Sunteți pe pagina 1din 50

Manualul „Dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă a adolescenţilor” oferă profesioniş-

Introducere
tilor care lucrează cu copiii şi tinerii un instrument care să-i ajute să transmită cunoştinţe,
să formeze atitudini şi comportamente. Lucrarea prezintă atât informaţii teoretice care au
drept scop o mai bună înţelegere a problematicii iar partea aplicativă este menită să spri-
jine munca specialiştilor în lucrul direct cu copiii şi tinerii.
Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă reprezintă una dintre principalele căi de pro-
movare a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor necesare tinerilor pentru a se descurca
singuri în viaţă. Tinerii implicaţi în exerciţii pot experimenta învăţarea într-un cadru deschis,
colaborativ, bazat pe lucrul în echipă şi promovarea atitudinilor pro-sociale.

Acest material este editat de Fundaţia Pro WOMEN în cadrul proiectului ”Clubul Abilităţilor
de Viaţă Independentă a Adolescenţilor”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul
Facilitatea de Tranziţie 2007 – Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor
şi grupurilor dezavantajate. Proiectul este derulat în perioada ianuarie 2010 – noiembrie
2010, în parteneriat cu Primăria Comunei Horleşti şi Primăria Comunei Popricani din ju-
deţul Iaşi.

Obiectivele acestui proiect sunt atât crearea în parteneriat cu autorităţile publice locale a
unei structuri organizatorice de educaţie non-formală pentru adolescenţi cât şi dezvoltarea
abilităţilor de viaţă ale adolescenţilor din mediul rural.

Principalele activităţi derulate pe parcursul celor 10 luni se concentreză pe instruirea ca-


drelor didactice şi informarea elevilor şi părinţilor pe tema abilităţilor de viaţă independentă
a adolescenţilor; înfiinţarea a câte un Club CAVIA pentru tineri în fiecare comună, dotat cu
echipamente şi materiale necesare desfăşurării de activităţi non-formale, cum ar fi elabo-
rare planuri individuale de acţiune, prezentări orale, vizionare filme documentare, jocuri de
rol, punere în scenă de piese de teatru social, ateliere de lucru, instruiri/traininguri, discuţii
libere pe teme de interes, teambuilding-uri.
Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a adolescenţilor prin educaţie non-formală va duce la do-
bândirea acelor competenţe de bază care să îi ajute pe aceştia să facă faţă eficient vieţii de
zi cu zi şi situaţiilor dificile. Aceste competenţe vor crea premisele dezvoltării lor personale
şi profesionale şi vor determina o creştere a calităţii vieţii tinerilor.

Educaţia de bună calitate presupune diversitate printr-o abordare diferenţiată, cum este
iniţierea acestui proiect în care sunt implicaţi elevi şi cadre didactice de diferite specialităţi
cât şi parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, media şi comunitate.
I. Ce sunt abilităţile de viaţă? ...................................................................................................... pg. 3

Cuprins
II. Tipuri de abilităţi de viaţă …………............………………………………….................…......…............ pg. 6
III. Abilităţile de viată independentă a adolescenţilor …...................................................... pg. 9
a. Abilităţile sociale ...................................................................................................................... pg. 11
b. Abilităţile emoţionale .............................................................................................................. pg. 13
c. Abilităţile cognitive .................................................................................................................. pg. 15
d. Abilităţile comportamentale ................................................................................................. pg. 20
e. Dimensiunea de gen .............................................................................................................. pg. 23
IV. Evaluarea nevoilor de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă a
adolescenţilor ......................................................................................................................... pg. 25
V. Metode şi instrumente de dezvoltare a abilităţilor de viaţă........................................ pg. 30
a. Brainstorming .......................................................................................................................... pg. 32
b. Activitatea de grup .................................................................................................................. pg. 32
c. Discuţia ...................................................................................................................................... pg. 33
d. Dezbaterea ............................................................................................................................... pg. 34
e. Jocuri pe roluri ........................................................................................................................ pg. 34
f. Studiu de caz ............................................................................................................................ pg. 35
g. Gândeşte/perechi/prezintă .................................................................................................... pg. 36
h. Tehnica clubului ...................................................................................................................... pg. 36
i. Echipe-jocuri-turnee ............................................................................................................... pg. 37
j. Zig-zag ........................................................................................................................................ pg. 37
VI. Proiectarea unor programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă................................. pg. 38
a. Definirea şi selectarea abilităţii de viaţă ..............................................................................pg. 39
b. Prezentarea abilităţii de viaţă tinerilor şi descrierea ei în termeni
comportamentali........................................................................................................................ pg. 40
c. Dezvoltarea abilităţii de viaţă................................................................................................. pg. 40
d. Evaluarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă........................................... pg. 41
VII. Bibliografie ............................................................................................................................. pg. 46
Capitolul 1
Ce sunt abilităţile de viaţă?
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Capitolul I un baston sau un alt ajutor ci şi-a croit drumul său abordând într-un mod unic
viaţa. Cu speranţa asigurării unei existenţe mai bune pentru Ray, mama sa l-a
Ce sunt abilităţile de viaţă?
trimis la 250 km distanţă de casă, la o şcoală pentru nevăzători unde a învăţat
să citească partituri în limbajul Braille. Aici a studiat mai multe instrumente şi
În general, prin abilităţi se înţelege comportamentul controlat care duce la
s-a apropiat de jazz, swing, gospel, blues şi country.
atingerea unor ţeluri, îndeplinirea unor obligaţii sau abordarea unei situaţii.
Pe când era încă la şcoală, mama sa moare lăsându-l singur pe lume. Cum
dorinţa ei a fost ca Ray să stea pe propriile picioare, adolescentul începe să
Abilităţile de viaţă sunt un set de abilităţi necesare oricărei persoane pentru a
cânte în cluburi şi localuri cu o formaţie country & western numită The Florida
duce o viaţă echilibrată, pentru a dezvolta şi menţine relaţii normale cu ceilalţi,
Playboys. Nu era uşor pentru un tânăr orb, dar Ray s-a maturizat rapid. În
pentru a-şi realiza scopurile propuse şi pentru a face faţă diferitelor dificultăţi.
1948, la 17 ani a luat autobuzul şi a străbătut ţara până la Seattle unde a
Termenul este folosit în diverse sensuri dar în general când vorbim de abi-
început să cânte în stilul Nat King Cole şi James Brown. Şi-a făcut rapid un
lităţile de viaţă avem în vedere un set de deprinderi, aptitudini, competenţe,
nume şi în 1949 a înregistrat primul single pentru casa de discuri Swingtime
trăsături şi calităţi, atitudini şi comportamente care să mijlocească atingerea
Records.
acelui nivel de calitate a vieţii pe care îl avem în vedere.
Patronul casei, Lauderdale l-a pus în legătură cu formaţia lui Lowell Fulsom.
Abilităţile de viaţă pot viza acţiuni personale, îndreptate către sine sau către
În jurul vârstei de 20 de ani, Ray era denumit de cei din domeniu „geniul”.
alte persoane, la fel şi acţiuni de schimbare a mediului înconjurător pentru a-l
În acest moment toţi credeau ca Ray a atins apogeul carierei sale, dar el a
face favorabil sănătăţii.
mers şi mai sus. Din 1960 a devenit militant pentru drepturi civile. Martor
al tratamentului inferior la care erau supuşi artiştii de culoare, Ray Charles
Istoria ne învaţă că oricine poate învinge obstacolele vieţii odată ce şi-a dez-
a fost primul artist renumit care a refuzat să cânte în cluburi segregaţioniste
voltat abilităţile de viaţă indiferent de vârstă, de contextul istoric şi familial în
- atitudine care l-a făcut să piardă sume importante de bani şi a determinat
care se află, indiferent de capacităţile înnăscute de care dispune, de statutul
statul Georgia să-l renege. În 1977, statul Georgia şi-a cerut scuze faţă de Ray
său social sau de resursele materiale pe care le are.
Charles şi a adoptat melodia Georgia on My Mind ca imn al statului.
Un exemplu elocvent în acest sens pentru tineri şi un model de persoană care
De-a lungul carierei Ray a câştigat 12 premii Grammy iar în 1988 pre-
a biruit în cursa cu obstacole a vieţii este Ray Charles - un mare muzician.
miul Grammy pentru întreaga carieră. Cele 76 de single lansate au fost
Povestea vieţii lui este impresionantă şi ne demonstrează cât este de impor-
în topul celor mai vândute şi în total a înregistrat peste 75 de albume.
tant să îţi dezvolţi abilităţile de viaţă cu orice preţ.
Numele sau este prezent în Hall of Fame al Rock- ului, Blues-ului cît şi
în al NAACP Image. A primit în cariera sa şi Medalia naţională a artelor.
Povestea lui Ray Charles este cea a unui copil care orbeşte de mic, este crescut
Nu şi-a uitat niciodată rădăcinile şi nici obstacolele pe care a trebuit să le
de o mamă singură şi săracă într-un mediu segregaţionist din sudul Americii,
depăşească de aceea a donat peste 25 de milioane de dolari pentru acte
dar care va reuşi să spargă barierele sociale şi să schimbe cursul istoriei mu-
de caritate destinate negrilor, educaţiei şi artelor. În paralel cu muzică lui
zicii americane. Este o poveste despre ceea ce poate face un om cu soarta sa
Ray s-a dezvoltat o latura a culturii americane. O mulţime de cântăreţi au
şi anume că o poate schimba luptând.
fost influenţaţi de munca lui Ray - Elvis Presley, BB King, Stevie Wonder
şi Rolling Stones. Chiar şi cântăreţi de astăzi sunt influenţaţi de Ray cum
Deşi la 7 ani era complet orb mama lui Ray Charles avea să-l înveţe să se
ar fi Justin Timberlake, Alicia Hayes, Norah Jones. Pentru Ray Charles
descurce utilizând auzul şi fascinaţia sa pentru sunete. Nu a utilizat niciodată
4
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

viaţa era astfel un amestec de suferinţă, necazuri, păreri de rău, exaltare, abil. El a preluat controlul carierei sale şi a obţinut anumite condiţii contrac-
frumuseţe şi dorinţă de salvare. tuale fără precedent în lumea muzicală. A deschis drumul şi altor muzicieni
care au putut beneficia de avantaje materiale importante în relaţia cu casele
Ray Charles a fost nu numai un pianist unic dar şi un compozitor excepţional. de discuri. Ray Charles a fost mai mult decât un muzician - el a influenţat
O altă latură absolut surprinzătoare a lui a fost cea de om de afaceri foarte revoluţia culturală din America, revoluţie care continuă şi astăzi.

