Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ

Suport de curs

Lect univ dr DUMITRIU CELESTINA

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

Generalităţi privind Inteligenţa emoţională

Emotiile sunt parte din noi insine.Desi de multe ori incercam sa le negam, sa le suprimam
sau macar sa le reducem, emotiile (chiar si cele negative) sunt extrem de importante pentru
supravietuire. Ele ne orienteaza si ne pregatesc corpul pentru a raspunde mediului inconjurator,
in scopul de a ne asigura supravietuirea. Ca o hartie de turnesol care se coloreaza diferit, spectrul
emotional va vira catre anumite nuante in functie de mediu.Ph-ul vietii noastre este reflectat de
nuanta emotiilor pe care le resimtim: un mediu bun, o actiune „hranitoare”, „nutritiva”, va
determina emotii resimtite ca pozitive. Si invers, existenta unor pericole sau a unor necesitati
nesatisfacute, se oglindeste in nuanta negativa a sentimentelor noastre.

In mod natural, emotiile sunt autolimitate: ele isi indeplinesc rolul si apoi se estompeaza,
pe masura ce am inteles si actionat luand in considerare „sfaturile” lor. Problema apare insa
atunci cand le ignoram, atunci cand le „etichetam” ca fiind „insuportabile”, „periculoase”,
„incontrolabile”. Aceasta prelucrare mentala defectuoasa a emotiei, se refera cel mai frecvent la
emotiile negative. Motivul nu este numai acela ca le percepem ca fiind neplacute, ci si faptul ca
am invatat de la parintii sau mediul nostru ca ele sunt „gresite”. De exemplu: copiii care au fost
admonestati sau dezaprobati in momentul in care isi manifestau sentimentele negative (furia,
frustrarea etc.), vor invata ca exista emotii care „sunt gresite” si vor concluziona ca, atunci cand
le simt, „ceva este in neregula cu ei”.

In incercarea de a face fata emotiilor negative, primul pas este intelegerea emotiei pe care
o percepem.

Obisnuiti de mici sa sublimam emotiile negative, unora dintre noi le este greu sa
defineasca exact ce simt. Putem avea impresia ca suntem plictisiti cand, de fapt, ceea ce simtim
este tristete, sau nemultumire, sau „aplatizare emotionala”... Emotiile/sentimentele se transforma,
sublimeaza, in functie de modul in care ne raportam la ele, in functie de modul in care le
„etichetam”, in functie de modul in care le interpretam si vrem sa le gestionăm.

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

Exista o adevarata „alchimie emotionala”, o transformare a emotiilor/sentimentelor din

unul in celalalt, o cascada de reactii, de succesiuni emotionale pe care le urmam conform unui
pattern pe care l-am dezvoltat in decursul timpului. Faptul ca am reusit astfel sa modificam o
emotie pe care am considerat-o intolerabila, transformand-o in sfarsit intr-un sentiment mai usor
de acceptat, ne-a validat acest mod defectuos de a ne raporta la emotii.

Percepand abia emotiile derivate, ne ratacim in hatisul transformarilor emotionale si nu

mai intelegem de ce ne simtim asa, nu mai invatam nimic, ne tratam permanent cu antialgice
ignorand semnalul de avertizare pe care ni-l da durerea emotionala!

Asa ca primul pas pe care ar trebui sa il facem in fata unui sentiment neplacut este sa
intelegem ce anume simtim. Inteligenta emotionala, adica intelegerea modului in care simtim noi
si cei din jur, nu este in totalitate o calitate nativa. Ea se dezvolta in copilarie, in cazul in care
mediul in care am crescut ne-a validat emotiile, ne-a permis intelegerea si recunoasterea
acestora.

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

Este, intr-un fel, ca si invatarea cititului si scrisului: avem dotarea mentala necesara, dar
trebuie sa si invatam literele pentru a putea citi cuvinte, propozitii, fraze sau opere literare. Caci
spectrul emotional uman este, intr-adevar, o opera literara...

Termenul de inteligenţă emoţională a fost formulat pentru prima dată într-o teză de doctorat,
în SUA, în 1985. Wayne Leon consideră că inteligenţa emoţională este o abilitate care implică o
relaţionare creativă cu stările de teamă, durere şi dorinţă.
D. Wechsler, autorul setului de teste standardizate pentru inteligenţă, a remarcat că adaptarea
individului la mediul în care trăieşte se realizează atât prin elemente cognitive cât şi prin cele
non-cognitive.
Aceste aspecte non-cognitive ale inteligenţei includ factori de ordin afectiv, personal şi
social, fiind esenţiale pentru reuşita în viaţă a individului.
Psihologul W. Mischel de la Universitatea Stanford a aplicat unor copii în vârstă de 4 ani un test
cu „acadele” care poate preconiza cât de bine se vor adapta aceştia ca liceeni. Testul constă în a
le oferi copiilor o singură acadea chiar în acel moment sau două acadele chiar în acel moment
sau două acadele peste o anumită perioadă de timp când se va întoarce supraveghetorul. Este un
test de inteligenţă emoţională. Copiii care-şi pot controla sentimentele / emoţiile şi au suficientă
răbdare pentru a primi două acadele, se dovedesc a fi nu doar mai capabili din punct de vedere
emoţional, ci şi mai competenţi la şcoală şi-n viaţa de toate zilele.
Toate aceste descoperiri şi alte indicii privind sentimentele noastre şi consecinţele lor sunt
cuprinse în cartea lui Daniel Goleman intitulată „Inteligenţa emoţională”. Cartea subsumează
rezultatele unor cercetări care arată că dezvoltarea emoţională a elevilor este decisivă pentru
succesul lor în viaţă şi nu doar pentru rezultatele şcolare.
De exemplu, cercetătorii au demonstrat că elevii care au un sistem emoţional stabil la vârsta
de 4 ani au rezultate mult mai bune la diversele examinări de admitere în facultate. Capacitatea
de a recunoaşte şi de a face faţă emoţiilor duce la performanţe mai mari la şcoală, în muncă şi în
relaţiile interumane.
Formarea inteligenţei emoţionale este într-o mare măsură tributară unor obişnuinţe /
automatisme învăţate, având ca bază modele emoţionale în familie sau mediul şcolar. Inteligenţa
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

academică, noţiune ce se raportează la modele ale cunoaşterii ştiinţifice, este mai flexibilă, mai
independentă de contextele concrete în care se construieşte. Totuşi este de remarcat că atât
sensibilitatea naturală, inteligenţa emoţională, cât şi inteligenţa generală sau tradiţională au un
caracter adaptativ, asigurând supravieţuirea persoanei.

Definiţii şi abordări ale inteligenţei emoţionale

Thordike definea inteligenţa socială ca fiind capacitatea de a înţelege şi de a acţiona

inteligent în cadrul relaţiilor interumane. H. Gardner (1993), în teoria sa privind inteligenţele
multiple, rezervă un loc important acelor forme de inteligenţă care permit omului o adaptare
superioară la mediul social mai apropriat sau mai îndepărtat lui. Astfel, el a introdus termenii de
inteligenţă interpersonală şi intrapersonală.
Inteligenţa interpersonală se referă la abilitatea de a-i înţelege pe ceilalţi, de a cunoaşte ceea ce-i
motivează pe oameni, cum muncesc ei, cum poţi să cooperezi mai bine cu ei. De aceea, Gardner
apreciază că cei mai buni profesori, politicieni, lideri spirituali dispun în cel mai înalt grad de
această formă a inteligenţei.
Mulţi psihologi şi-au dat seama că această abilitate care asigură succesul în viaţa cotidiană
este, pe de o parte, distinctă de inteligenţa academică (teoretică), dar, pe de altă parte, constituie
un fel de sensibilitate specifică faţă de practică şi relaţiile interumane. Astfel s-a născut o nouă
formă de inteligenţă – cea emoţională.
Studiile privind inteligenţa emoţională sunt relativ recente, ele debutând în jurul anilor 90.
S-au conturat trei mari direcţii în definirea inteligenţei emoţionale, reprezentate de:
1. John D. Mayer şi Peter Salovey
2. Reuven Bar-on
3. Daniel Goleman

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

I. Mayer şi Salovey (1990, 1993) consideră că inteligenţa emoţională implică:

Abilitatea de a percepe cât mai corect emoţiile şi de a le exprima;
Abilitatea de a accede sau genera sentimentele atunci când ele facilitează gândirea;
Abilitatea de a cunoaşte şi înţelege emoţiile şi de a le regulariza pentru a promova dezvoltarea
emoţională şi intelectuală.
Prin această definiţie, cei doi autori au vrut să evidenţieze intercondiţionările pozitive între
emoţie şi gândire.

