Asemanari si deosebiri intre senzatii , perceptii si

reprezentari
Raportarea senzației și percepției reprezintă , cea mai ră spâ ndită modalitate
de definire și individualizare a senzației. Punere fata in față a doua mecanisme
cognitive reușește să conducă la surprinderea notelor distinctive a fiecă ruia
dintre ele.
Chiar din aceste definiri apare un mod implicativ de relatie in sensul ca daca
nu exista senzații nu poate apă rea percepția
deosebiri:
Spre deosebire de senzații care reflectă doar însușiri separate , percepția se
referă la obiecte in totalitatea însușirilor date unitar și integral.
asemă nă ri:
ambele semnalează însușiri concrete, intuitive au că produs imagini primare,
pentru că ele reprezintă rezultatul imediat al acțiunii stimulului asupra
analizatorilorilor
atâ t senzațiile cat și percepțiile redau însușiri concrete ale obiectelor și
fenomenelor, in condițiile acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
Explicație:
perceptii-reprezentari
ca și percepțiile, reprezentă rile sunt imagini unitare și schematice.. percepția
se produce în absența obiectului iar reprezentarea se produce în prezența
acestuia. între percepții și reprezentă ri exista o relație de interdependență .
deosebiri
între percepții și reprezentă ri sunt și deosebiri marcante.
chiar daca reprezentarea este posibilă numai după ce în prealabil a existat
percepția, ea este primul proces de cunoaștere în care subiectul cunoscă tor nu
mai este dependent de obiect.
o alta deosebire este este selectivitatea mult mai accentuată a reprezentă rii

REPREZENTARILE

REPREZENTARILE
Reprezentarea este capacitatea de a "re-construi" imaginea in lipsa
contactului direct cu obiectul, care permite cunoasterea obiectului in absenta
ui, dar nu rezentarea este capacitatea de a "re-construi" imaginea in lipsa
contactului direct cu obiectul, care permite cunoasterea obiectului in absenta
lui, dar numai daca el a actionat anterior asupra organelor de simt .

Reprezentarile nu sunt simple reproduceri ale imaginilor anterior percepute ,

ci o "re-constructie " in plan mental, o transformare a imaginilor de la care s-a
pornit initial, aceasta transformare nu este totala pentru ca sunt pastrate
elementele importante ale imaginii anterioare, daca aceste elemente nu s-ar
pastra , nu am putea vorbi de o "re-prezentare" a imaginii respective , ci de un
obiect nou, total deosebit fata de cel perceput initial

mai daca el a actionat anterior asupra organelor de simt rezentarea este

capacitatea de a "re-construi" imaginea in lipsa contactului direct cu obiectul,
care permite cunoasterea obiectului in absenta lui, dar numai daca el a
actionat anterior asupra organelor de simt .

In acest context putem desprinde cateva:

1. Asemanari intre perceptii si reprezentari :

cuprind insusiri intuitiv - figurative - sunt imagini concrete ale unui obiect;

imaginile sunt unitare - imaginea de reprezentare reda obiectul anterior perceput

in ansamblu sau

produc efecte fiziologice;

actiunile practice ale subiectului cu obiectele conduc la formarea acelor scheme

perceptive , care vor contribui la organizarea informatiei atunci cand un obiect
este perceput , schemele dobandite prin experienta stau la baza reprezentarilor

sunt insotite de miscare ;

imaginile au un inteles , o semnificatie;

limbajul are un rol esential atat in perceptii cat si in reprezentari

2. Deosebiri intre perceptii si reprezentari :

reprezentarile se produc in absenta obiectului care a stat la baza uneia sau mai
multor perceptii;
imaginile nu sunt o reproducere fidela a datelor percepute, constiuind o
prelucrare a lor ;

subiectivitatea , perceptia este insotita de impresia caracterului exterior al

obiectului, de de constiinta realitatii lui , reprezentarea imaginea este insotita , de
convingerea , in absenta obiectului ei, fie ca nu e prezent , fie ca nici nu exista;

in reprezentari imaginile depind , in mare masura de vointa noastra , le putem

alunga, le putem evoca , pe cand perceptia nu poate modifica imaginile , ea ni se
impune in mod incontestabil ;

reprezentarea este mai palida , mai sterasa si fragmentara in raport cu perceptia;

imaginile sunt fluctuante, instabile, dispar usor , se transforma, se sterg

o reprezentare nu aduce nimic nou in minte , pe cand perceptia ajuta la

descoperiri noi in ceea ce priveste unele detalii neobservate anterior.