5
Capitolul 2
Tipuri de abilităţi de viaţă
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Capitolul II 3. abilităţi de gândire: capacitatea de aface faţă situaţiilor nesigure sau com-
plexe, observarea contextului economic în situaţii de lucru, evaluarea com-
Tipuri de abilităţi de viaţă
poramentelor legate de sănătate, mediu, etc.
4. abilităţi de comunicare: deprinderea de a scrie şi a citi, de a comunica
Putem vorbi de mai multe modele sau moduri în care se pot împărţi abilităţile
într-o limbă străină, de a vorbi în public, de a asculta opiniile altora şi de a
de viaţă. Criteriile în funcţie de care se pot face asemenea împărţiri sunt variate.
prezenta argumente în favoarea unei opinii
În cele ce urmează vă vom prezenta câteva dintre modelele identificate de
5. abilităţi de cooperare: capacitatea de a dezvolta şi menţine relaţii cu cei-
specialişti în ultimii ani.
lalţi, de a colabora şi a lucra în cadrul unei echipe, de a lua decizii şi a
soluţiona conflicte
Colectivul de autori ai lucrării „Life Skills, How to Develop Them” Manual for
6. abilităţi de muncă: capacitatea de organizare, de asumare de responsa-
workers with Children and Young People [Abilităţi de viaţă, Cum să le Dezvol-
bilităţi, de solidaritate de grup, de a dezvolta proiecte şide a mânui instru-
tăm – Manual pentru cei care lucrează cu Copii şi Tineri] (publicată de Fundaţia
mente şi aplica modele
pentru Copii Slovacia în anul 2004, în cadrul programului MATRA) au identifi-
7. abilităţi de adaptabilitate: căutarea de noi soluţii şi perseverenţă în situa-
cat trei mari categorii de abilităţi de viaţă utile copiilor şi tinerilor în funcţie de
şiile de dificultate, capacitatea de a folosi tehnologiile moderen de informa-
nivelul de interacţiune socială:
re şi comunicare, dând dovada de flexibilitate în situaţii de schimbare
- Abilităţi de viaţă intrapersonale – la nivel personal, de relaţionare a unei
persoane cu sine. În această categorie pot fi incluse abilităţi care se referă la
Cel mai interesant model de abordare a abilităţilor de viaţă este Modelul 4 H
modul de abordare şi gestionare a propriilor emoţii, cunoaşterea de sine şi
(Head – Cap, Heart –Inimă, Hands – Mâini, Health - Sănătate). Acest model a
autoevaluare pozitivă, motivaţia şi procesele de gândire.
stat la baza celui mai amplu program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă pen-
tru copii şi tineri cu vîrste cuprinse între 5 – 19 ani din S.U.A. Specificul acestui
- Abilităţi de viaţă interpersonale – la nivelul de interacţiunii între persoane,
program este valorificarea experienţei din mediul extraşcolar. Conform acestui
de relaţionare cu ceilalţi. Ăn această categorie pot fi incluse acele abilităţi refe-
model abilităţile de viaţă sunt clasificate în patru categorii:
riotare la: lucru în echipă, coperare, exprimarea deschisă a emoţiilor, ascultare
1. Abilităţi legate de gândire , judecată decizie clară. În această categorie pot fi
activă, gestionarea şi soluţionarea conflictelor.
incluse abilităţi care se referă la luare de decizii, a învăţa să înveţi, rezolvare
de probleme, gîndire critică, planificare şi otganizare, utilizare judicioasă a
- Abilităţi de viaţă în comunitate – la nivelul interacţiunii în comunitate şi so-
resurselor
cietate. În această categorie pot fi incluse acele abilităţi care permit unei per-
2. Abilităţi emoţionale şi sociale legate de comunicare, cooperare, acceptarea
soane să se implice activ în comunitateşi să-şi manifeste calitatea de cetăţean:
diferenţelor, soluţionarea conflictelor, grija faţă de ceilalţi , empatie, dăruire
voluntariat, cunoaşterea structurilor autorităţilor locale.
3. Abilităţi practice, pregătire pentru muncă. În această categorie pot fi incluse
abilităţi care se referă la voluntariat, leadership, cetăţenie activă, lucru în
În anii 90, un grup de experţi ai Consiliului Europei au identificat şapte catego-
echipă, automotivare
rii de abilităţi de viaţă, considerate de bază pentru tinerii secoluli 21:
4. Abilităţi necesare pentru un stil de viaţă sănătos şi o viaţă mai bună. Aici
1. abilităţi de învăţare: învăţare pe bază experienţei, realizând conexiuni şi
pot fi incluse abilităţi referitoare la încrederea în sine, auto-responsabi-
organizând diferite tipuri de cunoştinţe
lizare, caracter, abordarea sentimentelor, autodisciplină, alegeri de viaţă
2. abilităţi de informare: identificarea şi organizarea informaţiilor, luarea în
sanatoase, managemenul stresului, prevenirea bolilor, siguranţa personală
considerare a mai multor surse de informare, consultarea specialiştilor sau
a mai multor persoane
7
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Concluzionând cele prezentate mai sus abilităţile de viaţă independentă pot fi Împărţirea în categorii a abilităţilor are raţiuni mai degrabă didactice. În con-
grupate în 5 mari categorii: texte reale, abilităţi din categorii diferite se întrepătrund sau se condiţionează
1. Abilităţi sociale reciproc. Individul poate manifesta abilitătile sale emoţionale (ex. recunoaşterea
2. Abilităţi emoţionale emoţiilor altor persoane) doar în situaţii sociale (iar performanţa în astfel de
3. Abilităţi cognitive situaţii presupune folosirea unor abilităţi sociale de interacţiune cu oamenii).
4. Abilităţi comportamentale
5. Dimensiunea de gen

8
Capitolul 3
Abilităţile de viaţă
independentă
a adolescenţilor
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Capitolul III oferi activităţi educaţionale preţioase, care să completeze armonios educaţia
oferită în şcoală. De asemenea, condiţiile neformale pot oferi punţi de acces
Abilităţile de viaţă independentă a adolescenţilor
către tinerii care nu frecventează şcoala, dar care au mare nevoie de abilităţi
de viaţă.
Un raport al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din
Domeniile Educaţiei şi Cercetării arată ca în anul 2006, proporţia tinerilor
Abilităţile de viaţă pot fi predate în centre şi cluburi ale tinerilor, instituţii ex-
din mediul rural care au ajuns să urmeze liceul este de numai 24.54%. Asta
traşcolare, centre pentru copiii străzii, centre de instruire profesională sau
pentru că în mare măsură sistemul de educaţie formală nu este apreciat ca
centre medicale. Aceste medii de învăţare reprezintă o bază receptivă şi fle-
fiind adaptat la nevoile lor specifice: în barometrul de opinie „Tinerii din mediul
xibilă pentru formarea abilităţilor de viaţă. În astfel de condiţii educaţia abi-
rural. Nevoi şi aşteptări specifice” 19.1% din respondenţi au reproşat şcolii ac-
lităţilor de viaţă poate începe de la teme sau probleme care au o importan-
tuale că „Nu dă calificările cerute pe piaţa muncii”, iar 14.7% ca „Nu răspunde
ţă deosebită pentru situaţia concretă în care se află tinerii. Accentul poate fi
specificului vieţii de la tară”.
plasat, de exemplu, pe prevenirea violenţei, cunoaşterea drepturilor sau pe
consultaţiile privind căutarea unui loc de muncă.
Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a tinerilor prin programe de educaţie non-
formală, dobândirea acelor competenţe de bază care sa îi ajute pe adolescenţi
Un aspect important: în timpul abordării abilităţilor de viaţă în subiecte sen-
să facă faţă eficient vieţii de zi cu zi şi situaţiilor dificile, vor crea premisele
sibile cum sunt sănătatea sexuală sau abuzul de substanţe, tinerii se simt mai
dezvoltării lor personale şi profesionale şi vor determina o creştere a calităţii
în siguranţă discutând aceste teme într-un mediu extraşcolar, cu adulţi sau
vieţii acestora.
semeni în care au încredere.
Şi un ultim argument în plus: educaţia bazată pe formarea abilităţilor de viaţă
Există mulţi factori care afectează copiii şi tinerii: tranziţia socială şi econo-
necesită o metodologie de predare interactivă, bazată pe experienţe personale,
mică, migraţia şi conflictele, problemele din familie, accesul limitat la educaţie
iar mediile extraşcolare oferă această flexibilitate.
şi servicii de sănătate, şomajul etc. Aceşti factori expun copiii şi tinerii unor ris-
curi sociale şi de sănătate. Violenţa şi abuzul, consumul de substanţe (droguri,
Scopul educaţiei pentru formarea abilităţilor de viaţă este a asigura tinerilor
alcool, ţigări), relaţiile sexuale timpurii şi ocazionale, sarcina timpurie şi nedo-
un proces de dezvoltare personală, socială şi de sănătate prin oferirea opor-
rită, infectarea cu HIV/SIDA şi alte BTS, traficul de fiinţe umane sunt probleme
tunităţilor de învăţare pentru acumularea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitu-
pe care societatea le prescrie adolescenţilor şi tinerilor. De ce se afirmă acest
dinilor, care le va permite să ducă o viaţă sigură, sănătoasă şi responsabilă ca
lucru? Pentru că adolescenţii şi tinerii:
persoane şi membri ai societăţii.
• au dorinţa mare de a se afirma, dar n-au experienţă de viaţă
• sunt slab informaţi privind riscurile sociale şi de sănătate (prevenţie şi inter-
Obiectivele generale ale educaţiei pentru formarea abilităţilor de viaţă:
venţie, minimalizare a riscurilor)
• oferă tinerilor cunoştinţe şi informaţii despre diverse probleme personale,
• au deprinderi de viaţă insuficient dezvoltate
sociale şi de sănătate
• simt lipsa spaţiilor şi serviciilor sigure şi prietenoase lor
• ajută tinerii să conştientizeze atitudinile proprii şi ale altor oameni faţă de
• au oportunităţi limitate de dezvoltare şi de participare
problemele personale, sociale şi de sănătate
• ajută tinerii să însuşească şi să practice abilităţi personale şi sociale
Programele ce ţin de formarea abilităţilor de viaţă, care fac parte din curri-
• oferă tinerilor oportunităţi de a face alegeri informate în ceea ce priveşte
culele naţionale, au avantajul unei acoperiri mari şi sunt mai durabile decât
modul lor de viaţă
intervenţiile izolate efectuate în condiţii extraşcolare. Aceste condiţii, însă, pot
10
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

