TEMA 6

II. Sarcini didactice

2.1. Răspundeţi la întrebările de mai jos:

- Care sunt principalele criterii de clasificare a reprezentărilor?

 după analizatorul dominant în producerea lor:

 după gradul de generalizare distingem :
 după nivelul operaţiilor implicate în geneza lor

- Cum se clasifică reprezentările ?

Omul dispune de o mare varietate de reprezentări. Clasificarea lor s-a făcut după mai multe
criterii, cel mai des folosite fiind:
 după analizatorul dominant în producerea lor:
1. Reprezentările vizuale - sunt cele mai numeroase în experienţa fiecărei persoane
2. Reprezentările auditive - reproduc atât zgomotele, cât şi sunetele muzicale şi verbale
singulare, mai ales structurile melodice sau verbale.
3. Reprezentările chinestezice constau în imagini mentale ale propriilor mişcări.

 după gradul de generalizare distingem :

1. Reprezentările individuale - sunt ale acelor obiecte, fiinţe, fenomene deosebit de
semnificative pentru o persoană.
2. Reprezentările generale - cuprind în structura lor, mai ales însuşirile comune pentru o
întreagă clasă de obiecte .

 după nivelul operaţiilor implicate în geneza lor:

1. Imaginile reproductive evocă obiectele sau fenomenele percepute anterior.
2. Imaginile anticipative - sunt mult mai comlexe. Sunt rezultatul intervenţiei operaţiilor
gândirii şi procedeelor imaginaţiei.

- De ce reprezentările constituie un nivel superior de cunoaștere în comparație cu senzațiile și

percepțiile ?

Reprezentarea este primul nivel de organizare a activității mintale autonome, independent

de prezența și acțiunea directă a obiectelor externe, omul poate prin ele sa aiba in mintea
imaginea unor obiecte sau fenomene fara ca acestea sa fie in fata lui.,prezente incampul
perceptiv..,fata de de senzatiile resimtite de om si costientizate sau de perceptia unor obiecte sau
fenomene.

Sursa ei o constituie, firește, informațiile furnizate de senzații și percepții, iar baza ei obiectivă
este capacitatea mnezică a creierului..
- Care sunt legităţile proprii procesului de reprezentare mintală?

Prin reprezentare mentală înţelegem procesul psihic de prelucrare psihică secundară sub
formă de imagini mentale ale obiectelor şi fenomenelor percepute anterior, imagini pe care le
păstrăm şi le reactualizăm, fără să mai fim în contact direct cu obiectele şi fenomenele
respective.

- Care sunt fazele dinamicii procesului de reprezentare mintală?

Avem patru faze de formare si evolutie a imagiini mentale..

 formarea imaginii mentale prin percepţie.
 formarea imaginilor consecutive post perceptive:
 formarea imaginilor /reprezentări>
 imaginile complexe ale imaginaţiei.

- Care sunt funcţiile reprezentărilor mentale în cadrul procesului instructiv educativ?

Reprezentarea îndeplinește următoarele funcții:

o funcţia de simbolizare a obiectelor şi fenomenelor reale sau posibile;

o funcţia de pregătire a generalizării, operaţie proprie formării conceptelor;
o funcţia de suport intuitiv pentru desfăşurarea unui şir de raţionamente în vederea
rezolvării unor probleme;
o funcţia de suport intuitiv pentru desfășurarea raționamentelor în vederea rezolvării unor
probleme.
o funcţia de sprijinire a imaginaţiei reproductive şi creatoare
o În ce constă rolul reprezentarilor in dinamica trecerii de la procesarea concretă la cea
logică în ontogeneză?

2.2. Analizaţi formele complexe ale procesului de reprezentare mintală :

- evidențiați rolul lor în procesul cunoașterii.

Reprezentarile joaca un rol mare în cunoastere.Ele constituie puncte de plecare, puncte de

sprijin pentru majoritatea mecanismelor psihice, sunt materia prima pentru gandire si operatiile
ei, ca si pentru imaginatie.Sunt instrumente de planificare si de reglare a conduitei umane,
integrate indiferite tipuri de activitate (de joc, de invatare, de rezolvarea a problemelor, de
munca, de creatie); reprezentarile ajuta la finalizarea performanta a acestora.Constituie un bilant
al cunoasterii, dar si o premisa a ei.
Reprezentarile sociale reprezinta o modalitate de a anticipa interactiunea cu alti
indivizi, cu alte grupuri, ori tocmai aceasta asteptare ne ghideaza noua interactiunile cu grupul
social respectiv. Este evident ca de corectitudinea acestei imagini depinde interactiunea
ulterioara, de ordin interpersonal, intergrupal etc.
 2.3. Analizați relația dintre observaţie și reprezentare mintală
Reprezentarea constituie primul nivel de organizare mintală autonomă,
independentă de prezenţa şi acţiunea directă a stimulilor. Sursa ei o constituie
informaţiile furnizate prin senzaţii şi percepţii. Aceste informaţii nu dispar însă fără
urmă, ci sunt păstrate în memorie, unde vor fi supuse în continuare unor operaţii de
prelucrare (analiză, comparare, selecţie, eliminare, schematizare, condensare etc.), rezultând
înfinal o imagine calitativ nouă: imaginea reprezentării. Aşadar, reprezentările nu
sunt simple percepţii trecute şi reproduse din memorie, ci percepţii trecute, stocate,
reorganizate şi prelucrate prin intervenţia u n o r o p e r a ţ i i i n t e l e c t u a l e ş i a p o i
actualizate.
In activitatea mentala ,reprezentările îndeplinesc un dublu rol: un rol de cunoaştere şi un rol
de reglare.. Ca proces de cunoaştere, reprezentarea furnizează informaţii despre însuşirile mai
semnificative,caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor percepute anterior, readucând în minte
imagini ale acestora. Astfel, reprzentările devin o sursă importantă de informaţii pentru gândire,
care poate prelucra informaţii despre acestea şi î n a b s e n ţ a obiectelor. Rolul reglator al
reprezentării se manifestă sub două aspecte:a) în pregătirea mintală anticipată a acţiunilor,
reprezentarea fiind un model mintal de desfăşurarea acestora; b) în coordonarea şi corectarea
desfăşurării acţiunilor, reprezentarea devenind un reper mintal, unfactor de comandă şi de
control în funcţie de care se desfăşoară acţiunea, iar, atunci când e cazul, se
efectuează corecţiile necesare.

2.4. Realizați un scurt eseu, răspunzând la întrebarea : Cum se realizează

trecerea de la cunoașterea intuitivă la cunoașterea rațională