II. Reuven Bar-on, în 1992 a stabilit componentele inteligenţei emoţionale pe care le grupează în
felul următor:

• Aspectul intrapersonal
• Conştientizarea propriilor emoţii – abilitatea de a-şi recunoaşte propriile sentimente;
• Optimism (aversivitate) – abilitatea de a apăra ceea ce este bine şi disponibilitatea de
exprimare a gândurilor, a sentimentelor, dar nu într-o manieră distructivă;
• Respect – consideraţie pentru propria persoană – abilitatea de a respecta şi de a accepta
ceea ce este;
• Autorealizare – abilitatea de a realiza propriile capacităţi potenţiale, capacitatea de a se
implica în căutarea unor scopuri, ţeluri care au o anumită semnificaţie şi un anumit
înţeles pentru sine;
• Independenţă – abilitatea de a te direcţiona şi a te controla singur în propriile gânduri şi
acţiuni, capacitatea de a fi liber de dependenţele emoţionale.
• Aspectul interpersonal
• Empatie – capacitatea de a fi conştient, de a înţelege şi de a aprecia sentimentele
celorlalţi;
• Relaţii interpersonale – abilitatea de a stabili şi de a menţine relaţii interpersonale
reciproc pozitive, acest lucru caracterizându-se prin intimitate, oferire şi primire de
afecţiune;

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

• Responsabilitatea socială – abilitatea de a-ţi demonstra propria cooperativitate ca

membru contribuabil şi constructiv în grupul de apartenenţă sau în cel format.
• Adaptabilitate
• Rezolvarea problemelor – abilitatea de a fi conştient de probleme şi de a defini
problemele pentru a genera şi implementa potenţialele soluţii efective;
• Testarea realităţii – abilitatea de a stabili, a evalua (a aprecia) corespondenţele între ceea
ce înseamnă o trăire şi care sunt obiectivele existente;
• Flexibilitate – abilitatea de a-ţi ajusta gândurile, emoţiile şi comportamentul pentru a
schimba situaţia şi condiţiile.
• Controlul stresului
• Toleranţa la stres – abilitatea de a te împotrivi evenimentelor şi situaţiilor stresante fără a
te poticni şi de asemenea, abilitatea de a face faţă acestora în mod activ şi pozitiv;
• Controlul impulsurilor – abilitatea de a rezista sau de a amâna impulsivitatea şi de a goni
tentaţia de a acţiona în grabă;
• Dispoziţie general
• Fericire – abilitatea de a te simţi satisfăcut de propria viaţă, de a te distra singur şi
împreună cu alţii, de a te simţi bine;
• Optimism – abilitatea de a vedea partea strălucitoare a vieţii, de a menţine o atitudine
pozitivă chiar în pofida adversităţilor.
Aceşti factori, componente ale inteligenţei emoţionale (IE) se evaluează prin teste
specifice. Suma obţinută la aceste teste reprezintă coeficientul de emoţionalitate, QE. De
obicei, tipul de persoană care cunoaşte succesul în viaţă are un QE ridicat, considerându-
se că se poate prevedea succesul în viaţă şi prin stabilirea coeficientului de
emoţionalitate.
După cei doi autori, în cadrul inteligenţei emoţionale sunt incluse următoarele
capacităţi grupate în cinci domenii:
1. Conştiinţa de sine a propriilor emoţii: introspecţia, observarea şi recunoaşterea unui
sentiment în funcţie de modul în care ia naştere;
2. Stăpânirea emoţiilor: conştientizarea elementelor care stau în spatele sentimentelor,
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

aflarea unor metode de a faţă temerilor, mâniei, anxietăţii şi supărărilor;

3. Motivarea interioară: canalizarea emoţiilor şi sentimentelor pentru atingerea unui scop,
însoţită de controlul emoţional, care presupune capacitatea de a reprima impulsurile şi de
a amâna obţinerea gratificaţiilor, recompenselor;
4. Empatia: capacitatea de a manifesta sensibilitate şi grijă faţă de sentimentele altora,
persoana fiind în stare să aprecieze diferenţele dintre oameni;
5. Stabilirea şi dirijarea relaţiilor umane: se referă la componenţa şi aptitudinile sociale,
persoana fiind în stare să cunoască, să analizeze şi să controleze emoţiile altora.

III. A treia mare direcţie în abordare inteligenţei emoţionale este reprezentată de Daniel
Goleman (1995). D. Goleman a urmat Facultatea de Psihologie la Harvard fiind
preocupat de studiul creierului, creativităţii şi comportamentului. În viziunea lui
constructele care compun inteligenţa emoţională sunt:
1. Conştiinţa de sine – încrederea în sine;
2. Auto-controlul – dorinţa de adevăr, conştiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea;
3. Motivaţia – dorinţa de a cuceri, dăruirea, iniţiativa, optimismul;
4. Empatia – a-i înţelege pe alţii, diversivitatea, capacitatea politică;
5. Aptitudinile sociale – influenţa, comunicarea, managementul conflictului, conducerea,
stabilirea de relaţii, colaborarea, capacitatea de lucru în echipă.
În cartea sa din 1995, Daniel Goleman şi-a formulat definiţia inteligenţei emoţionale pe
baza lucrării lui Mayer şi Salovey din 1990. totuşi Goleman a adăugat multe alte lucruri
la ceea ce el a prezentat ca fiind inteligenţa emoţională.
În mod evident el a făcut acestea singur, fără sprijinul sau acordul comunităţii academice.
Astfel, el a adăugat câteva variabile care ar putea fi mai bine numite „trăsături de
personalitate sau de caracter” decât componente ale inteligenţei emoţionale. De exemplu,
a prezentat optimismul, perseverenţa şi capacitatea de a amâna satisfacţiile ca aspecte
majore ale inteligenţei emoţionale.
A inclus, de asemenea, una din temele sale favorite de cercetare, ceea ce el numeşte
„curgere” (flow). Acesta este un subiect despre care mai scrisese pe când studiase
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

meditaţia, religiile orientale şi stările transformate ale conştiinţei. Cartea lui Daniel
Goleman despre inteligenţa emoţională a reuşit să devină foarte populară, drept rezultat,
mulţi au acceptat definiţia extinsă a inteligenţei emoţionale elaborată de Goleman.
S. Hein, ca majoritatea autorilor, a încercat să adauge propria sa contribuţie „confuziei”
referitoare la inteligenţa emoţională, astfel încât în cartea sa din 1996 a oferit câteva
definiţii alternative.
Astfel, pentru S. Hein inteligenţa emoţională înseamnă:
– să fii conştient de ceea ce simţi tu şi de ceea ce simt alţii şi să ştii ce să faci în legătură
cu acestea;
– să ştii să deosebeşti între ceea ce îţi face bine şi ceea ce îţi face rău şi cum să treci de la
rău la bine;
– să ai conştiinţă emoţională, sensibilitate şi capacitate de conducere care să te ajute să
maximalizezi pe termen lung fericirea şi supravieţuirea;
Hein a mai enumerat o serie de comportamente specifice ale inteligenţei emoţionale, care
au fost preluate din lucrările lui Myer şi ale lui Salovey:
- conştiinţa de sine – să fii conştient de propriile emoţii atunci când acestea te cuprind;
să fii cunoscător din punct de vedere emoţional – să fii capabil să identifici şi să
etichetezi sentimente specifice în tine însuţi şi în alţii; să fii capabil să discuţi despre
emoţii şi să le comunici în mod clar şi direct;
- capacitatea de a fi empatic în raport cu ceilalţi, de a simţi compasiune pentru ei, de a-i
confirma, de a-i motiva, de a-i inspira, de a-i încuraja şi de a-i consola;
- capacitatea de a lua decizii înţelepte folosind un echilibru sănătos al emoţiilor şi al
raţiunii, de a nu fi nici prea raţional, nici prea emoţional;
- capacitatea de a reuşi să îţi asumi responsabilitatea pentru propriile emoţii, mai ales
responsabilitatea pentru propria motivare şi propria fericire.
Jeanne Segal (1999) a pus în evidenţă patru componente ale inteligenţei emoţionale, şi
anume:
- conştiinţa emoţională;
- acceptarea;

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- conştiinţa emoţională activă;

- empatia.
Conştiinţa emoţională vizează trăirea în mod autentic a tuturor emoţiilor care ne încearcă,
lăsând deoparte desprinderile intelectuale prin intermediul cărora avem tendinţa să
gândim emoţiile. Pentru a dezvolta autocontrolul emoţiilor, autoarea recomandă exerciţii
specifice de conştientizare a senzaţiilor corporale şi a emoţiilor.
A doua componentă presupune acceptarea emoţiilor conştientizate, adică asumarea
responsabilităţii propriilor trăiri afective. Aceasta nu înseamnă resemnare şi pasivitate
faţă de emoţii, ci deschidere atât faţă de cele plăcute, cât şi faţă de cele neplăcute.
Conştientizarea emoţională activă înseamnă să trăieşti experienţa prezentă şi nu ceea ce ai
simţit în trecut. Această componentă presupune conştientizarea a tot ceea ce simţi, a
cauzelor emoţiei, a realităţii şi a situaţiei în care te afli, pentru a putea fi echilibrat, a
gândi limpede şi a nu fi influenţat de emoţiile trecute.
Empatia se referă la abilitatea de a ne raporta la sentimentele şi nevoile celorlalţi, fără a
renunţa la propria experienţă emoţională.
Empatia presupune înţelegerea celuilalt, participarea la problemele sale emoţionale, fără a
te implica în rezolvarea acestora.