• ajută tinerii să conştientizeze influenţa grupului de semeni şi a mass-media În această categorie pot fi incluse abilităţi care se referă la :
asupra modului lor de viaţă • comunicare interpersonală
• ajută tinerii să se respecte pe sine şi pe cei din jur • gestionarea relaţiilor
• promovează responsabilitatea personală şi socială a tinerilor. • lucrul în echipă
• acceptarea diferenţelor de opinii
La vârsta lor, tinerii pot să-şi mărească eficienţa acţiunilor, să devină mai • căutarea şi oferirea suportului social
încrezători în propriile forţe, să îşi îmbunătăţească raporturile cu cei din jurul • managementul conflictelor
lor, să dobândească un control mai bun asupra propriei lor vieţi. Obiectivul
formării este promovarea capacităţii tânărului de a se descurca singur. Pentru Prin procesul de comunicare încercăm să convingem, să explicăm, să influ-
aceasta trebuie ajutat să însuşească deprinderi adecvate şi tot odată să prac- enţăm, să educăm, să informăm. Prin comunicare urmărim: să fim receptaţi,
tice motivat comportamentele adecvate vieţii independente. să fim înţeleşi, să fim acceptaţi şi să provocăm o reacţie. Când unul din aceste
obiective nu este atins înseamnă că procesul de comunicare s-a realizat defi-
Abilităţile cognitive, comportamentale, emoţionale şi sociale, care susţin modul citar. Acest lucru se poate întâmpla din cauza mai multor factori sau bariere
în care o persoană se descurcă în situatii adverse, pot fi dezvoltate sistematic. care apar în procesul comunicării. Comunicarea nu este suficientă, atunci când
Studiile arată că învăţarea joacă rolul crucial în dezvoltarea abilităţii de a face nu este însoţită de ascultare. Ascultarea implică auzirea semnalelor sonore
fata situaţiilor de viaţă stresante . Astfel aveţi posibilitatea de a înarma” copiii şi interpretarea lor prin integrarea acestora în propriul sistem de gândire.
şi adolescenţii aflaţi în circumstanţe de viaţă defavorabile cu abilitati care să-i Oamenii lucrează cel mai bine în medii în care aşteptările sunt clare, flexibile,
ajute să facă faţă adversităţilor şi să se dezvolte în continuare armonios ca în care se simt apreciaţi pentru ceea ce sunt şi sunt trataţi cu respect. Fiecare
adulţi adaptaţi şi competenţi. dintre noi are nevoie să-şi dezvolte abilităţile de lucru in echipă.

În cele ce urmează vă vom oferi cîteva repere teoretice şi practice privind prin- În orice tip de relaţie sau grup apar diferenţe. Oamenii gândesc în mod diferit,
cipalele tipuri de abilităţi de viaţă independentă. Informaţiile teoretice vă vor au valori diferite, interpretează informaţia în mod diferit. În echipele eficiente
ajuta sî înţelegeţi mai bine problematica iar partea aplicativă vă poate oferi există un sentiment de unitate, de angajament faţă de obiectivele şi idealurile
un sprijin în lucrul direct cu tinerii. comune; cu toate acestea în grupuri se dezvoltă şi un sentiment de diversitate
care presupune existenţa diferenţelor. Acestea sunt binevenite şi oferă oame-
a. Abilităţile sociale sunt deprinderi necesare în relaţionarea adecvată cu cei nilor ocazii să îşi lărgească cunoştinţele în diverse domenii, contribuind astfel
din jur şi reprezintă o condiţie a reuşitelor atât în plan profesional, cât şi per- la progres. Iată motivul pentru care oricine trebuie încurajat să-şi exprime
sonal. Oamenii de succes rezolvă problemele comune în aşa fel încât relaţia cu şi să-şi susţină punctele de vedere astfel încât toţi cei implicaţi să îşi aducă
alte persoane să nu fie periclitată. aportul, iar părerile fiecăruia să fie respectate. Diversitatea se transformă în
conflict atunci când oamenii nu sunt dispuşi să accepte alte valori, priorităţi
Problemele relaţionale o dată rezolvate nu reapar în alte situaţii. Printre ca- sau puncte de vedere cu privire la ceea ce este „corect” sau „important”, iar
racteristicile personale se evidenţiază flexibilitatea şi evitarea capcanelor pre- divergenţele nu pot fi împăcate (negociate în mod satisfăcător). Conflictul nu
judecăţilor. Aceste persoane percep clar şi interpretează adecvat compor- este neapărat un fapt negativ şi chiar dacă este dificil de rezolvat, atunci când
tamentul celorlalţi. Abilităţile sociale garantează astfel eficienţa în domeniul este bine gestionat, poate oferi unui grup şi membrilor săi ocazia de a învăţa
relaţiilor interpersonale, al comunicării, al rezolvării situaţiilor conflictuale, al şi evolua.
luării deciziilor etc.

11
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

APLICAŢII PRACTICE • Un prieten este îngrijorat că devine obez şi ar vrea să ştie ce ar trebui să facă
pentru a evita o astfel de problemă
Exerciţiu 1: Să învăţăm să comunicăm • Eşti foarte ocupat dar un prieten insistă să mergeţi la cinematograf
Materiale: bileţele cu variante de scenarii • Un prieten vrea să se apuce de fumat şi îţi cere sfatul
• Un prieten te invită la o petrecere dar tu ştii că acolo vor fi alcool şi droguri
Obiectiv: exersarea unor abilităţi de comunicare. • Un prieten este seropozitiv şi te întreabă dacă veţi continua să fiţi prieteni
• Te simti foarte obosit, dar un prieten este deprimat şi vrea să vorbiţi
Rezultate aşteptate:
Tinerii îşi vor însuşi câteva abilităţi de comunicare. Exerciţiul 2 . Să-i apreciem pe ceilalţi
Timp: 45 de minute
Desfăşurare: invitaţi tinerii să se aşeze pe jos, într-un cerc.
Explicaţi că educaţia între prieteni este posibilă şi că în această sesiune tinerii Obiective: Tinerii vor invăţa să-şi aprecieze unii altora calităţile
vor exersa nişte abilităţi de comunicare, necesare acestui scop. Treceţi cutia cu
bilete cu scenarii de la un participant la altul în cadrul cercului. Rugaţi fiecare Rezultate aşteptate:
tânăr să tragă un singur bilet.Rugaţi-i să citească biletele şi să se pregătească Tinerii vor deveni conştienti de caracteristicile pozitive pe care le au.
individual pentru exerciţiu timp de 5-10 minute. Începeţi dintr-o parte a cer- Tinerii îi vor aprecia mai mult pe cei din jurul lor, în special pe cei din familie
cului şi rugaţi fiecare tânăr să dea un raspuns la situaţia de pe bilet. şi pe prieteni.
Explicaţi că îşi pot alege un partener cu care să facă exerciţiul. După ce s-au
încheiat prezentările, cereţi feedback şi sugestii. Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se aşeze în cerc. Explicaţi că avem cu toţii laturi bune
şi mai puţin bune, şi că este important să recunoaştem ce este bun în fiecare dintre
Interpretări: După ce exerciţiul este încheiat, facilitaţi o discuţie în grupul noi. Acest exerciţiu va permite să ne apreciem reciproc trasăturile pozitive.
mare folosind următoarele întrebări: Începeţi de la un punct oarecare al cercului şi rugaţi fiecare tânar să-i spună
• Cum te-ai simţit făcând acest exerciţiu. Din ce cauză? persoanei din stânga un lucru care îi place la el/ea.
• Ai fi capabil să foloseşti aceste abilităţi într-o situaţie reală? Cum /În ce situ- Când cercul este complet, repetaţi exerciţiul în sens invers (fiecare participant
aţii crezi că nu ar putea funcţiona? îi va spune colegului din dreapta ce îi place la el/ea).
• Ai discutat vreodată acest tip de probleme în grupul tău de prieteni? Ne poţi
împărtăşi din experienţa ta? Interpretare: Puteţi folosi următoarele întrebări pentru a facilita discuţia dupa
• Care crezi că sunt cerinţele de bază pentru o bună comunicare? exerciţiu:
Scenarii pentru bileţe: • Cum v-aţi simţit făcând un compliment? Din ce cauză?
• Un prieten doreşte să plece într-un alt oraş şi îţi cere sfatul cu privire la ce • Cum v-aţi simţit primind un compliment? Din ce cauză?
modul în care să se comporte acolo • Cât de des vă apreciaţi prietenii şi membrii familiei pentru lucrurile pe care
• Un prieten fumează şi te întreabă dacă nu te deranjează le fac pentru voi?
• Un prieten vrea să doneze sânge şi te întreabă dacă ştii ce precauţii ar trebui să-şi ia • Cum vă simţiti când prietenii vă critică sau spun lucruri negative despre voi?
• Un prieten vrea să devină cântăreţ în timp ce părinţii săi vor ca el să devină Din ce cauză?
inginer şi îţi cere sfatul • Vă puteţi gândi la modalităţi în care vă puteţi folosi calităţile pentru a vă
• Un prieten de al tău te intreabă despre modul în care HIV nu se poate transmite ajuta prietenii? Cum?

