii si perceptii, iar baza obiectiva a ei este capacitatea mnezica (inregistrare /stocare/pastrare) a creierului.Imaginea obiectului perceput nu dispare imediat dupa incetarea actiunii lui asupra analizatorului dat. Ea inca continua sa persiste un anumit interval de timp pe baza fenomenului de remanenta sau postefect. Apoi va parasi scena constiintei, trecand in stare latenta, intiparindu-se in mecanismele memorative. Acolo, informatia extrasa si retinuta va fi supusa unor operatii specifice de analiza,comparare,selectie si combinare, obtinandu-se in final o imagine mintala noua, de rang superior, adica reprezentarea Astfel reprezentarea este procesul psihic de reflectare mijlocita, selective si schematica a proprietatilor concrete,mai mult sau mai putin semnificative , ale obiectelor si fenomenelor date in experienta senzoriala anterioara a subiectului. Reprezentarea trebuie inteleasa din doua puncte de vedere: a)drept proces mintal intern de prelucrare a informatiilor furnizate de imaginile primare- senzatiile si perceptiile b) ca imagine mintala secundara a obiectelor si fenomenelor percepute anterior 1.1.Factori ce influenteaza calitatea reprezentarii Calitatea reprezentarii este influentata de : a.calitatea perceptiei(acuratetea,precizia,completitudinea continututul ei) b.contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat(legatura cu starile de motivatie, cu trairile emotional- afective si cu scopurile activitatii noastre). c.frecventa contactelor perceptive cu obiectul.Astfel un obiect perceput de mai multe ori sau cotidian va fi reprezentat printr-o imagine mult mai vie, mai complete si mai fidela decat unul perceput o singura data.De aici rezulta o legitatate psihologica specifica: obiectele familial sunt reprezentatea mai usor si mai bine decat obiectele nefamiliale. d.durata intervalului care se scurge intre momentul perceperii obiectului si momentul reactualizarii imaginii lui secundare.Cu cat acest interval este mai mare, cu atat reactualizarea imaginii lui secundare va fi mai dificila si mai lacunara si invers. Astfel spatiul mintal representational are o alcatuire eterogena, multistratificata, incluzand imagini de grade diferite de vivacitate, completitudine si fidelitate.Se caracterizeaza si printr-un caracter dinamic,deoarece se produc mereu modificari de pozitii si de semnifcatii instrumentale ale imaginilor componente:unele scad in intensitate, claritate si importanta,altele sporesc.Acest aspect arata caracterul activ al procesului reprezentarii, dar si implicarea lui permanenta in reglarea cotidiana a activitatii si comportamentului.

Din punct de vedere ontogenetic, mecanismele reprezentarii se formeaza si se consolideaza mai tarziu decat cele ale perceptiei.Prima forma sub care se articuleaza si functioneaza reprezentarea este schema obiectului permanent, care se manifesta comportamental prin cautarea de catre copil a obiectului ascuns(in jur varstei de 8-10 luni), iar apoi cautarea si detectarea unui obiect pe baza denumirii lui verbale(dupa varsta de 1 an). Dupa varsta de 3 ani se va afirma functia nominativ-designativa a limbajului, iar cuvantul va deveni principalul support al continutului informational structurat in imaginea mintala secundara. Chiar daca se dezvolta pe baza perceptiei, reprezentarea nu este o continuarea in linie dreapta acesteia, ci reprezinta un nivel calitativ nou, superior al activitatii cognitive.Ea marcheaza primul pas pe traiectoria desprinderii actului de cunoastere de concretul imediat si indreptarea lui spre abstract si general.Ea marcheaza si primul stadiu in structurarea activitatii mintale autonome,care se poate derula nu numai sub impactul unui stimul din afara, ci si dupa dorinta,vointa si decizia subiectului insusi. Astfel,reprezentarea pregateste cel de-al doilea salt al activitatii de cunoastere,saltul din imperiul imagisticului in cel al constructivitatii conceptuale-ce va fi realizat de gandire. Daca comparam reprezentarea si notiunea vom observa ca latura operatorie ce este specifica gandirii are mai mule corespondente cu reprezentarea iar analiza si sinteza in raport cu continutul informatiei se intemeiaza mai mult pe scheme intelectuale interne,decat pe actiuni directe asupra obiectelor,asa cum este in perceptie. 1.2Comparare reprezentare cu perceptie Prin aceasta comparatie se evidentiaza urmatoarele: a).perceptia se realizeaza si se desfasoara numai in prezenta obiectului si sub actiunea directa a acestuia asupra organelor de simt. Reprezentarea se produce si se desfasoara in absenta obiectului b)reflectarea perceptiva are un caracter direct,nemijlocit. Reprezentarea este o reflectare mijlocita(mijlocirea se realizeaza de perceptie). c)imaginea perceptiva are o claritate pregnanta si un volum de informatii mai mare.Reprezentarea este relativ palida si poseda un volum mai mic de date,de detalii d)perceptia reflecta in maniera nediferentiata insusirile semnificative, relevante si pe cele secundare,accidentale.Reprezentarea reflecta preponderant insusirile caracteristice, semnificative e)imaginea perceptiva reflecta insusiri individual-particulare si se refera la identitatea obiectelor concrete.Reprezentarea reflecta si insusiri comune mai multor obiecte individuale,dobandind atributul generalitatii f)atat perceptia dar si reprezentarea au un caracter figural, intuitiv g)in perceptie libertatea de interventie a subiectului in structurarea imaginii este mai mic decat in reprezentare unde este posibila detasarea de obiect.