Profilul psihologic al persoanelor cu un nivel ridicat al inteligenţei emoţionale

Deosebirea dintre inteligenţa emoţională (IE), al cărui nivel de structurare se apreciază prin
coeficientul emoţional (QE), şi inteligenţa academică, care se raportează la gândirea logică şi se
dobândeşte preponderent în şcoli, evaluată prin coeficientul intelectual (IQ), se poate face şi în
termeni accesibili tuturor şi anume: „glasul inimii şi vocea raţiunii”. Cele două forme de
inteligenţă se referă la două feluri de cunoaştere, una bazată pe afectivitate, cealaltă bazată pe
raţiune.

EMOTIILE

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

Emotiile principale sunt urmatoarele:

- frica

- furie

- manie

- bucurie

- tristete

- surpriza

EFECTUL EMOTIILOR

1. Emotiile sunt fenomene de reglare a comportamentului necesar in sfera sociala pe deoparte;

pe de alta parte este transformat in domeniul artistic

2. Emotiile sunt fenomene de dereglare:

-modificari fiziologice (agitatie, paralizie, lesin, omucideri, suicid)

TRAIECTUL EMOTIONAL

dupa James (1934): percepem obiectul -> modificari organice -> emotie

ex.: vedem un urs -> fuga -> frica

CRITERII DE RECUNOASTERE ALE EMOTIILOR FUNDAMENTALE

-sa se manifeste brusc ca reactie la un eveniment sau gand

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

-sa dureze putin

-sa fie clar diferite de alte emotii

-sa apara si la bebelusi

-sa se manifeste fiziologic in mod specific

-sa aiba expresie faciala universal recunoscuta

I. Definitie

II. Componentele emotiilor

III. Clasificarea emotiilor

IV. Etapele procesului emotional

V. Nevoile irationale

VI. Cazul Albert

VII. Comunicare si defense in I.E (inteligenta emotionala)

__

|I.E|

_____________________________________________________________________________

identificareaexprimarea intelegerea gestionarea utilizarea

emotiiloremotiilor emotiilor emotiilor emotiilor

| | | | |

________ ________ ________ __________ ________

| | | | | | | || |

proprii neproprii proprii neproprii proprii neproprii in raport in raport| |

cu sine cu ceilalti| |

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

| |

________ ______

comunicaremotivatie

| automtv.

_________ |

creativitate_______

| luarea

_________ deciziilor

planificare|

prioritati _______
relatii

interpers.

I.

Inteligenta emotionala este ansamblul de abilitati care ne permite sa:

-identificam propriile emotii si ale celorlalti, sa le exprimam corect, real

-intelegem propriile emotii si ale celorlalti, sa le gestionam si sa ne adaptam la emotiile celorlalti

-utilizam emotiile pentru a gandi si a actiona

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

-comunicam eficient

-luam decizii bune

-ii motivam pe ceialalti si sa ne automotivam

-fim creativi

-ne planificam si orientam alegerile

-dezvoltam si intretinem bune relatii interpersonale

II.

1.modificarile fiziologice: -activare (cresterea ritmului cardiac)

-inhibare

2.trairile afective: -identificarea propriu-zisa a emotiei si situarea acesteia in regimul

"placut-neplacut", ceea ce permite etichetarea emotiei

3.expresiile faciale si corporale: -incruntarea sprancenelor; clipitul; datul din umeri

4.comportamentele adaptative: apropiere - evitare

fuga - lupta

tandrete - agresivitate

5.evaluarea cognitiva: -ganduri; judecati de valoare; idealuri; principii

III.

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

a) emotii primare c) emotii acute

b) emotii secundare d) emotii difuze

a) si b) = frica, furie, tristete, dezgust, surpriza, bucurie

c) - au inceput precis si rapid; sunt legate de un obiect concret; au durata scurta

d) - nu au un inceput precis; nu au obiect sau motiv concret; pot dura multa vreme

IV.

LEBOUX:

Etapa I- perceptie stimul -> talamusul vizual -> cortex vizual -> amigdala (asociat cu ceva potential
periculos din memoria vizuala) -> trunchi cerebral (unde sunt comandate reactiile)

Etapa II- perceptie stimul -> talamusul vizual -> cortexul vizual _____da___

| |->amigdala
|

|_________

nu |->msg. care inhiba

raspunsul amigdalei

Etapa III - |circuitul emotional|:

este automat; ultrarapid; responsabil pentru reactiile emotionale spontane; bazat pe memoria emotionala;
poate scurtcircuita cortexul si il poate lua sub control

|circuitul rational|: este lent; responsabil de analiza detaliata a stimulului; este bazat pe memoria
declarativa; determina infirmarea/confirmarea perceptiei initiale

|circuitul constient|:este foarte lent; responsabil pentru decizii si strategii, adoptate pentru a face fata
situatiei si a gestiona emotia

V.TIPURI DE NEVOI IRATIONALE

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- nevoia de a fi perfect

- nevoia de a avea intotdeauna dreptate si de a fi aprobat/a

- nevoia de control

- "trebuie"/"nu trebuie"

- generalizarile excesive ("toti..."; "intotdeauna...")

- previziunile excesive

- previziunile catastrofice

- atributiile cauzale

Efecte:- predispun la trairea amplificata a emotiei negative

- precipita emotia

- perpetueaza emotia

- accentueaza emotia

VI.CAZUL ALBERT (WATSON)

1.inainte de conditionare

2. in timpul conditionarii

3. dupa conditionare

4. generalizare

VII.

+ (comunicare):
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

indentificare utilizare

gestionare
exprimare

intelegere

- (reactii defensive):

negare, rationalizare, proiectie, intelectualizare, refulare, deplasare

I. Caracteristici ale modului de functionare: "creierul irational" si "creierul rational"

II. "Logica ratiunii" vs. "Logica sentimentelor"

III. Diferentiere IQ/EQ in functie de gen

IV. Constientizarea emotionala

I.

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

CREIERUL IRATIONAL

-situat in amigdala; ilogic; isi ia convingerile drept adevar absolut; respinge sistematic tot ce il poate
contraria; se autojustifica bazandu-se pe perceptii; denatureaza realitatea pentru a o face sa corespunda
viziunii sale; are capacitatea sa ia in stapanire creierul rational.

CREIERUL RATIONAL

-situat in neocortex; functioneaza prin aproximari si ipoteze; este logic si pragmatic; percepe lucrurile si
le integreaza intr-un sistem coerent si structurat; incearca sa plaseze noile informatii intr-un sistem
conceptual si de convingeri; are capacitatea de a reconsidera si de a restructura incontinuu acest sistem de
concepte si convingeri.

II.

LOGICA RATIUNII

- este determinata de natura si de ordinea obiectiva; constata realitatea si presupune descoperirea; este
constituita din stari intelectuale; functioneaza prin analiza.

LOGICA SENTIMENTELOR

- este de natura subiectiva; are ca origine dorinta pozitiva sau negativa care urmareste o dovada; este
constituita din valori determinate de sentimente; functioneaza prin sinteza.

ex.: deznodamantul unei boli ->[logica ratiunii] -> descompunem problema in elemente componente ->
constitutia bolnavului -> gravitatea simptomelor -> gradul de pregatire al medicului

[logica sentimentelor] -> depinde de caracterul optimist sau pesimist, indraznet sau timid al celui
in cauza si de dispozitia stabila sau momentana care determina judecatile de valoare; sinteza valorii prin
acumulare sau gradare da iluzia unei demonstratii

III.

IQ/FEMININ

- incredere intelectuala; fluenta in exprimarea gandurilor; interese intelectuale si estetice; grad mare de
introspectie; grad ridicat de vinovatie; exprima furia deschis

EQ/FEMININ

-categorica; exprima sentimentele direct; are o parere pozitiva despre ea; este comunicativa; este adaptata
la stres; este spontan
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

IQ/MASCULIN

- ambitios; productiv; previzibil; netulburat de griji; greu de multumit; inhibat; inexpresiv; detasat

EQ/MASCULIN

- echilibrat social; simpatic; vesel; dedicat; etic; intelegator; afectuos

CONSTIENTIZAREA EMOTIONALA (SALOVEY & SCHWARTZ)

1. Definitie

2. Caracteristici

3. Niveluri de constientizare

1. aptitudinea unei persoane de a recunoaste si de a descrie emotia personala si a altora.