12
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Exerciţiul 3. Diferenţierea comportamentelor Rezultate aşteptate:


Materiale: lista cu comportamente pozitive şi comportamente - Tinerii vor înţelege că fiecare este diferit şi că dezacordurile generate de
negative, 2 coli de flipchart: una cu semnul „+” si una cu semnul „-”. puncte de vedere diferite nu trebuie să se transforme în conflicte distructive
Timp: 30 - 40 de minute - Tinerii vor deveni conştienţi de interacţiunea propriei personalităţi cu factorii
externi
Obiectiv: să recunoască comportamentele pozitive şi negative în relaţiile in-
terpersonale. Desfăşurare: Se scrie cuvântul CONFLICT pe o bucată mare de hârtie care se
aşează pe podea în centrul grupului. Fiecare participant primeşte câte o foaie
Rezultate aşteptate: de hârtie pe care o rupe într-un număr de bucăţi egale cu numărul de litere
- Tinerii vor fi capabili să facă diferenţa între comportamentele pozitive şi din numele său (de ex. ANDREI va rupe foaia în 6 bucăţele de hârtie). Partici-
negative ale celorlalţi. panţii scriu pe fiecare bucăţică de hârtie o idee, o acţiune, o emoţie, o reacţie
- Tinerii vor fi capabili să se protejeze de pericole. fizică, un sinonim al cuvântului conflict. Ei aşează hârtiuţele în jurul colii mari
din centru pe care scrie CONFLICT. Se citesc cuvintele asociate conflictului şi
Desfăşurare: Invitaţi tinerii să pună coala de hârtie cu semnul „+” pe un pe- se discută pe baza acestora despre:
rete, iar cea cu semnul „-” pe peretele opus. Asiguraţi-vă că tinerii cunosc - aspectele pozitive si negative ale conflictelor
semnificaţia semnelor. Rugaţi participanţii să se adune între cele două semne. - trăirile in situaţii de conflict
Explicaţi că veţi citi anumite afirmaţii legate de comportamente. Participanţii - posibilitatea de rezolvare a conflictelor prin empatie
vor trebui să se îndrepte către semnul „-” dacă ei consideră acel comporta- - negocierea situaţiilor conflictuale
ment negativ şi către semnul „+” dacă asociază afirmaţia cu un comportament - managementul tensiunii generate de conflict
pozitiv. Întrebaţi-i rapid care le sunt motivaţiile şi citiţi urmatoarea afirmaţie.
Continuaţi cât consideraţi necesar. Interpretare: Din cuvintele enunţate şi pe baza experienţelor lor conflictuale,
se construieşte o situaţie care va fi scrisă pe o foaie de flipchart. Participanţii
Interpretări: Puteţi folosi următoarele întrebări pentru a stimula discuţiile: vor sugera modalităţi pozitive de rezolvare ale conflictului, precum şi modali-
- Este uşor de recunoscut dacă un comportament este pozitiv sau negativ? tăţi negative de soluţionare ale acestuia. Pot fi identificate de asemenea, prin
- Conştientizarea comportamentelor pozitive şi negative vă poate ajuta în si- opoziţie, aspectele benefice ale situaţiei conflictuale, precum şi cele negative.
tuaţii posibil primejdioase?
- Cum vă veţi comporta cu oamenii care consideraţi că au un comportament ------------------------
care v-ar putea fi dăunator?
b. Abilităţile emoţionale se referă la capacitatea de a ne administra pe noi
Exerciţiul 4. Dicţionarul Conflictelor înşine şi relaţiile noastre într-un mod eficient. Spre deosebire de IQ, care este
Materiale: coli de hârtie, markere; Timp: 35 de minute în mare masură genetic (se modifică foarte puţin din copilărie), abilităţile de
inteligenţă emoţională pot fi învăţate la orice vârstă. Aceste abilităţi se demon-
Obiective : strează într-o varietate largă de contexte şi au implicaţii asupra dezvoltării
• identificarea principalelor surse de conflict emoţionale şi asupra capacităţii de a iniţia şi construi relaţii sociale.
• dezvoltarea abilităţilor de negociere în soluţionarea conflictelor Cu ajutorul exerciţiilor prezentate, tinerii conştientizează rolul influenţelor din
• managementul stărilor tensionate cauzate de conflicte mediul şi anturajul lor asupra comportamentelor pe care le adoptă ulterior.

13
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Grupul de prieteni joacă un rol important în viaţa lor, iar dorinţa de integrare Rezultate aşteptate:
şi acceptare este o pârghie foarte puternică în adoptarea anumitor comporta- • Tinerii vor învăţa noi modalităţi în care să-şi ajute prietenii la nevoie.
mente. Din cauza presiunii exercitate de grup este posibil ca unele consecinţe • Tinerii îşi vor sprijini şi ajuta prietenii care au nevoie de ei în gestionarea
negative pe termen lung, să fie ignorate datorită beneficiilor de moment. unor situaţii dificile.

Scopul exerciţiilor este acela de a ajuta dezvoltarea empatiei tinerilor, a capa- Desfăşurare: folosiţi un joc interesant pentru a împărţi tinerii în grupuri de
cităţii de înţelegere şi a capacităţii de oferire a suportului emoţional prietenilor cate 4-6.
şi familiei. Tinerii sunt încurajaţi să acorde o atenţie sporită comunicării şi Explicaţi că fiecare grup va avea de pregătit jocuri de rol pentru a pune în
înţelegerii celor din jur, să acorde sprijin, să se adapteze emoţional în funcţie evidenţă moduri în care îşi pot ajuta prietenii, pe baza scenariilor primite. Daţi
de situaţie, astfel încât să poată contribui la depăşirea unor situaţii dificile. câte un scenariu fiecărei echipe. Explicaţi că au 20 de minute pentru a pregăti
Anturajul este un factor activ în producerea schimbărilor. Este foarte des în- jocurile de rol şi pot folosi orice recuzită şi materiale pe care le consideră ne-
tâlnită influenţa negativă a grupului asupra tinerilor, ca urmare a unor con- cesare pentru prezentarea lor.
strângeri din cele mai diverse.
Abilitatea de a adopta atitudini pro-sociale reprezintă capacitatea de a lua Interpretare: După ce toate grupurile şi-au terminat prezentările, invitaţi ti-
decizii ce duc la modificarea atitudinilor şi comportamentelor tinerilor. Co- nerii să se aşeze în cerc şi facilitaţi o discuţie folosind următoarele întrebări:
municarea poate genera stres ca urmare a multitudinii de factori pe care îi • Cum aţi luat hotărârea asupra lucrurilor pe care să le expuneţi în jocul de rol?
implică. Stresul şi oboseala sunt disfuncţionalităţi grave care pot să apară ca • Cum te-ai simţit în timpul celorlalte jocuri de rol? Ce a determinat modul în
urmare a stilului de viaţă. Managementul stresului implică identificarea facto- care te-ai simţit?
rilor stresanţi, a simptomelor generate de acesta şi a modalităţilor de control • Puteţi folosi moduri similare pentru a vă ajuta prietenii la nevoie? De ce?
al acestora. Stresul are efecte vizibile în viaţa tânărului prin răsfrângerea asu- • V-aţi ajutat vreodată prietenii în circumstanţe similare? Aţi vrea să le împăr-
pra activităţilor atât din mediul educaţional, cât şi din afara acestuia. tăşiţi grupului?
• Cât este de uşor sau de dificil de ajutat un prieten într-o problemă?
În această categorie pot fi incluse abilităţi care se referă la : • Ce calităţi te ajută în a-i sprijini pe ceilalţi? De ce, cum?
• Abordarea sentimentelor • Ce trăsături te împiedică să îi ajuţi pe ceilalţi? De ce?
• Încrederea în sine
• Exprimarea emoţiilor pozitive şi negative Scenarii posibile:
• Controlarea emoţiilor Scenariul 1
• Riscurile: expunere şi asumare Prietenul tău (prietena ta) a devenit brusc foarte retras(ă) şi trist(ă). El (ea) nu
mai participă la activităţile de grup şi îşi petrece majoritatea timpului singur(ă).
APLICAŢII PRACTICE Scenariul 2
Colegul tău nu se poate concentra la ore şi lipseşte destul de des. Ai observat
Exerciţiul 1. Să ne ajutăm prietenii de asemenea că devine tot mai ciudat, inconstant, şi a scăzut în greutate.
Materiale: în funcţie de necesităţile participanţilor Scenariul 3
Timp: 90 de minute Prietena ta devine din ce în ce mai îngrijorată de propria greutate. Evită să
mănânce şi stă departe de activităţile de grup (ieşiri la picnic, petreceri).
Obiectiv: Tinerii vor exersa modalităţi de a-şi ajuta prietenii. Scenariul 4

14
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Prietenul tău (prietena ta) şi-a început viaţa sexuală şi acum se teme de posi- tea acesteia. Orice sarcină poate fi divizată în segmente cognitive mai mici pe
bilitatea de a fi seropozitiv (ă). care le conştientizăm, le evaluăm şi le cultivăm prin exersare.
Scenariul 5
Prietena ta este însărcinată. Este necăsătorită şi speriată cu privire la viitorul ei. În categoria abilităţilor cognitive pot fi incluse abilităţi care se referă la :
Scenariul 6 • rezolvarea problemelor
Prietenul tău este căsătorit şi intenţionează să divorţeze. • luarea deciziilor
• persuasiune şi negociere
Exerciţiul 2. Scrisoarea de încurajare • căutarea şi selectarea informaţiilor
Materiale: coli de hârtie, pixuri; Timp: 60 de minute • estimarea corectă a riscului