Intre reprezentari si perceptii exista o stransa interdependenta : reprezentarile

imbogatesc perceptiile , iar numarul ,calitatea si intensitatea perceptiilor
contribuie la sporirea calitatii reprezentarilor.

Functiile reprezentarilor

Reprezentarile au un rol impoertant , in relatie cu conducerea si coordonarea

actiunilor mai complexe, cu gandirea, imaginatia si dinamica afectiva
In acest context putem desprinde cateva:

Asemanari intre perceptii si reprezentari :

cuprind insusiri intuitiv - figurative - sunt imagini concrete ale unui obiect;

imaginile sunt unitaqre - imaginea de reprezentare reda obiectul anterior

perceput in ansamblu sau;

produc efecte fiziologice;

actiunile practice ale subiectului cu obiectele conduc la formarea acelor scheme

perceptive , care vor contribui la organizarea informatiei atunci cand un obiect
este perceput , schemele dobandite prin experienta stau la baza reprezentarilor

sunt insotite de miscare ;

imaginile au un inteles , o semnificatie;

limbajul are un rol esential atat in perceptii cat si in reprezentari

Intre reprezentari si perceptii exista o stransa interdependenta : reprezentarile

imbogatesc perceptiile , iar numarul ,calitatea si intensitatea perceptiilor
contribuie la sporirea calitatii reprezentarilor.

Functiile reprezentarilor

Reprezentarile au un rol impoertant , in relatie cu conducerea si coordonarea

actiunilor mai complexe, cu gandirea, imaginatia si dinamica afectiva.

Reglarea actiunilor complexe intrevine in procesul muncii( cand turatia

motorului creste prea mult , operatorul isi reprezinta umrarile grave ce pot
rezulta si reduce presiunea aburului) ;

Punct de plecare in evolutia gandirii ( imaginea, swchematizand datele

perceptiei , inlesneste operatiile gandirii, in special abstractizarea , fiind un
intermediar intre cunoasterea senzoriala si concepte);

Functia de concretizare ( gandirea evoluata, verbal- abstracta , nu mai are

nevoie de imagini , ci se recurge la simboluri, concretizarea este esentiala in
creatia aertistica, ideile, sentimentele sunt exprimate prin diferite imagini
artistice in poezie, pictura, muzica , arhitectura) . Concretizarea este
importanta in evolutia sentimentelor .
Functia cathartica ( termenul gecesc catharsis cu sensul de purificare a fost
utilizat de Aristotel pentru a desemna functia tragediei antice de a curata
sufletele spectatorilor , eliminand preocuparile si tendintele meschine.) . In
legatura cu reprezentarile , functia cathartica se refera la rolul lor de a scadea
o stare de tensiune , chiar daca numai temporar .
Functiile reprezentarilor

Reprezentarile au un rol impoertant , in relatie cu conducerea si coordonarea

actiunilor mai complexe, cu gandirea, imaginatia si dinamica afectiva.

Reglarea actiunilor complexe intrevine in procesul muncii( cand turatia

motorului creste prea mult , operatorul isi reprezinta umrarile grave ce pot
rezulta si reduce presiunea aburului) ;

Punct de plecare in evolutia gandirii ( imaginea, swchematizand datele

perceptiei , inlesneste operatiile gandirii, in special abstractizarea , fiind un
intermediar intre cunoasterea senzoriala si concepte);

Functia de concretizare ( gandirea evoluata, verbal- abstracta , nu mai are

nevoie de imagini , ci se recurge la simboluri, concretizarea este esentiala in
creatia aertistica, ideile, sentimentele sunt exprimate prin diferite imagini
artistice in poezie, pictura, muzica , arhitectura) . Concretizarea este
importanta in evolutia sentimentelor .

Functia cathartica ( termenul gecesc catharsis cu sensul de purificare a fost

utilizat de Aristotel pentru a desemna functia tragediei antice de a curata
sufletele spectatorilor , eliminand preocuparile si tendintele meschine.) . In
legatura cu reprezentarile , functia cathartica se refera la rolul lor de a scadea
o stare de tensiune , chiar daca numai temporar .