2. aptitudine cognitivacare urmeaza un proces de dezvoltare similar cu ceea ce Piaget a descris ca fiind
cunoasterea generala.

- teza fundamentala a acestui model este ca diferentele individuale in constientizarea emotiilor reflecta
variatii ale gradului de diferentiere si integrare a schemei folosite in procesarea informatiei emotionale,
indiferent daca informatia vine din lumea externa sau din lumea interna prin introspectie.

- in masura in care constientizarea informatiei emotionale este adaptativa, atunci cu cat o persoana are
mai multa informatie despre starea emotionala personala, cu atat potentialul de folosire a acestei
informatii in atingerea succesului adaptativ este mai mare.

-exista 5 niveluri de constientizare ale emotiilor care corespund caracteristicilor structurale ale stadiilor de
dezvoltare cognitiva descrise de Piaget.

3. V. [CUMULUL DE EXPERIENTE EMOTIONALE]

IV. [AMESTECUL DE EMOTII]

III. [EMOTIILE UNICE]

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

II. [TENDINTA DE A ACTIONA]

I. [SENZATII FIZICE]

- aceste niveluri descriu organizarea experientei emotionale si sunt ierarhic inrudite prin faptul ca
functionarea la fiecare nivel modifica si dezvolta functionarea nivelurilor anterioare, dar nu le elimina.

-dezvoltarea acestor scheme emotionale se face prin intermediul cuvintelor sau prin alte moduri de
reprezentare simbolica, folosita in descrierea emotiilor.

- natura experientei emotionale constiente si capacitatea de a aprecia complexitatea in experienta proprie

si cea a altora, este influentata despre ceea ce subiectul stie despre emotie, informatie bazata la randul ei
pe modul in care a fost reprezentata emotia in trecut.

- capacitatea de constientizare a starilor emotionale este o aptitudine fundamentala pentru I.E (inteligenta
emotionala), influentand in mod direct controlul impulsurilor, perseverenta, automotivarea, empatia,
abilitatile sociale.

- gradul de diferentiere si de integrare a emotiilor are o influenta importanta in 2 directii:

a) asupra felului in care este exprimata emotia intr-un context social

b) asupra modului in care sunt negociate tranzactiile interpersonale

I. Domeniile principale ale I.E

II. Etapele dezvoltarii I.E

III. Instrumente de dezvoltare ale I.E

I.

- cunoasterea emotiilor personale care determina un grad ridicat de constientizare de sine

- gestionarea emotiilor care presupune exprimarea emotiilor potrivite in momentul potrivit

- motivarea de sine care ne duce la capacitatea de a pune emotiile in serviciul unui scop

- recunoasterea emotiilor in ceilalti

- gestionarea relatiilor

II.

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

1.CONSTIENTIZAREA DE SINE

- a observa propria persoana, a cunoaste sentimentele personale

- crearea unui vocabular al sentimentelor

- cunoasterea relatiei dintre ganduri, emotii si reactii (comportamente)

2.ADAPTAREA DECIZIILOR PERSONALE

- a examina actiunile si a cunoaste consecintele lor

- a depista daca la baza unei hotarari se afla un gand sau o emotie

3.ADMINISTRAREA SENTIMENTELOR

- supravegherea dialogului cu sine pentru a detecta mesaje negative, de exemplu descurajarile

- intelegerea a ceea ce se afla in spatele unui sentiment manifest (suferinta care accentueaza mania)

- gasirea metodelor de constientizare si transformare a fricilor, anxietatii, tristetii

4.MANAGERIEREA STRESULUI

- prin metode de relaxare, imaginatie activa, exercitiu fizic

5.EMPATIA

- a intelege sentimentele si preocuparile altora

- a aborda situatia din perspectiva celuilalt

- a aprecia diferentele in felul in care oamenii simt si gandesc viata

6. COMUNICAREA

- a discuta eficient despre sentimente

- a deveni un bun ascultator

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- a distinge intre ceea ce face si ceea ce spune cineva si judecatile noastre despre aceasta

- transmiterea mesajelor care sa inceapa cu eu

7. AUTODEZVALUIREA

- a valoriza deschiderea afectiva si a pune sentimentul de incredere la baza relatiilor

- a cunoaste momentul cand esti in siguranta si poti vorbi despre sentimentele personale

8. PERSPECTIVA

- identificarea tiparelor specifice vietii emotionale si comportamentale

- recunoasterea tiparelor la ceilalti

9. ACCEPTAREA DE SINE

- a te vedea intr-o lumina pozitiva

- a-ti recunoaste punctele tari si punctele slabe

- capacitatea de autoironie

10. RESPONSABILITATE PERSONALA

- asumarea raspunderii pentru propriul comportament

- cunoasterea consecintelor, deciziilor si actiunilor noastre

- acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale

- ducerea la capat a promisiunilor

- implicarea totala

11. DINAMICA DE GRUP

- cooperare
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- capacitatea de a sti cand si cum sa conduci si cand trebuie sa urmezi pe cineva

12. REZOLVAREA CONFLICTELOR

- presupune confruntarea onesta cu ceilalti

III.

INSTRUMENTE INSTRUMENTE INSTRUMENTE

EMOTIONALE
_________________________
-identificarea si etichetarea
sentimentelor si emotiilor
-exprimarea sentimentelor si
emotiilor
- evaluarea intensitatii
emotiilor si sentimentelor
- gestionarea emotiilor si
sentimentelor
- amanarea rasplatii
- gestionarea impulsurilor
COGNITIVE COMPORTAMENTALE
_________________________ ___________________________
- dialogul interior ca modalitate - comportamentul non-verbal:
de adaptare la propriile nevoi si
la mediu comunicare prin: contact vizual,
tonul vocii, expresie faciala,
- citirea si interpretare gesturi
mesajelor sociale
- comportamentul verbal:
- folosirea etapelor pentru
rezolvarea problemelor si se refera la formularea cererilor
luarea deciziilor clar
- intelegerea perspectivei altora - raspunsul eficient la critica
- intelegerea normelor de - ascultarea cu atentie a celorlalti
comportament

- reducerea stresului - atitudine pozitiva fata de

viata
- cunoasterea diferentelor
dintre sentimente si actiuni - autoconstientizarea

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

SCHEMELE MENTALE (EMOTIONALE si PSIHICE)

I. Definitie

Schemele mentale reprezinta o combinatie de idei si emotii caracteristice

II. Caracteristici

- le elaboram pentru ca la un moment dat au reprezentat o solutie pentru o problema cu care ne-am
confruntat timpuriu in viata

- sunt o incercare nereusita de a satisface o necesitate vitala (siguranta, relatiile cu ceilalti, etc.)

- fiecare schema are propria sa amprenta emotionala, o anumita intensitate afectiva si de regula sunt
reproduse sentimentele avute in timpul evenimentelor traumatizante initiale

- sunt paradoxale pentru ca se invart in jurul unor nevoi stringente, dar impiedica satisfacerea lor, ceea ce
determina nevroza

- pot avea si aspecte pozitive, de exemplu schema tip: standarde severe -> disciplina -> succese

- aceeasi schema se poate manifesta in maniere diferite, in comportamentul a doua persoane

- determina solutii si comportamente nevrotice

- reprezinta strategii pentru satisfacerea nevoilor fundamentale (iubire, intelegere, acceptare)

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- sunt contrare propriilor interese pentru ca saboteaza orice incercare de schimbare

________|-> 1.de adaptare

CLASIFICAREA SCHEMELOR_|

|________|-> 2.de inadaptare

1. un copil mic care este iubit si ingrijit determina formarea schemelor de adaptare ->

->o sa aiba incredere in mediu si credinta ca oamenii si universul nu reprezinta o amenintare pentru el ->
dezvolta relatii de prietenie, abordeaza oamenii, gandeste pozitiv, are relatii stabile

2. un copil agresat in primii ani de viata formeaza scheme de inadaptare -> isi formeaza convingerea ca
oamenii nu sunt demni de incredere; interpreteaza actiunile neutre sau pozitive ale celor din jur ca pe
amenintari

________|->copilarie: autoprotejare

SCHEMA DE INADAPTARE_|

|________|->maturitate: suspiciuni, dificultati in a lega prietenii

->cele mai apropiate relatii devin campuri de lupta

De-a lungul vietii tindem sa inmagazinam comportamentele si reactiile care conserva schemele. Aceste
scheme emotionale sunt rodul conflictelor interne.

MASLOW: "daca singura cale de a conserva sinele este de a-i pierde pe ceilalti, atunci copilul va renunta
la sine."