Obiectiv: Să identifice comportamentele sănătoase care pot înlocui comporta- Rezolvarea de probleme este un proces prin care abordăm situaţiile zilnice
mentul de risc. într-o modalitate sistematică şi raţională. Etapele procesului de rezolvare a
Rezultate aşteptate: problemei sunt: definirea corectă a problemei prin strângerea tuturor infor-
• Tinerii vor conştientiza impactul propriului comportament nesănătos. maţiilor disponibile, identificarea tuturor soluţiilor posibile, examinarea fiecărei
• Tinerii vor avea o bază de discuţii cu prietenii lor, care să ducă la renunţarea alternative, alegerea unei soluţii finale şi testarea ei.
la anumite comportamente nesănătoase.
În selectarea alternativelor de rezolvare a problemelor, individul lucrează con-
Desfăşurare: Tinerii scriu o scrisoare de încurajare către un prieten imaginar comitent şi la procesul de luare a deciziilor. Luarea deciziilor este o sarcină
care are un comportament de risc. În această scrisoare, trebuie să-şi convingă ce implică de asemenea rezolvarea de probleme, însă presupune dezvoltarea
prietenul să renunţe la comportamentul nesănătos. Este important ca în scri- capacităţii de a discerne între avantajele şi dezavantajele fiecărei soluţii pen-
soare să apară o descriere a comportamentului de risc, aspecte problematice tru a o alege acea posibilitate care răspunde cel mai bine nevoilor noastre.
ale acestuia, alternative sănătoase la acest comportament, motive pentru care Indiferent de complexitatea problemei este necesară etapa de strângere a
prietenul imaginar ar trebui să ia o decizie pentru a-şi schimba comportamen- informaţiilor corecte şi relevante, în baza cărora construim paşii spre soluţie.
tul. Tinerii pot scrie şi despre cum să iei decizii responsabile, cum să îţi capeţi
încredere în tine, de ce e important să fii sănătos. Atunci când rezolvăm probleme aproape mereu intrăm în contact cu diverse
persoane şi, fără să vrem, modul nostru de a duce sarcina la capăt influenţea-
Interpretare: Puncte de discuţie: ză şi viaţa celorlalţi. Avem nevoie de aceea să ţinem cont de scopurile noastre,
• Care sunt comportamentele de risc mai frecvente la tineri? de ale lor şi de abilitatea de a negocia şi convinge pe celălalt de soluţia care
• Ce observăm în privinţa încrederii în sine la femei/ barbaţi? Există diferenţe? serveşte cel mai bine interesele comune. Sarcinile pe care le avem zi de zi de
• Dar în privinţa altor abilităţi necesare în viaţă? rezolvat comportă şi anumite riscuri de grade diferite. Estimarea corectă a
riscurilor cu care ne confruntăm reprezintă o sursă importantă de informaţii
------------------------ în luarea deciziilor corecte şi alegerea celor mai potrivite soluţii la probleme
noastre.

c. Abilităţile cognitive sunt reprezentate de procese mentale şi deprinderi de


bază care sunt necesare pentru a îndeplini o sarcină indiferent de complexita-

15
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

APLICAŢII PRACTICE Exercitiul 2: Luarea Deciziilor - Eu decid!


Materiale necesare: flipchart, markere, 4 foi cu modele de situaţii
Exerciţiul 1: Inventarul abilităţilor Timp: 1 oră şi 30 de minute
Materiale: foi de flipchart, markere; Timp: 60 de minute Obiective:
• Să se explice procesul de luare a deciziilor.
Obiectiv: Să identifice modalităţi de a face faţă la situaţiile dificile. • Să se exerseze capacitatea de luare a deciziilor.

Rezultate aşteptate: Tinerii vor identifica factorii de stress şi vor conştientiza Rezultate aşteptate:
importanţa controlării lor. • Tinerii vor putea să identifice punctele tari şi punctele slabe în luarea deciziilor.
• Tinerii vor putea defini şi înţelege procesul de luare a deciziilor.
Desfăşurare: Tinerii pot face o lista de comportamente care exprimă abilităţile
lor emoţionale, sociale şi cognitive pe care le folosesc în viaţa de zi cu zi. Se Desfăşurare: Explicaţi faptul că luarea deciziilor este o abilitate critică. Este
lucrează pe echipe de fete şi echipe de băieţi. Apoi ideile se pot centraliza într- importantă pentru viaţă noastră de fiecare zi şi adesea determină modul în
un inventar pe care aceştia îl pot aplica altor colegi (din alte clase). Se explică care vieţile noastre se pot schimba. Informaţi tinerii că vor face câteva mici
faptul că nu e vorba de un test ci este o ocazie ca fiecare să se gândească la exerciţii de grup pentru a înţelege modul cum se iau deciziile şi pentru a învăţa
resursele pe care le are pentru a face faţă. despre procesul de luare a deciziilor. Împărţiţi tinerii în 4 grupuri. Daţi fiecărui
grup câte o foaie cu câte o situaţie şi cereţi să lucreze pe fiecare caz.
Exemple:
• Cer ajutorul când am nevoie Lăsaţi 20 de minute pentru rezolvarea exerciţiului. Explicaţi că fiecare grup
• Am cel puţin un hobby trebuie să încerce să dea un răspuns, iar dacă în interiorul grupului sunt
• În general mă plac şi mă accept pe mine însumi membri care au puncte de vedere diferite să şi le exprime. Nu există răspun-
• Pot accepta ca cineva să mă critice suri bune sau rele. Invitaţi grupurile să-şi facă prezentările.
• Mă simt mulţumit când ştiu că am dus ceva la bun sfârşit
• Am cel puţin unul sau doi prieteni buni Interpretare: După prezentare, pentru discuţii puteţi folosi următoarele întrebări:
• Pot spune “nu” prietenilor atunci când interesele mele nu coincid cu ale lor • Cum aţi luat decizia?
• Evit să bârfesc • Puteţi identifica ce abilităţi aţi folosit în luarea deciziei?
• Iau hotărâri cu grijă, fără a mă pripi Sumarizaţi răspunsurile într-un tabel pe o foaie de flipchart şi agăţaţi foaia pe
• Nu abuzez alte persoane şi nu-i las pe alţii să mă abuzeze perete.
Una din strategiile utilizate în învăţarea rezolvării de probleme sau luării deci-
Interpretare: ziilor se numeşte FAST.
Puncte de discuţie: FAST înseamnă:
• Ce diferenţe au apărut între listele fetelor şi cele ale băieţilor? F - Freeze and think! Stai şi gândeşte! Care este problema?
• Putem spune că aceste diferenţe se reflectă şi în comportamentele diferite A - Alternative Care sunt soluţiile mele posibile?
ale fetelor de cele ale băieţilor? S - Solution Evaluation - Evaluarea Soluţiilor.Alegerea celor mai bune alter-
• Ce răspunsuri au dat ceilalţi tineri când au completat inventarul? native: sigure? corecte?
• Cum explicăm rezultatele? T - Try it! - Încearcă-le! Încet şi cu atenţie: funcţionează?

16
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Posibile scenarii pentru exerciţii: închidă ochii pentru câteva minute şi să se gândească la colegii lor. Rugaţi-i să
Scenariu 1 se gândească la situaţii în care au reuşit să influenţeze colegii în a face sau a
Eşti invitat(ă) la petrecerea unor prieteni în seara asta. Eşti foarte încântat(ă) nu face ceva. Îndemnaţi-i să folosească un cartonaş pentru a nota o influenţă
şi te duci să le spui părinţilor tăi despre asta. Dar ei îţi spun că verişorul tău şi pozitivă iar pe celălalt pentru una negativă. Asiguraţi tinerii că toţi îi influenţăm
părinţii lui vin în seara asta la voi. Verişorul tău doreşte foarte mult să te vadă. pe cei din jurul nostru, iar efectele pot fi pozitive sau negative. Rugaţi tinerii
Vin de foarte departe şi după mult timp şi îşi doresc să petreacă un timp cu să plaseze cele doua seturi de cartonaşe pe două linii verticale. Invitaţi-i să le
voi. Ce faci? citească. Rugaţi un voluntar să facă asta. Apoi rugaţi tinerii să grupeze car-
Scenariu 2 tonaşele similare din fiecare coloană. Rugaţi tinerii să expună cartonaşele pe
Mătuşa ta te iubeşte foarte mult. Lucrează în oraş şi te vizitează uneori. Când perete, astfel încât să le vadă cu toţii.
vine să te vadă îţi dă nişte bani. Cum cheltuieşti banii oferiţi de mătuşa ta?
Scenariu 3 Interpretare: Invitaţi grupul să se aşeze cu faţa spre cartonaşe. Folosiţi urmă-
Eşti foarte apropiat de prietenul (prietena) tău (ta). Împarţi totul cu el (ea). toarele întrebări pentru a stimula discuţiile:
Sora (fratele) ta (tău) s-a bătut cu prietenul (prietena ta). Amândoi au început • Cum v-aţi simţit scriind despre influenţele pozitive şi negative pe care le-aţi
să facă presiuni asupra ta pentru a rupe relaţia cu celalalt (cealaltă). Ce faci în avut asupra colegilor voştri? Din ce cauză?
aceasta situaţie? • Aţi reflectat vreodată asupra capacităţii voastre de a-i influenţa pe ceilalţi?
Scenariu 4 Ce v-a determinat/ Din ce cauza nu?
Lucrezi într-un magazin cu 1/2 de normă astfel încât să poţi merge şi la • Vă puteţi gândi la modalităţi în care vă puteţi folosi abilitatea de a preveni ca
şcoală. Într-o zi ajungi la magazin şi îl găseşti pe patron aşteptându-te. El unii din colegii voştri să nu adopte comportamente riscante? Cum?
începe să te acuze ca eşti un hoţ (o hoaţă) şi să-ţi spună că ai furat lucruri din
magazin. Alţi colegi care lucrează cu tine în magazin te acuză de crimă. Ce faci Exerciţiul 4: Estimarea riscului
în această situaţie? Materiale: foi cu instrucţiuni; Timp: 90 de minute

Exerciţiul 3: Influenţarea colegilor Obiective: Identificarea soluţiei potrivite, pe baza propriilor convingeri şi a lu-
Materiale: cartonaşe, markere; Timp: 45 de minute crului în echipă.