Insusirile reprezentarilor

1.Reprezentarea este o imagine panoramic,adica ea reconstituie in plan mintal si apoi reda integral si simultan toate informatiile despre obiect. 2.Reprezentarile sunt figurative,adica simbolizeaza insusiri concrete intuitive de forma, marime si culoare.. 3.Atunci cand se realizeaza perceperea unui obiect, receptionam si ceea ce constituie campul perceptiv,adica tot ceea ce il inconjoara intr-un aumit moment si loc.In reprezentare, imaginea este desprinsa de contextul spatiotemporal in care obiectul a fost perceput.Aceasta detasare de camp poate fi totala si reprezentarea poate fi transpusa mintal in alte context fara ca acest lucru sa perturbe cunoasterea.Aceste schimbari sunt insotite de constiinta absentei obiectului de reflectarea trecutului ca trecut. 3. Daca in perceptive un obiect este reflectat in toate nuantele sale cromatice, in reprezentare acestea se reduc la culorile fundamentale si acest fapt exprima un nivel mai ridicat de generalizare intuitiva. 4.Retinand cu deosebire insurile configurative caracteristice pentru o grupa de obiecte pe care le poate inlocui in plan mintal, reprezentarea este un simbol generalizat.
2.Clasificarea reprezentarilor Clasificarea reprezentarilor se face dupa mai multe criterii si anume: a.dupa analizatorul dominant in furnizarea informatiei b.dupa gradul de generalitate c.dupa natura operatiilor care stau la baza elaborarii lor a.Dupa analizatorul dominant in furnizarea informatiei avem: 1.Reprezentarile vizuale cele mai frecvente si cel mai bine structurate.Se centreaza pe redarea formei,volumului si marimii obiectelor, insusirile cromative avand un caracter mai sters si reducandu-se la tonalitatea fundamentala(rosu,galben etc.). Reprezentarile vizuale indeplinesc rolul de nucleu integrativ al tuturor celorlalte modalitati.Vizualizarea devine un atribut al intregului sistem representational.Ele pun in evidenta deosebiri individuale semnificative in ceea ce priveste claritatea,stabilitatea, completitudinea.Un rol important in generarea acestor deosebiri il are exercitiul si specificul activitatii si astfel vom intalni o functionalitatea mai mare la pictori,ingineri,arhitecti etc.Ele sunt de cele mai multe ori bidimensionale si configurative si detasate de fond. 2.Reprezentari auditive permit reactualizarea pe plan mintal a sunetelor si zgomotelor din natura,a sunetelor si structurilor musicale si a vocilor umane.Ca si in perceptie, stimuli sonori sunt reflectati in unitatea celor trei proprietati de bazaintensitate,inaltime si timbrul,iar structurile muzicale se reflecta dupa intervale si durate.Spre deosebire de perceptie,reflectarea melodiilor in reprezentare devine comprimanta si simultana.Rolul reprezentarilor auditive este foarte important in invatarea limbilor straine si in activitatea compozitorilor si dirijorilor.

Reprezentarile chinestezice sunt imagini mintale ale miscarilor proprii.Ele se concretizeaza in ceea ce se numeste idomotricitate. Vizualizarea se include ca o veriga acompaniatoare esentiala.In timpul lor se produc micro-miscari in grupurile de muschi corespunzatoare si ele sunt acele acte ideomotorii care pregatesc desfasurarea viitoarei miscarii. b.Gradul de generalitate 1.Reprezentari individuale - imagine care se raporteaza la obiectele concrete singular, in specificul identitatii lor. Ele pot avea la baza o singura percepere a obiectului sau mai multe. Desigur ca reprezentarea individuala va deveni mai clara si mai relevanta cu cat se va forma din prelucrarea unui numar mai mare de imagini perceptive secventiale.Nivelul cel mai ridicat de claritate si completitudine va fi atins in raport cu obiectele familiale. 2.Reprezentari generale reflecta insusiri si caracteristici comune mai multor obiecte iar la baza formarii lor stand operatiile de clasificare si sinteza.Acestea se vor aplica reprezentarilor individuale, din care se extrag insusirile comune,care se reunesc intr-o imagine unitara supraordonata.Dupa sfera, reprezentarile generale se aseamana cu notiunile, si unele, si altele, reflectand ceea ce este comun mai multor obiecte individuale.Dupa continut insa, ele se deosebesc mult de notiuni.Continutul reprezentarilor generale este format din insusiri semnificative,caracteristice,in timp ce continutul notiunilor este format din insusiri esentiale si necesare.De aceea trebuie sa mentionam ca reprezentarile generale sunt mai apropiate de notiunile empirice. c.Dupa nivelul operativitatii