Cele mai multe scheme arata felul in care ne-am sacrificat potentialul, facand un targ pentru a mentine
relatiile cu ceilalti.

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

TIPOLOGIA SCHEMELOR - David Shapiro

1. STILUL COMPULSIV - fixare rigida asupra detaliilor si indeplinirea stricta a tuturor obligatiilor

2. STILUL ISTERIC - reactie impulsiva la primele impresii, ignorand detaliile si faptele

3. STILUL PARANOID - urmarirea oricarui indiciu care confirma asteptarile de suspiciune

Lester Luborsky a detaliat conflictele interne:

dorinta => raspuns anticipat => reactie

DORINTA RASPUNS ANTICIPAT REACTIE

________________________
- vreau sa fiu inteles, sa existe
empatie fata de mine si sa fiu
vazut asa cum sunt
________________________
- vreau sa fiu respectat,
apreciat si tratat in mod corect
________________________
- vreau sa am o parere buna
despre mine si sa am incredere
in mine
________________________
- celalalt este insensibil si
nepasator fata de sentimentele
mele
________________________
- celalalt va profita de mine
________________________
- celalalt ma va umili
________________________
- respingere, dezamagire
________________________
- furie, resentimente
________________________
- zadarnicie si neputinta

1. ABANDONUL

- are la baza teama ca ceilalti ne lasa singuri

- se fundamenteaza pe doua elemente principale :

a) o experienta reala din copilarie

b) un abandon simbolic: - mutarea intr-o noua locuinta

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- parinte instabil (distant afectiv; alcoolic; imprevizibil)

=>determina tristete si izolare,

teama si panica

- ca reactie este ceea ce numim impulsul de agatare care determina atasamentul anxios de celalalt

|->persoana face un compromis si accepta relatia nociva

|->persoana paraseste relatia inaintea celuilalt si astfel este intr-o cautare continua de partener

- persoanele cu aceasta schema au o sensibilitate crescuta la semnele de parasire si la gelozie, iar schema
determina axarea pe aceste scheme, deformandu-le si amplificandu-le pentru a-si demonstra siesi ca
relatia s-a incheiat

2. PRIVATIUNEA- "nevoile mele nu vor fi satisfacute"

- provine de la parinti preocupati de propria persoana si neatenti la nevoile copilului

- cei care au aceasta schema, ca adulti sunt persoane hipersensibile, care considera ca nu se tine cont de ei
niciodata si nu sunt ajutati suficient (emotii de tristete, furie, deznadejde)

- radacinile acestei scheme sunt: lipsa hranei, a caldurii, a afectiunii, a intelegerii, a indrumarii, a
sfaturilor

- cei cu aceasta schema traiesc sentimentul ca ceilalti nu fac suficient pentru ei si au doua tipuri de reactii:

a) asteapta ca ceilalti sa le cunoasca nevoile

b) isi satisfac singuri nevoile, dar in exces (cheltuie mult, beau mult, mananca mult)

- ii tin pe ceilalti la distanta pentru a se proteja, nu isi arata nevoile din teama ca oricum nu vor fi
satisfacute

3. SUBJUGAREA
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- nevoile celui care are aceasta schema nu sunt niciodata prioritare

- in relatie conduce celalalt si renunta foarte usor (emotii de furie, frustrare)

- se formeaza intr-o copilarie cu parinti autoritari care ignora nevoile copilului

- aceste persoane considera ca nevoile si sentimentele lor sunt neimportante si invizibile pentru celalalt

se manifesta astfel:

a) pasivitate prin reprimarea nevoilor (ca adult se manifesta in mod specific prin dorinta de a-i multumi pe
ceilalti)

b) refuzul atasamentului; nu se ataseaza in relatie pentru a nu fi dominata

c) supunere; nu pune limite in cadrul relatiei

4. NEINCREDEREA - "nu pot avea niciodata incredere in ceilalti"

- emotia principala este furia

- cei care au o astfel de schema sunt foarte vigilenti in relatii si sunt inchisi

- in mod inconstient isi aleg parteneri care se poarta urat

- au la baza un abuz (fizic, afectiv, sexual, intelectual) din copilarie

fizic -> disciplina

afectiv -> critica; injosire; confuzie

sexual -> teama; rusine; tradare

intelectual -> suprasolicitare

- abuzurile sunt preluate si facute la nivel inconstient

se manifesta astfel:

a) evita relatii bazate pe incredere

b) idealizeaza pe celalalt ca protector

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

c) se lasa antrenat/a in relatii care devin abuzive

d) devine agresor facand astfel ca abuzul sa se perpetueze

5. IMPOSIBILITATEA DE A FI IUBIT - "nu sunt demn de iubire"

- este o schema a deficientei

- emotii de rusine, umilinta, neliniste, vulnerabilitate

- determinata de parinti excesiv de critici care isi insulta si isi umilesc copiii

- mesajul transmis de parinti: "nu esti suficient de bun" (dezgust/ dispret non-verbal)

determina doua tipuri de reactii specifice:

a) acceptarea mesajelor umilitoare in relatii ulterioare, determinand capitulare sau pasivitate, lipsa
valorilor si o imagine de sine scazuta

b) atitudine de indrazneala, aroganta, care ascunde sentimentul de inferioritate

- aceste persoane se protejeaza prin relatii distante

6. VULNERABILITATEA - "lumea este un loc plin de primejdii"

- la origine se afla teama pierderii controlului

- emotia principala: teama exagerata ca urmeaza sa se intample ceva rau

RADACINI: un parinte cu tendinta de a exagera sau o perioada in care persoana s-a simtit amenintata

-aceasta schema se manifesta la maturitate prin teama exagerata de a nu pierde bani, in cariera si este
legata de siguranta fizica

determina:

- cumpatare pana la a nu mai simti nici o placere

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- diete drastice cu alimente sanatoase

- evitarea calatoriilor

prezinta doua tipuri de reactie:

a) persoanele care isi pregatesc cu meticulozitate toate activitatile

b) supracompensare prin asumare de riscuri

7. EXCLUDEREA - "eu nu fac parte din"

- determinata de atitudinea celor din grup

- mesajul perceput din partea grupului este: "nu esti ca noi, noi nu te vrem"

- emotii principale: tristete, anxietate

-reactie principala: non-implicarea => autoexcluderea

excludere de doua tipuri:

a) de la copiii de aceeasi varsta

b) de la familia celorlalti copii (din cauza diferentelor culturale sau a organizarii dinamicii a respectivei
familii)

modalitati de comportament:

- evita grupul pentru a reduce suferinta respingerii

- autoprofetia implinita => nelinistea gandului respingerii => comportament necorespunzator =>
excludere reala

- eforturi excesive de adaptare (atentie maxima pentru a fi membrul perfect al grupului)

- exagerarea fatisa a rolului de proscris facand din aceasta un titlu de glorie

8. ESECUL
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- are la baza sentimentul de a nu fi suficient de bun in ceea ce faci, in ciuda rezultatelor pozitive

- parinti, frati, colegi de clasa care il/o umilesc constant si permanente comparatii negative intre propria
persoana si ceilalti copii

- emotii de tristete, anxietate, neincredere in sine

- se formeaza pe terenul realizarilor si al carierei si se bazeaza pe sentimentul ca succesul este un lucru pe

care nu il merita sau pe sentimentul ca orice ar face nu ii iese

- si aici este vorba despre autoprofetia implinita, deoarece persoana se comporta astfel incat sa isi
saboteze succesul

doua tipuri de comportament:

a) eschivare/evitare (nu accepta noi provocari pentru o reusita)

b) amanarea prin scuze

9. PERFECTIONISMUL - "nu sunt destul de bun"; "trebuie sa fiu perfect"

- provine de la persoanele apropiate care au criticat rezultatele copilului permanent, determinand copilul
sa depuna astfel eforturi imense pentru a nu le pierde dragostea

- radacina emotionala este data de sentimentul ca va rata oricat de mult s-ar stradui, ceea ce determina
tristete (pentru ca nu este apreciat/a pentru ceea ce este, ci doar pentru cat de bine reuseste)

- cei care au aceasta schema sunt neinduratori cu ei insisi in respectarea celor mai inalte standarde

- emotii de iritare, nerabdare, tristete (pentru ca nu se poate bucura de viata din pricina responsabilitatilor)

- cei cu aceasta schema sunt workoholici, autocritici si incearca sa ii supuna si pe ceilalti propriilor
standarde

INDICI:

- sentimentul constant ca trebuie sa fac mai mult si mai bine

- ingrijorarea ca nu este suficient timp pentru tot ce mi-am propus sa fac

- severitatea cu care isi judeca actiunile

- sentimentul ca viata este lipsita de bucurii

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

10. INDREPTATIREA - "regulile nu sunt valabile pentru mine"

- se plaseaza pe ei insisi mai sus decat oricine altcineva

- sunt lipsiti de compasiune si grija pentru ceilalti

- au pretentia ca partenerul sa le satisfaca toate dorintele

SURSELE DE FORMARE:

- copii rasfatati, fara interdictii si fara responsabilitati

- iubirea parintilor conditionata de o calitate a copilului

- reactia la lipsa de atentie, de afectiune, de bunuri materiale suferite in copilarie; considera ca sunt
indreptatiti la mai mult decat li se cuvine

INDICI:

- sentimentul de a fi special

- iritarea in fata unui refuz, a impunerii unor limite

- satisfacerea primelor impulsuri si a dorintelor, indiferent de consecinte

- incapacitatea de a amana recompensa pana la terminarea obiectivului

- sunt iritate de reprosurile legate de incalcarea anumitor granite

Schemele emotionale se pot manifesta individual sau grupat si functioneaza in doua moduri:

- primul rand alterneaza perceptia si ne modifica reactiile pentru a fi in concordanta cu versiunea de

performanta a realitatii pe care o induc
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- al doilea mod ne ofera o singura alternativa care ne confirma si ne limiteaza drastic optiunile

Obicieiurile mentale care ne hranesc schemele:

- generalizarea

- perceptia selectiva

- interpretarea

- graba de a concluziona

- exagerarea sau amplificarea

- tratarea schemelor (trairea sentimentelor specifice schemei, contactul cu ele fara a incerca sa le
schimbam)

- explorarea dimensiunilor relatiei noastre cu viata, in patru directii: cognitiv, emotional,

comportamental, spiritual

FRICA

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

LONGMAN - teama este o emotie intensa provocata de o amenintare care implica o senzatie de tensiune
neplacuta, un impuls puternic de a fugi si diverse reactii fiziologice precum accelerarea batailor inimii,
incordarea muschilor, mobilizarea organismului pentru fuga sau lupta.

- este produsa nu numai de un pericol direct, ci si de situatii sau obiecte care reprezinta pericolul

TEAMA POZITIVA

Actioneaza ca un impuls protector, si ne mobilizeaza sa ne indepartam de situatiile periculoase care ne

ameninta viata sau sanatatea si ne impiedica sa ne facem rau fizic.

Teama din urma cu mii de ani era alta decat teama de acum care se manifesta prin:

- teama de a nu fi iubit, dorit

- teama de a fi respins

- teama de a fi nefolositor

Cultura a determinat aparitia fricii pentru ceea ce s-ar putea intampla.

MODALITATI PRIN CARE APARE TEAMA

1. temerile copilariei

- cu cat parintii resping teama copilului cu mai multa asprime, cu atat va fi mai puternica autoacuzarea
copilului care ajunge sa imite raspunsurile parintilor mai tarziu

2. teama ca efect al suprasolicitarii fizice sau mentale

- oboseala -> dificultatea de a adormi -> eforturi diurne mai mari -> oboseala (crescuta) -> anxietate
(crescuta)

3. teama datorata unor schimbari stresante

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- modele de comportament stabile; rutinele au scopul de a ne face sa ne simtim confortabil si reflecta

prioritatile noastre

4. teama produsa la renuntarea de tranchilizante

5. teama produsa de afectiuni medicale sau stimulente in exces

6. teama provocata prin furie reprimata

- un partener care exploateaza emotional

- incordare permanenta in mediul de la servici/lucru

- interventia rudelor in deciziile din viata proprie

7. teama produsa prin trauma

O serie de factori determina dezvoltarea sentimentului de teama dupa o trauma:

- tipul de personalitate si rezistenta naturala la stres

- atitudinea generala fata de probleme si dificultati, care este rezultatul experientelor din trecut si a
procesului de invatare

- starea de spirit in care se afla persoana cand s-a produs trauma

- modul in care au reactionat ceilalti la ceea ce s-a intamplat

Cand are loc o trauma este ca si cum experienta se infige in minte, nepermitand altor experiente pozitive
sa modifice continutul emotional al traumei.

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

TULBURARE

OBSESIV COMPULSIVA

ANXIETATE GENERALIZATA

AGORAFOBII +

ATACURI DE PANICA

FOBII

TEAMA

OBISNUITA

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

TEAMA OBISNUITA

temerile naturale: frica de animale, de inaltime, de apa, etc.

FOBII

- este o teama excesiva, nerealista, incontrolabila, declansata de un obiect, o activitate sau o situatie
specifica

3 factori care deosebesc fobiile de temerile normale:

- sentimentul de teama este puternic si persistent

- frica este nerezonabila dar recunoasterea acestui fapt nu determina disparitia fobiei

- implica evitarea obiectului, activitatii sau situatiei declansatoare de frica

tipuri de fobii:

a) fobia simpla

- teama de un anumit obiect sau situatie (frica de pasari, molii, viermi)

- persoana este speriata sa nu fie ranita sau ucisa daca se apropie de obiectul fobiei

- fobii provenite din experiente traumatice specifice

b) fobia sociala

- se refera la teama de a pierde controlul in fata celorlalti

- provine dintr-un eveniment traumatic din trecut, neclar, iar practic situatia fobica din prezent este o
translatare emotionala a evenimentului initial

AGORAFOBIA

Se refera la mai multe simptome:

- teama de a merge in spatii deschise sau publice

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- teama data de distanta mare de casa

- teama de a fi in multime

- teama de a fi in locuri izolate de unde nu se poate fugi sau primi ajutor

Agorafobicii stabilesc o zona mentala in jurul casei in care reusesc sa se descurce dar dincolo de care sunt
nefunctionali.

Agorafobia nu este teama de un obiect anume, ci de pierderea controlului.

ANXIETATE GENERALIZATA

- denota o stare persistenta de teama fara un obiect concret

- se manifesta printr-un sentiment difuz de dezastru iminent sau o teama vaga dar persistenta de ceea ce se
va intampla in viitor

- nivelul anxietatii fluctueaza in timpul zilei si de la o zi la alta dar teama este permanenta

- se manifesta prin comportamente timide, proasta dispozitie, sau comportament agresiv cu scopul de a
pune capat agitatiei

- anxietatea determina epuizare fizica, mentala si deprimare

TOC (TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA)

- obsesia reprezinta prezenta unei idei sau dorinte persistente in minte, perceputa ca fiind irationala, dar
persoana nu se poate opri din a se gandi la ea; ideea este respinsa intelectual, rational, cognitiv, dar nu
poate fi eliminata

- pentru a contracara obsesia, persoanele obsesive dezvolta o actiune-ritual compulsiva

- un gand sau un obicei este considerat obsesie sau compulsie daca persoana nu il poate opri sau pierde
mult timp efectuand actiuni compulsive astfel incat isi dezorganizeaza viata zilnica

obsesii:

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- de culori (evitare)

- de numere (ex.: superstitia lui "13")

- sexuale (ganduri de incest sau homosexualitate)

- ale exactitatii si simetriei

- legate de griji exagerate privind microbii, murdaria sau secretiile corpului

- de violenta (teama de a face rau altora sau siesi)

- frica de a rosti obscenitati

- frica de a fi responsabil de tot ceea ce merge rau

compulsii:

- verificarea si rasverificarea usilor si ferestrelor

- aranjarea repetata a lucrurilor

- strangerea si colectionarea de ziare, peturi ("fiindca vor fi utile la un moment dat")

O persoana obsesiv-compulsiva este critica cu sine si ceilalti si inflexibila.

TEAMA
______________________________________
- reactie la o primejdie reala
______________________________________
- manifestare de scurta durata
______________________________________
- are un motiv real
______________________________________
- are manifestari fizice predominante
______________________________________ ______________________________________
- tulburarea psihica derivata este fobia
ANXIETATE
______________________________________
- anticiparea unei primejdii iminente
______________________________________
- cronica
______________________________________
- nu are un motiv precis
______________________________________
- are preponderent manifestari psihologice
(griji, neliniste)
- tulburarea psihica derivata este anxietatea
generalizata

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

CUM INVATAM FRICA

- prin experiente traumatice unice

- prin mici experiente traumatice repetate fara a avea posibilitatea de a le controla

- prin efect retroactiv

- un adult care se sperie sistematic si copilul este martor

EXPLICAREA FRICII PRIN CELE PATRU

MODELE TEORETICE PRINCIPALE

1. CURENTUL EVOLUTIONIST:

- ne temem pentru ca asa ne este scris in gene; teama este o emotie utila, lasata mostenire de evolutie cu
rolul de a ne produce spaima fata de tot ceea ce ne ameninta supravietuirea sau integritatea corporala

2. CURENTUL PSIHOLOGIZANT:

- ne temem pentru ca trupul nostru este influentat de emotie; reactiile fizice de spaima care ies din aria
controlabilului nostru, reprezinta un semnal de alarma menit sa ne atraga atentia

3. CURENTUL COGNITIVIST:

- ne temem din cauza gandurilor noastre; pentru o mai mare siguranta avem capacitatea de a anticipa, de a
ne gandi la ceea ce se ascunde sub realitatea imediata, vizibila si perceptibila

4. CURENTUL CULTURALIST:

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- ne temem pentru ca am invatat-o; multe temeri ne sunt inoculate pentru a da nastere unor
comportamente adecvate culturii in care ne aflam

IUBIREA

- in spatele iubirii sta nevoia de a trai si nevoia de atasament

- exista 3 mai tipuri de iubire:

1. Iubirea pentru oamenii care ne ofera compasiune, intelegere, ajutor, care ne dau incredere in noi si ne
calauzesc:

- prototipul iubirii copiior fata de parinti

2. Iubirea pentru oamenii care depind de noi pentru tot ceea ce ne cer:

- prototipul iubirii parintilor fata de copii

3. Iubirea romantica este cea care presupune idealizarea altei persoane, prin supraestimarea calitatilor si
virtutilor si subestimarea lipsurilor.