Obiective: La finalul exerciţiului, tinerii vor putea să descrie modalităţile de Rezultate aşteptate: Tinerii vor deveni conştienţi de importanţa corelării in-
influenţare a colegilor. formaţiilor primite în timp util.

Rezultate aşteptate Desfăşurare: Se formează grupuri de câte şase. În mod ideal, numărul total
• Tinerii vor deveni conştienţi de influenţa pe care o exercită asupra colegilor de grupuri de lucru ar trebui să fie multiplu de cinci. La nivelul fiecărui grup ar
lor. trebui să fie numit un observator care să înregistreze particularităţile contri-
• Tinerii îşi vor exersa abilităţile de a-şi influenţa în mod pozitiv colegii. buţiei fiecărui membru.
Se oferă grupurilor descrierea situaţiei şi se desemnează câte o poziţie pentru
Desfăşurare: Invitaţi participanţii să se aşeze în cerc. Explicaţi că vor face un fiecare dintre grupuri:
exerciţiu care îi va ajuta să înţeleagă influenţa pe care o au asupra colegilor • poziţie este cea în care membrii grupului trebuie să meargă până la cea mai
lor. Rugaţi participanţii să ia fiecare câte 2 cartonaşe şi un marker. Rugaţi-i să apropiată fermă dacă vor să supravieţuiască. Ei trebuie să planifice cu grijă

17
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. Sarcina Stiţi că cea mai apropiată fermă este la aproximativ 72 de kilometri spre
este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie est faţă de locul unde vă aflaţi acum. Nu există nici un altfel de adăpost mai
pentru a duce la îndeplinire misiunea. aproape.
• a doua poziţie presupune ca membrii grupului să strângă mâncare şi apă
dacă vor să supravieţuiască. Ei trebuie să planifice cu grija cea mai bună Când grupul nu va ajunge la motel spre seară se va şti că ceva nu e în regulă.
procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. Sarcina este să alegeţi De altfel sunt persoane care cunosc destinaţia voastră probabilă, dar datorită
primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce micilor devieri nimeni nu ştie cu exactitate unde vă aflaţi. Aria în care vă aflaţi
la îndeplinire misiunea. este foarte uscată şi pustiită. Există o sursă de apă în apropiere, dar apa este
• a treia poziţie este cea în care grupul trebuie să facă tot posibilul pentru a-şi contaminată de viermi, fecale de animale şi urină şi chiar de câţiva şoareci. Aţi
semnaliza poziţia pentru a fi reperaţi de avioane de căutare sau alte vehicule. auzit la postul de radio înainte de a pleca prognoza meteo care anunţă o creş-
Ei trebuie să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă tere a temperaturii care va face ca temperatura la sol să fie de 53 de grade.
la capăt planul. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante
obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. Sunteţi toţi îmbrăcaţi în haine subţiri de vară, cu pălării de soare şi ochelari. În
• a patra poziţie presupune că grupul trebuie să se ferească de căldura din momentul în care a scăpat din minibus fiecare dintre membrii echipei a salvat
timpul zilei şi de frigul din timpul nopţii pentru a putea supravieţui. Ei trebuie câte un obiect. În total sunt 12 obiecte. Sarcina voastră este acum să ordonaţi
să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt aceste obiecte în ordinea importanţei pentru sarcina de supravieţuire pe care
planul. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de aţi primit-o.
care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. Obiectele oferite spre clasificare sunt:
• a cincea poziţie presupune ca membrii grupului să stea să păzească auto- • Un compas magnetic
mobilul răsturnat şi să se mişte cât mai puţin pentru a putea supravieţui. Ei • bucată de pânză tare de 20 pe 20
trebuie să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă • carte, „Plantele deşertului”
la capăt planul. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante • oglindă retrovizoare
obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. • Un cuţit mare
• lanternă (cu patru baterii)
Instruiţi grupurile să construiască o argumentare cât mai raţională. Formaţi • Câte o jachetă de persoană
apoi noi grupuri amestecând membrii din primele grupuri formate şi redistri- • pelerină transparentă pentru fiecare persoană
buiţi poziţiile anterior descrise. La sfârşitul exerciţiului grupurile se vor reuni • Un pistol de calibru 38
pentru a discuta experienţa, dificultăţile întâmpinate şi concluziile. • Câte o ploscă cu apă pentru fiecare persoană
• harta corectă a zonei
Material de prezentare a situaţiei de joc. • cutie mare de chibrituri.
Sunteţi unul din membrii unui club de geologie care se află într-o excursie de
studiu în deşertul New Mexico. Este ultima săptămână din iulie. Aţi tot parcurs Interpretare: puteţi folosi următoarele întrebări pentru a facilita o discuţie:
rute îndepărtate de drumul principal pentru a studia formaţiunile de interes. • Pe ce v-aţti bazat în luarea deciziilor?
Aproximativ în jurul orei 13.00, minibusul special echipat pentru deplasările • Ce vi s-a părut dificil în acest exerciţiu?
clubului dvs se răstoarnă, se rostogoleşte într-o prăpastie şi arde. Şoferul şi • Cum v-ţi simţit ştiind că este o situaţie de supravieţuire?
conducatorul de club sunt ucişi. Restul sunteţi relativ răniţi.

18
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Exerciţiul 5: Explorarea situaţiilor „Hei! Asta e uşor!” • Am doar 17 ani ş iubita mea vrea să ne căsătorim.
Materiale: 1 listă cu situaţii; Timp: 1 oră • Tatăl meu bea tot timpul dar se supără foarte tare dacă eu beau.
• Mama mă ceartă mereu pentru că nu este de acord cu prietenii mei şi
Obiective: îmi dezaprobă modul cum mă imbrac.
- identificarea situaţiilor pe care noi le considerăm dificile
- identificarea situaţiilor pe care noi le considerăm uşoare Exerciţiul 6: Gestionarea Situaţiilor de Risc
Materiale: bileţele cu scenarii; Timp: 1 ora
Rezultate aşteptate:
• Tinerii vor deveni conştienţi de abilităţile lor de a face faţă situaţiilor dificile Obiectiv: La finalul exerciţiului tinerii vor descrie o situaţie de risc şi vor enu-
• Tinerii vor identifica modalităţi de a evita situaţii sau comportamente de risc mera diverse căi de a face faţă acestora

Desfăşurare: Toţi participanţii se vor aşeza în cerc, inclusiv moderatorul. Rezultate aşteptate:
Veţi citi o listă cu diferite situaţii. Sarcina participanţilor constă în a defini prin • Tinerii vor învăţa faptul că situaţiile şi comportamentele riscante fac parte
„uşor” situaţiile la care cred că pot face faţă şi „dificil” situaţiile la care cred din viaţa de zi cu zi
că nu pot face faţă. Cereţi participanţilor să vorbească sau să interpreteze (să • Tinerii vor deveni mai conştienţi de capcanele comportamentelor de risc
joace) răspunsul lor la aceste relatări. Precizaţi că nu este vorba de o compe-
tiţie. Întrebaţi fiecare participant asupra răspunsurilor care le-a dat. Desfăşurare: Cereţi tinerilor să se împartă în 3 grupuri. Explicaţi-le că ei
vor juca jocuri de rol pentru a descrie comportamentele de risc din scena-
Interpretare: Lăsaţi timp pentru a explora diferitele puncte de vedere după rii. Împărţiţi scenariile fiecărui grup şi rugaţi-i să pregătească jocurile de rol.
fiecare relatare. Întrebaţi participanţii de ce unii oameni găsesc o situaţie difi- Explicaţi-le că trebuie să-şi aleagă propriile cuvinte, cântece, dans şi mişcări
cilă şi de ce unii oameni pot face faţă aceleiaşi situaţii. Întrebaţi cum pot unii ale corpului (limbajul trupului) pentru a descrie cât mai real circumstanţele şi
oameni să facă faţă acelor situaţii. situaţiile care conduc la un comportament sexual sau de risc.
Câteva relatări care pot fi folosite în cadrul exerciţiului:
• Îmi place să fac des ieşiri în oraş şi să merg la petreceri. Prietenii mei beau Explicaţi-le că în timpul interpretării s-ar putea simţi stânjeniţi, stingheriţi, dar
şi fumează deseori. Ei îmi oferă ţigări şi băutură. reamintiţi-le că toată lumea simte uneori frică sau stânjeneală. Trebuie să ne
• Sunt foarte timid şi retras, dar îmi place să discut cu alţi băieţi de seama întărim şi să ne ajutăm unul pe altul să învăţam cum să ne descurcăm cu pro-
mea. Mulţi râd de mine. Ei spun că nu sunt bărbat, pentru că dacă aş fi băr- bleme importante pentru noi. Cereţi fiecărui grup să se pregătească în 20 de
bat aş accepta provocările lor. minute şi apoi să se întoarcă să-şi susţină prezentarea. Încurajaţi fiecare grup
• Sunt singur acasă şi prietenii fratelui meu au venit să-l caute. Ei au încercat să-şi prezinte jocul de rol şi după ce a făcut asta să-i ajute pe ceilalţi la discuţii.
sa mă bată.
• Îmi place un băiat din clasa mea. El m-a invitat la un film. Interpretare: Puteţi ghida discuţiile folosind următoarele întrebări:
• Părinţii mei insistă sa mă căsătoresc, dar eu vreau să-mi continui studiile. • De ce personajele din jocurile de rol s-au angajat în comportamente de risc?
• Familia mea mă presează continuu să fiu cel mai bun. Ei vor să fiu cel mai • Ce constrângeri sau circumstanţe au condus la acest comportament sau
bun în tot ce fac. Daca nu am performanţe conform aşteptărilor lor îşi bat acţiune de risc?
joc de mine şi mă ceartă. • Puteţi să vă imaginaţi că sunteţi într-o situaţie similară cu cea interpretată
• Prietenul meu m-a intrebat dacă merg la picnic cu el. dar nu doriţi să participaţi la acea acţiune de risc?