1.Reprezentari reproductive evoca obiecte sau fenomene percepute anterior.Sunt de mai multe feluri:a.simple(statice),b.complexe(presupun o anumita dezvoltare a gandirii, cum sunt cele cinetice), c.de transformareapar dupa 7-8 ani si de exemplu reflecta fazele prin care se trece de la un arc de cerc la linia dreapta. 2.Imaginile anticipative- definesc acele miscari sau tranformari care nu au fost niciodata percepute si sunt rezultatul procesului constructiv al reprezentarii la care participa obligatoriu operatiile gandirii si procedeele imaginatiei.Apar dupa varsta de 7-8 ani si sunt foarte importante in insusirea unor cunostinte complexe iar aparitia lor poate fi ajutata de folosirea unor modele.
3.Rolul reprezentarilor in activitate Reprezentarea are un dublu rol in activitatea umana si anume:a.de cunoastere si b.de reglare Ca proces de cunoastere, reprezentarea ne furnizeaza informatii despre insusirile mai semnificative, caracteristice, individuale si comune ale obiectelor, ale fenomenelor percepute anterior.Apoi, ea face posibila continuarea activitatii de cunoastere,a operatiilor de prelucrare-interpretare a informatiilor in absenta obiectului si a contactului perceptiv cu el.Pe planul mintal intern se formeaza un sistem reprezentational coerent,mediat verbal, in cadrul caruia reprezentarile se

pun in relatie logica unele cu altele dupa criteriul similitudinii, opozitiei, generalitatii, si astfel se sporeste valoarea cognitive a fiecareia dintre ele. Reprezentarile reprezinta principal sursa de informatie pentru gandire mai ales atunci cand aceasta se desfasoara in raport cu obiectele si fenomenele care nu se afla in acel moment in campul nostru perceptiv.Sub actiunea operatiilor gandirii,imaginea reprezentarea se transforma in concept figural, in care se retin doar insusirile esentiale ale formei si configuratiei obiectelor.Prototipul acestui gen de concept cu baza directa in reprezentare il constituie figurile geometrice(unde sunt definitorii forma si raporturile dintre segmentele componente). Din punctul de vedere al rezolvarii problemelor de mecanica,fizica si geometrie, reprezentarea ce insoteste rationamentul devine esentiala atat pentru decodificarea figurala a formularilor verbale(construirea schemelor si figurilor) dar si pentru gasirea solutiei corecte. Rolul cognitiv al reprezentarilor este pus in evidenta si prin faptul ca acestea devin sursa informationala esentiala si pentru procesul imaginatiei,atat in forma sa reproductiva dar si in cea creatoare. Operatiile imaginatiei se aplica si asupra imaginilor din experienta anterioara(care sunt de fapt reprezentarile). Putem concluziona afirmand ca nivelul de dezvoltare a sistemului reprezentarilor, bogatia si diversitatea sa constituie o premiza favorizanta pentru functionarea intelectului in general. b.Rolul reglator Acesta se manifesta sub doua aspecte: a.in pregatirea antipata a actiunilor-Din punctul de vedere al planului si programului actiunilor orientate spre obiectele si situatiile externe, o veriga componenta obligatorie o constituie imaginea ,care se realizeaza in forma reprezentarii. Aceasta va contine schema de inlantuire a secventelor actiunii si informatiile corespunzatoare asupra obiectului-mijloc(instrument) asupra obiectului-scop(ce trebuie obtinut in urma actiunii) si asupra coordonatatelor spatio-temporare ale contextului(ambiantei) in care se desfasoara actiunea. b.Coordonarea si corectarea traiectoriei de desfasurare a actiunilor-imediat ce planul incepe sa fie pus in aplicare, reprezentarea se conecteaza ca factor de comanda si control al secventelor succesive ale actiunii, emitand semnale de corectie ori de cate ori se inregistreaza abateri de la modelul mintal stabilit anterior.

Datorita insusirilor lor de a fi configurative si panoramic, reprezentarile sunt un sprijin necesar in construirea sensului cuvintelor noi si de aceea in dictionarele enciclopedice in definirea cuvintelor se adauga si imagini ce pot aduce informatii ce nu pot fi redate prin cuvinte. Pentru ca ele cuprind in structural or insusiri comune si caracteristice, reprezentarile pregatesc si usureaza generalizarile de gandire.Generalizarile din reprezentarea nu sunt inca insusiri esentiale dar reprezinta un pas important pentru trecerea la notiuni. In foarte multe activitati ale gandirii,reprezentarea este un punct de plecare si suport intuitive pentru desfasurarea sirului de rationamente

necesare pentru rezolvarea unor problem.Gandirea tehnica este sustinuta de capacitatea de a avea reprezentari dinamice. Verificarea unor generalizari realizate de gandire se realizeaza prin anticipare si prin apelul la situatii reprezentante Reprezentarile pot fi component ale imaginatiei atat creatoare cat si reproductive. Reprezentarea contribuie la reglarea miscarilor si actiunilor omului.De exemplu, un conducator auto care si-a format reprezentarea unui traseu va manevra cu siguranta masina anticipand directiile acelei rute.