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- la baza iubirii sta atasamentul

- exista 3 tipuri de atasament:

SECURIZANT EVITANT AMBIVALENT

________________________ ________________________ ________________________

bebelusuleste ascultator, cauta
contactul cu mama, vrea in
brate dar accepta si sa fie lasat
jos si in situatii neobisnuite;
plange dar poate fi consolat
________________________
mamaeste calda si atenta cu
bebelusul, ii intelege reactiile
si actioneaza imediat ce
bebelusul plange
bebelusul nu cauta contact
activ cu mama si se supara pe
ea in mod neasteptat; nu pare
sa fie foarte interesat sa fie
luat in brate, dar se supara
atunci cand e lasat jos; in
situatii neobisnuite
reactioneaza scurt la disparitia
mamei, apoi se concentreaza
asupra mediului (jucariilor) si
este indiferent in momentul
revenirii mamei
________________________
mama respinge indirect
bebelusul, este deseori
indisponibila, face fata cu greu
solicitarilor si isi doreste ca
bebe sa devina independent
cat mai repede
bebelusulsta lipit de mama sa,
nu exploreaza cu placere
mediul inconjurator, suporta
greu orice despartire, se
supara des si plange mult; in
situatii neobisnuite este
imposibil de calmat, isi cauta
mama avid, iar cand aceasta
revine, isi manifesta fata de ea
in mod deschis supararea
________________________
mamaeste foarte atenta si
nelinistita, este nesincronizata
cu nevoile bebelusului si nu
stie sa interpreteze reactiile

Erich Fromm - "Arta de a iubi":

"Iubirea este expresia productivitatii care implica grija, respect, responsabilitate si cunoastere, preocupare
pentru cresterea si fericirea persoanei iubite, cu radacini in propria capacitate de a iubi."

- iubirea sanatoasa este caracterizata prin afectiune, atentie, stima, incredere, acceptare, daruire, bucurie,
vulnerabilitate, veneratie, mister, gratitudine, extaz, sacralitate

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- iubirea adictiva este caracterizata prin singuratate, izolare, neliniste, gelozie, abandon, furie, nesiguranta,
dispret, ura, distantare si confuzie

Din punct de vedere clinic, adictia presupune 3 tipuri specifice de comportament:

- perseverarea intr-un anumit tip de comportament in pofida consecintelor fizice si psihice adverse

- obsesia sau preocuparea in exces

- pierderea controlului

Din punct de vedere neurologic, adictia presupune 3 componente:

- excitatie

- satietate

- fantasmare

Definitie

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoie
nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala. Paradoxal, iubirea adictiva se naste din
incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata defapt cu pierderea controlului, prin atribuirea unei
puteri personale, altcuiva decat propriei fiinte.

TIPURI DE IUBIRE ADICTIVA:

1. iubirea fantasmagorica

2. iubirea sexuala

3. iubirea dependenta

1. obiectul iubirii adictive este o fantasma, iar persoana dependenta incearca sa se identifice in totalitate
cu relatia imaginara
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

2. iubirea sexuala -> adictia sexuala => o iubire sexuala deformata, refulata sau interzisa prin

constrangeri religioase sau familiale, poate duce la

adictie sexuala, definita ca o boala implicand orice tip

de activitate sexuala necontrolata cu urmari negative

PATRICK CARNES

1. comportamente sexuale care implica exploatarea

2. relatii nereciproce

3. relatii sexuale exclusiv carnale

4. relatii sexuale care implica rusine sau teama

originile adictiei sexuale sunt abuzurile:

- emotionale (97%)

- sexuale (81%)

- fizice (72%)

-aceste traume traite la varste fragede, genereaza credinte profunde, care la maturitate devin principii de
organizare ale relatiei umane

Iubirea dependenta are 2 surse:

- incercarea inconstienta de a satisface nevoile neimplinite in copilarie si de a consolida anumite credinte

puternice, dobandite in aceeasi perioada

- se bazeaza pe ceea ce numim "incest emotional"

INCESTUL EMOTIONAL
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

In copilaria mica, copilului i se cere in mod repetat, direct sau indirect, sa aiba grija de sentimentele
parintilor. Copilul interpreteaza gresit aceasta seductie tacuta drept dragoste parinteasca, venita din partea
parintelui de sex opus; o astfel de cerere devine o invitatie mascata la incest, deoarece parintele ii cere
copilului sa se transforme in partener surogat. Asemenea parteneriate prin care rolurile sunt inversate, se
traduc la maturitate in relatii de iubire dependenta si confuzii privind intimitatea reala.

CARACTERISTICILE IUBIRII ADICTIVE

Dificultati in stabilirea granitelor eului

1.GRANITE - a) slabe

- b) rigide

a)slabe:

- conversatii intime cu persoane cu care nu exista relatii de incredere

- indragostirea de orice persoana care ne acorda incredere

- recurgerea la comportament sexual cu unicul scop de a satisface nevoile/dorintele celuilalt

- reactie de raspuns imediat la primul impuls sexual

- nerespectarea/incalcarea valorilor personale pentru a-i face pe plac celuilalt

- acceptarea unor lucruri pe care persoana nu le doreste (mancare,sex,atingere)

- neputinta de a sesiza "spargerea granitelor"

- a spune da, atunci cand vrei sa spui nu

- pastrarea relatiilor cu oamenii abuzivi

- increderea in toti oamenii

- predispozitia de a spune tot

- adularea celorlalti

b)rigide:

-neincrederea in nimeni

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- gandire dihotomica

- compartimentarea vietii; izolarea oamenilor si activitatilor de propria viata; neintegrarea diferitelor

aspecte ale vietii

- refuzul de a ceda intotdeauna si respingerea compromisului

- ridicarea unui zid si neimpartasirea cu ceilalti a gandurilor, sentimentelor si energiei proprii

- retragerea in sine

- lipsa empatiei

- acceptarea intimitatii doar prin relatii sexuale

- neacceptarea ideii de a fi vulnerabil

- simularea emotiilor

- neacceptarea ideii ca ceilalti sa aiba grija de tine

- preferinta pentru observarea vietii, in locul trairii ei

- atitudine rigida, care presupune retragerea in propria carapace si imposibilitatea de exprimare a

sentimentelor

2. TENDINTE MASOCHISTE

- unul dintre parteneri daruieste mai mult decat celalalt in detrimentul propriei dezvoltari

3. DIFICULTATEA DE A RENUNTA

- se datoreaza intensitatii iubirii adictive

- unele relatii patologice se pot intinde pe durate lungi de timp

- se manifesta prin agatarea de relatii nesanatoase de teama pierderii si respingerii

- suferinta este un fenomen natural ca raspuns vindecator, tamaduitor, la pierdere

- adictiile sunt o incercare neinspirata de a mari gradul de confort

4. TEAMA DE RISCURI, SCHIMBARI SI NECUNOSCUT

- o caracteristica a iubirii adictive este aparenta ei siguranta si predictibilitate

5. EXPERIMENTAREA INSUFICIENTA A CRESTERII INDIVIDUALE

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- cei doi parteneri stagneaza pentru ca dedica mai multa energie grijii fata de relatie, decat cresterii
personale si autorealizarii

6.DIFICULTATI IN EXPERIMENTAREA INTIMITATII REALE

- Eric Berne: "intimitatea este un schimb profund de ganduri, sentimente si gesturi aici si acum".