19
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

• Cum s-au descurcat ei în diferite situaţii şi cum au încercat să evite compor- În contextul unui ritm de viaţă din ce în ce mai alert nu trebuie să uităm să
tamentele de risc? ducem un stil de viaţă sănătos, care presupune să ne alimentăm corect, să
ne odihnim, să desfăşurăm activităţi fizice, să ştim să ne dozăm eforturile şi să
Scenariu 1 recunoaştem factorii care ar putea afecta siguranţa personală.
O tânără de 18 ani cu valori morale foarte stricte crede că sexul trebuie prac-
ticat doar după căsătorie. Ea este la colegiu şi are prieteni din diferite medii. Pe măsură ce se dezvoltă tinerii doresc să fie implicaţi în activităţi independen-
Ea doreşte să fie populară printre prietenii ei. Se simte atrasă de un coleg de te de care să se simtă responsabili şi pentru care să fie recompensaţi adecvat.
clasă şi dezvoltă o relaţie de prietenie cu el. Fata a inceput să-l placă cu ade- Acestea presupun folosirea deprinderilor de viaţă şi gestionarea adecvată a
vărat şi să-şi petreacă timpul cu el. La un moment dat el îi cere fetei să facă resurselor pe care le au la dispoziţie.
dragoste cu el.
Managementul timpului şi a resurselor materiale reprezintă deprinderi
Scenariu 2 esenţiale care presupun capacitatea de planificare, abilitatea de a căuta resur-
Un tânăr de 16 ani a fost acceptat la un nou loc de muncă. Locul de muncă se şi asumarea responsabilităţii pentru felul în care tânărul îşi petrece timpul
este foarte departe de casa lui şi de aceea trebuie să locuiască într-un dor- sau îşi cheltuie banii.
mitor comun pentru muncitori. Este singur şi doreşte să-şi facă noi prieteni.
El începe să iasă cu colegii de cameră. Ei îl iau în baruri şi cluburi şi râd de el APLICAŢII PRACTICE
pentru că este timid şi retras. El incepe să bea şi eventual un prieten îi oferă
droguri. Exerciţiul 1 . Relaţiile dintre oameni
Materiale: imagini care prezintă persoane în relaţii de prietenie
Scenariu 3 sau în relaţie de cuplu, cartoane, lipici, foarfeci, reviste, ziare
Un tânăr de 17-18 ani este foarte încrezător în sine şi fără griji. Îi place să Timp: 1 oră
experimenteze, să ai aibă mulţi parteneri sexuali, să bea şi să se drogheze.
Pentru el viaţa este o mare petrecere. Părinţii lui sunt bogaţi şi îi dau bani Obiectiv: Enumerarea tipurilor de relaţii interpersonale şi descrierea posibile-
pentru orice vrea. El se îmbolnăveşte şi începe să slăbească. lor implicaţii pentru siguranţa personală.

------------------------ Rezultate aşteptate:


Tinerii vor identifica modul în care oamenii relaţionează între ei.
d. Abilităţile comportamentale sunt deprinderile necesare pentru a pune în
practică ceea ce intenţionăm. Zi de zi ne confruntăm cu probleme, avem de Desfășurare:
luat decizii, ne intersectăm cu oameni care ne sunt alături sau nu. Tinerii sunt împărţiţi în grupe. Fiecare grupă are sarcina de a realiza un colaj
pe tema:
În categoria abilităţilor comportamentale pot fi incluse abilităţi care se referă la: • Relaţii de prietenie între fete
- abilităţi privind siguranţa personală • Relaţii de prietenie între fete şi băieţi
- stil de viaţă sănătos • Relaţii de prietenie între băieţi
- managementul timpului • Relaţii de cuplu
- managementul financiar

20
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Fiecare grup de tineri este solicitat să numească cât mai multe emoţii care pot au de câştigat consumând acel aliment. De exemplu: orezul poate fi clasificat
descrie relaţia prezentată în colaj. la carbohidraţi.Tinerii e foarte posibil să nu cunoască clasificările şi denumirile
tehnice pentru alimente, de aceea este indicat să le permiteţi să le clasifice în
Interpretare: Puncte de discuţie: funcţie de nivelul lor de înţelegere a ceea ce are de câştigat organismul de la
• Ce tipuri de relaţii aţi dezvoltat până acum? Prin ce se deosebesc ele? acel aliment.
• Ce emoţii trăim în diferitele relaţii cu alţi oameni ?
• Cum alegem persoanele cu care stabilim relaţii? Interpretare: Puteţi folosi următoarele întrebări pentru discuţii:
• Cum pot fi sigur/ă că o persoana care doreşte să îmi fie prietenă este o per- • Fiecare dintre voi consumă acest aliment într-o zi obişnuită? De ce?
soana de încredere şi nu îmi va face rău? • Sunt alimente care pot fi consumate de bărbaţi, dar nu sunt indicate feme-
• Cum îmi protejez siguranţa personală când încep o nouă relaţie de prietenie ilor? De ce?
sau de cuplu? • Te-ai simţit confortabil clasificând tipurile de alimente? De ce?
• Cât şi în ce mod imi poate influenţa o persoană siguranţa personală? • Dacă poţi alege, ce fel de mâncare ţi-ai dori să mănânci? De ce?
• Ce te impiedică să mănânci mâncarea pe care ţi-ai dori-o?
Exerciţiul 2. Alimentaţia în timpul adolescenţei • Tinerii au mai multă nevoie de mâncare? De ce?
Materiale: cartonaşe, markere; Timp: 1 oră • Cunoaşteţi o boalp sau deficienţă care poate fi cauzată de alimentaţie nesă-
nătoasa? Care şi din ce cauză?
Obiectiv: Să definească mâncarea sănătoasă.
Exerciţiul 3. Lista punctualităţii
Rezultate aşteptate: Materiale: formulare de completat; Timp: 40 de minute
• Tinerii îşi vor analiza dieta zilnică şi vor şti dacă ceea ce mănâncă este sănă-
tos sau nu. Obiectiv: Să exerseze planificarea activităţilor de pe parcursul unei zile
• Tinerii vor şti ce alimente sunt sănătoase şi esenţiale pentru un corp sănă-
tos. Rezultate aşteptate:
Tinerii vor fi mai conştienţi că o bună planificare a timpului contribuie la reali-
Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se aşeze în cerc pe podea. Explicaţi-le că vor zarea sarcinilor şi eliminarea stressului.
face un exerciţiu pentru a înţelege valorile nutritive ale alimentelor pe care le
consumă. Rugaţi un voluntar să stea în cerc cu un set de cartonaşe şi markere. Desfăşurare: Împărţiţi tinerilor formulare pe care să le completeze cu progra-
Rugaţi tinerii să numească alimentele pe care le consumă pe parcursul zilei. mul lor pentru a doua zi şi să-şi planifice în timp activităţile. Fiecare va lucra
Cel din centrul cercului va nota pe câte un cartonaş fiecare denumire de ali- individual pe propria planificare timp de 20 de minute.
ment spusă de colegi, şi va aşeza cartonaşul pe podea astfel încât să fie văzut
de toţi participanţii. Încurajaţi grupul să îl ajute să scrie şi să aşeze cartonaşele. Am nevoie să fac următoarele lucruri înainte de a pleca la ... :
___să mănânc
Cartonaşele pot să conţină denumiri de feluri de mâncare alcătuite dintr-o ___să fac curat în casă (să duc gunoiul, să spăl vasele, etc.)
combinaţie de ingrediente. Rugaţi tinerii să numească şi ingredientele din care ___îngrijire personală (baie/duş, păr, machiaj, spălat pe dinţi)
e alcătuită mâncarea. După ce au fost scrise cartonaşele şi aşezate în centrul ___să-mi pregătesc hainele şi să mă îmbrac
cercului, rugaţi tinerii să clasifice cartonaşele în funcţie de ce consideră ei că ___să ajut pe cei din casă la ce au nevoie