- relatiile intime sunt procese, nu produse perfecte

7.PARTICIPAREA (INCONSTIENT) LA JOCURI PSIHOLOGICE

- prin asumarea unuia din cele 3 roluri: a) victima

b) salvator

c) persecutor

8.INCERCAREA DE A-L SCHIMBA PE CELALALT

9. NEVOIA DE CEILALTI PENTRU A SE SIMTI IMPLINIT

-iubirea adictiva este o relatie de simbioza; dependentul are nevoie de celalalt pentru a se simti intreg,
echilibrat, in siguranta; cand aceasta simbioza este amenintata, apare anxietatea si deseori aceasta se
manifesta prin violenta fizica sau emotionala

10.A PRETINDE SI A ASTEPTA DRAGOSTE NECONDITIONATA

- singura perioada din viata in care avem nevoie de dragoste neconditionata este copilaria;

copiii depind de ceilalti pentru a se dezvolta si a creste

11.TEAMA DE A FI ABANDONAT IN DESPARTIRILE DE RUTINA

- se fundamenteaza pe faptul ca in copilarie nu s-au bazat pe permanenta parintilor ca etapa a dezvoltarii

normale

12.CEI 3 "P": PROIECTIE, PERSONALIZARE, PUTERE

PROIECTIE:

- presupune a arunca responsabilitatea asupra celuilalt sau a percepe o calitate sau o trasatura in altcineva
pe care o negi sau o refuzi la propria persoana

PERSONALIZARE:
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- se refera la situatiile in care ne internalizam proiectiile facute de altii asupra noastra, acceptandu-le drept
adevaruri despre noi insine; se organizeaza in copilarie cand ceilalti au proiectat asupra noastra

PUTERE:

- jocurile puterii reprezinta comportamente manipulative, menita sa mentina inegalitatea in cadrul unei
relatii; ele asigura unei persoane pozitia de inferioritate/superioritate fata de cealalta persoana; se bazeaza
pe modele din copilarie in care unii adulti ii invata inconstient pe copii ca puterea si dragostea sunt
monede de schimb, ceva care putem sa castigam daca jucam bine sau ne comportam intr-un anumit fel

CARACTERISTICLE IUBIRII SANATOASE

1. PERMITEREA INDIVIDUALITATII

- partenerii evolueaza schimbandu-se in timpul relatiei fara sa se simta amenintati; este posibil datorita
respectului si increderii reciproce caracteristice iubirii mature

2. CONTOPIREA DAR SI SEPARAREA FATA DE CELALALT

- presupune stabilirea unor granite sanatoase, bazate pe cunoasterea si impartasirea propriilor nevoi si
limite si impartasirea celorlalti

3. ADUCEREA LA SUPRAFATA A CEEA CE ESTE MAI BUN IN NOI SI IN CELALALT

- se realizeaza prin respect, rabdare, implicare si generozitate

4. ACCEPTAREA IDEII SFARSITULUI UNEI RELATII

- o persoana matura emotional poate diferentia motivatiile bune de cele nesanatoase care determina
alegerea si ramanerea intr-o relatie

5. RECEPTIVITATEA LA NOU SI LA SCHIMBARI

- dificultati date de exemplu de: faptul ca unul dintre parteneri isi continua drumul pe o spirala
ascendenta, iar celalalt se cramponeaza cu incapatanare de lucruri cunoscute si aparent simple, stagnand

6. STIMULAREA DEZVOLTARII CELUILALT

7. EXPERIENTA UNEI INTIMITATI SANATOASE

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

- pentru a ne incredinta celuilalt, avem nevoie de siguranta, deschidere, acceptare, congruenta (a fi egal in
cuvant si fapta)

8. LIBERTATEA DE A CERE DESCHIS CEEA CE NE DORIM SI CAPACITATEA DE A ACCEPTA

REFUZUL CELUILALT

9. EVITAREA TENDINTEI DE A-L SCHIMBA SAU CONTROLA PE CELALALT

10. CAPACITATEA DE A PRIMI SI A DARUI

11. INCURAJAREA AUTONOMIEI CELUILALT

12. ACCEPTAREA PROPRIILOR LIMITE SI ALE CELUILALT

13 STIMA DE SINE RIDICATA

14. INCREDEREA IN PARTENER ATUNCI CAND NU ESTE PREZENT SI ACCEPTAREA

SOLITUDINII

15. EXPRIMAREA SPONTANA A SENTIMENTELOR

16. ACCEPTAREA VULNERABILITATII

ETAPELE PROCESULUI TRECERII DE LA ADICTIE LA IUBIREA SANATOASA

1. NEGAREA

- se caracterizeaza prin reprimare; presupune rationalizarea abuzurilor sau a dezinteresului partenerului

incercandu-se adaptarea

Ex.: "este mai buna o relatie proasta decat niciuna"

"ne-am jurat credinta si la bine si la greu"

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

"asa e viata"

2. DISCONFORTUL

- unul sau ambii parteneri constientizeaza ca ceva esential lipseste din relatie; deseori se cauta solutii sau
liniste infara relatiei prin consum de alcool, mancare in exces, legaturi extraconjugale, munca asidua,
exercitii fizice excesive, religie, jocuri de noroc; din punct de vedere emotional apare frustrare, confuzie,
depresie, anxietate, si deseori apare reintoarcerea la etapa 1.

3. CONFRUNTAREA

- dependenta din cuplu este relevata deobicei de un eveniment major ca de exemplu depresie, spectrul
mortii, o boala, o schimbare importanta in viata; este definita de criza, ceea ce inseamna ca este posibila
violenta, abuzul, somatizari; daca decizia de despartire este luata in aceasta etapa fara a ajunge la
cunoasterea de sine, partenerii pot recreea relatii similare sau isi pot reprima sentimentele de iubire.

4. SEPARAREA PSIHOLOGICA

- implica necesitatea distantarii, detasarii emotionale temporare pentru ca fiecare dintre cei doi parteneri
sa poate intra in contact cu propriile introiectii prin intermediul analizei personale; necesita ajutor si
sprijin din afara cuplului

5. SIGURANTA DE SINE

- presupune integrarea schimbarilor din etapa anterioara, provenite din cunoasterea nevoilor si dorintelor;
capacitatea de a discerne intre ceea ce este mai important si ceea ce este mai putin important; descoperirea
temerilor si credintelor negative care au influentat relatia de iubire, si constientizarea si vindecarea lor;
aceasta etapa pune accentul pe potentialul creativ, intimitate si iubire, specifice maturizarii.

6. APARTENENTA

- intelegerea unicitatii si existenta relatiei de iubire simultan cu libertatea individuala; relatia se bazeaza
pe egalitate si nu pe jocuri de putere

7. COMUNICAREA

- se bazeaza pe autonomie, spontaneitate si deschidere sanatoasa catre intimitate

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu

 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

Bibliografie
1. Goleman Daniel – „Inteligenta emotionala”, editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001
2. Goleman Tara Bennett – „Alchimia emotionala”, editura Curtea Veche, Bucuresti, 2002
3. Dialog stiintific cu Dalai Lama consemnat de Daniel Goleman – „Emotiile distructive”, editura Curtea
Veche, Bucuresti, 2005
4. H. Eysenck, M. Eysenck – „Descifrarea comportamentului uman”, editura Teora, Bucuresti, 2005
5. Allan Pease – „Limbajul trupului”, editura Polinark, Bucuresti, 2002
6. Bill Quain – „10 reguli de incalcat, 10 reguli de urmat” – editura Curtea Veche, Bucuresti, 2007
7. Sam Deep, Lyle Sussman – „Sa actionam inteligent” , editura Polimark, Bucuresti, 2005
8. Lelord Francois, Andre Christophe – „Cum sa ne exprimam emotiile si sentimentele”, editura Trei,
2003
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu
 Facultatea de Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, departamentul Psihologie, Universitatea Hyperion

9. Lelord Francois, Andre Christophe – „Cum sa ne comportam cu personalitatile dificile”, editura Trei,
Bucuresti, 2003
10. Sartre J.P. – „Psihologia emotiei”, editura IRI, 2004
11. Ribot Theodule – „Logica sentimentelor”, editura IRI, 2006
12. Horney Karen – „Conflictele noastre interioare”, editura IRI, 1998
13. Jeanne Segal – „Dezvoltarea inteligentei emotionale”, editura Teora, Bucuresti, 2009
14. Birkenbihl F. Vera – „Semnalele corpului”, editura Gemma Press, Bucuresti, 2001
15. Cosnier J. – „Psychologie des emotions et des sentiments”, Retz, Paris, 2004
16. Lewis M, Havilland J. – „Handbook of emotions”, Guilford Press, New York, 2003
17. Rime Bernard – „Le partage social des emotions”, Presses Universitaires de France, Paris, 2005
18. Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Brian S. Friedlander – „Emotionallz Intelligent Parenting. How to
Raise a Self-Disciplined, Responsible, Socially Skilled Child”, Random House, 2007
19. www.scienceshumaines.fr
www.psychologies.com

INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Suport de curs Lect univ dr Celestina Dumitriu