21
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

___să fac comisioane Desfăşurare: Acesta va fi un proiect de grup. Scopul proiectului este de a se
___altele prezenta o lista cu instituţii din comunitate la care elevii să sune pentru a primi
asistenţă financiară. Toţi tinerii vor lucra în echipă în identificarea resurselor
Acestea îmi vor lua aproximativ ____ minute din comunitate. Fiecare tânăr va identifica o posibilă sursă utilizabilă. Lista va
Ştiu unde merg. Pentru a ajunge acolo trebuie să iau : conţine două secţiuni diferite.
___maşina (ia în considerare traficul şi dacă maşina ta are benzină)
___autobuzul (ia un orar al autobuzului care te va duce la locul de întâlnire)
___taxi (asigură-te că taxiul nu va veni mai târziu decât ai tu nevoie să pleci) O secţiune va fi alocată pentru obţinerea de ajutor de la la cei care oferă asis-
___altcineva conduce (asigură-te că persoana care vine să te ia nu întârzie mai tenţă din domeniul bancar şi comercial. Altă secţiune va fi alocată pentru cei
mult decât ai tu nevoie) care oferă ajutor financiar, articole de îmbrăcăminte, mâncare sau adăpost în
___pe jos caz de urgenţă. Dacă este doar un elev care a învăţat aceasta lecţie, atunci
trainerul va trebui să aibă un rol mai activ în procesul de grup
Asta imi va lua aproximativ ____ minute
Întâlnirea mea este la ____ 1. Explicaţi proiectul. Explicaţi că toată echipa va vorbi despre diferitele resurse
Voi avea nevoie de ____ din comunitate care pot sprijini oamenii cu probleme financiare. Dacă o per-
Acordă-ţi 10-15 minute în plus pentru evenimente neaşteptate. soana are nevoie de ajutor în probleme ce ţin de gestionarea banilor, de plata
debitelor sau alte probleme financiare, aceasta poate apela la organizaţii care
Interpretare: Puteţi stimula discuţia cu tinerii folosind următoarele întrebări: pot oferi ajutor legal sau consiliere pentru împrumuturi. Sunt alte organizaţii
• Cât de des faceţi astfel de planificări de timp? care pot oferi sprijin persoanelor aflate în situaţii de criză.
• Este utilă o planificare a activităţilor de pe parcursul zilei?
• Ce anume vi se pare dificil în adoptarea acestui stil de planificare în viaţa de 2. Cu ajutorul tinerilor, notaţi cât mai multe resurse posibile. Când scrieţi in-
zi cu zi? Din ce cauză? formaţiile pe tablă, separaţi resursele pe 2 domenii diferite: obţinerea ajutoru-
lui pentru administrarea banilor şi obţinerea resurselor. Să vă gândiţi că unele
Exerciţiul 4. Gestionarea banilor organizaţii pot oferi asistenţă în ambele domenii.
Materiale: tabla sau ceva pe care se poate scrie,
cărţi de telefoane (cel puţin două) 3. Odată ce clasa a făcut lista, puteţi să împărţiţi grupul mare în 2 sau 3 gru-
puri mici şi daţi-le câte o carte de telefoane. Împărţiţi diferite resurse între
Obiectiv: grupuri. Profesorul/ consilierul va aduna numerele de telefon pentru toate
• Identificarea locaţiei unde o persoană poate primi asistenţă pentru gestiona- resursele identificate.
rea banilor săi.
• Identificarea locaţiei unde o persoană poate primi ajutor de la organizaţii de caritate. 4. Fiecare tânăr va primi un număr de organizaţii sau de persoane pe care să
le contacteze pentru a determina ce servicii oferă. Acest exerciţiu poate fi făcut
Rezultate asteptate: în afara clasei. Acest exerciţiu este util şi pentru dezvoltarea abilităţilor de a
Tinerii vor putea folosi această listă când vor avea nevoie. Dacă au nevoie de purta o conversaţie telefonică. Fiecare tânăr trebuie să se prezinte, să preci-
sprijin suplimentar sau mentorat în anumite domenii, ei vor fi capabili să caute zeze că lucrează la un proiect şcolar şi că are nevoie să afle ce fel de servicii
informaţii şi să contacteze persoanele vizate. oferă persoanelor calificate în domeniul asistenţei financiare. Dacă elevul poa-

22
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

te nota, lăsaţi-i să noteze informaţiile primite. Dacă nu poate nota, instruiţi-l Problemele de gen apar când, de exemplu inegalitatea de gen este recunos-
sa îl roage pe interlocutor să trimită aceste informaţii. cută ca nedorită (indezirabilă) sau nedreaptă. De exemplu, pentru aceeaşi
muncă femeile sunt plătite mai puţin decât bărbaţii.
5. La următoarea întâlnire rugaţi tinerii să discute pe tema informaţiilor pri-
mite prin telefon. Pe măsură ce tinerii discută şi îşi dau seama care resurse Discriminarea de Gen înseamnă că eşti tratat diferit pentru că aparţii unui gen
sunt utile, profesorul/ consilierul va nota datele esenţiale. Ulterior, lista va fi sau celuilalt. În multe societăţi aceasta implică discriminarea sistematică şi
multiplicată şi împărţită fiecărui structurală a femeilor în distribuirea veniturilor, accesului şi controlul resurse-
tânăr. lor şi participarea la luarea deciziilor. De exemplu, în unele culturi femeile nu
au dreptul de a moşteni averea tatălui.
Interpretare: Puteţi stimula tinerii pentru a afla părerile acestora cu privire la:
• sursele identificate şi utilitatea lor Diviziunea Inegală de Gen a Muncii se referă la existenţa unei diferenţieri a
• situaţiile în care vor putea aplica aceste informaţii quantumului salarial şi a sarcinilor ce revin fiecărui gen: adesea femeile au
• colaborări pe care le văd posibile cu instituţiile şi organizaţiile identificate, în un volum de muncă mai mare (de cele mai multe ori muncă neplătită), dar
folosul comunităţii veniturile şi recompensele obţinute din muncă sunt încasate de către bărbaţi.

------------------------ APLICAŢII PRACTICE

e. Dimensiunea de gen Exerciţiu 1- Evaluarea Diferenţei de Gen - Ce înseamnă gender?


Înţelesul termenului de Gender/ Gen a suferit modificări de-a lungul timpului. Materiale: Flipchart, markere; Timp: 1 ora
La ora actuală este folosit pentru a defini rolul de sex (masculin, feminin), ati-
tudini şi valori pe care societatea le consideră potrivite pentru unul sau pentru Obiective: Creşterea nivelului de informare privind noţiunea de sex şi gen
altul. Rolurile de Gen sunt rolurile care sunt clasificate după sex, clasificarea
fiind socială şi nu biologică. De exemplu, dacă gătitul este clasificat drept rol Rezultate aşteptate:
feminin, el este un rol de gen feminin nu un rol de sex feminin deoarece atât • Tinerii vor inţelege conceptul de ‚’’gender” – gen
bărbaţii cât şi femeile pot găti. Prin urmare rolul de sex poate fi în contrast • Tinerii vor deveni intresaţi de concept şi vor începe să-şi pună întrebări des-
cu rolul de gen; rolul de sex se referă la o ocupaţie sau funcţie pentru care pre înclinaţiile şi credinţele lor
e necesară o capacitate care este particulară pentru o categorie de sex. De
exemplu, sarcina este un rol de sex feminin deoarece numai femeile au organ Desfăşurare: Rugaţi tinerii să se aşeze în semicerc cu faţa spre flipchart/tablă
reproductiv pentru purtarea copiilor. Împărtiţi foaia de flipchart/tablă în două părţi trăgând o linie cu markerul în
mijlocul ei. Scrieţi într-o parte „Bărbat” iar pe cealaltă „Femeie”. Rugaţi grupul
Dimensiunea de gen poate cuprinde teme care se referă la : să facă o listă de cuvinte pe care le asociază cu cuvântul Femeie. Această listă
• promovarea echităţii de gen va fi scrisă pe flipchart/tablă sub cuvântul „Femeie”. Rugaţi grupul să facă o
• identitatea sexuală altă listă de cuvinte care va fi scrisă sub cuvântul „Bărbat”.

Conştientizarea de Gen înseamnă abilitatea de a identifica problemele prove- Permiteţi tinerilor să compare cele două liste. Rugaţi-i să se uite la lista de sub
nite din inegalitatea de gen şi discriminare, chiar dacă ele nu sunt evidente. termenul „Femeie” şi să spună care din cuvintele din listă sunt valabile doar

23
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

pentru femei. Se va repeta acţiunea şi pentru termenul „Bărbat”. Tăiaţi cuvin- • Cum te-ai simţit interpretând jocul de rol? De ce?
tele care pot fi adevărate atât pentru bărbat cât şi pentru femeie. Centralizaţi • Lucrurile pe care le-aţi descris în jocul de rol sunt adevarate şi în viaţa reală?
cuvintele rămase. Rugaţi grupul să spună care din cuvine se refera la sex şi De ce?
care la gender. Explicaţi diferenţa dintre gen si sex. • Care sunt avantajele şi dezavantajele fiecărui sex? De ce?
• V-aţi gândit vreodată că aţi vrea să fiţi celălalt sex?
Interpretare: puteţi stimula tinerii pentru a discuta aspectele menţionate fo- • A fi femeie are mai multe dezavantaje decât avantaje? De ce?
losind următoarele întrebări: • Cum putem învăţa să apreciem similarităţile şi diferenţele dintre cele doua
• De ce folosim cuvinte diferite pentru femei şi bărbaţi? sexe?
• Pot bărbaţii şi femeile să execute sarcini similare?
*Notă
Exerciţiul 2. A fi „femeie” şi a fi „bărbat” Acest material poate fi folosit pentru a face pliante şi afişe.
Materiale: Flipchart, markere; Timp: 1 ora

Obiective: Enumerarea diferenţelor şi similarităţilor dintre cele două genuri

Rezultate aşteptate:
• Tinerii vor înţelege şi vor empatiza mai uşor cu celălalt gen
• Tinerii vor putea aprecia similarităţile şi diferenţele dintre genuri

Desfăşurare: Rugaţi participanţii să se împartă în două grupuri. Un grup tre-


buie să fie alcătuit numai din băieţi şi un grup trebuie să fie alcătuit numai
din fete. Explicaţi-le că vor efectua un joc de rol pentru a învăţa despre ce în-
seamnă să fii băiat sau fată. Empatia este crucială în aprecierea şi înţelegerea
diferenţelor şi similarităţilor între sexe.
Cereţi grupului de băieţi să pregătească jocul de rol cu titlul „Simt că a fi fe-
meie este.... „
Cereţi grupului de fete să pregătească jocul de rol cu titlu „Simt că a fi bărbat
este....”

Lăsaţi grupurile 20 de minute să se pregătească . Apoi invitaţi fiecare grup să


prezinte jocul de rol.

Interpretare:
După prezentări încurajaţi discuţiile pe baza observaţiilor făcute după fiecare
prezentare. Invitaţi participanţii să stea în cerc şi facilitaţi discuţiile folosind
următoarele întrebări:

24
Capitolul 4
Evaluarea nevoilor de
dezvoltare a abilităţilor
de viaţă independentă a
adolescenţilor
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Capitolul IV Iată un exemplu de astfel de chestionar:


Evaluarea nevoilor de dezvoltare a abilităţilor de viaţă
CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE PENTRU ADOLESCENT
independentă a adolescenţilor
Instrucţiuni: Aceste întrebări vă vor cere să răspundeţi ce cunoaşteţi şi ce pu-
Potrivit studiului „România – O evaluare rapidă a impactului crizei economice teţi să faceţi. Nu există răspunsuri corecte sau greşite, încercaţi să răspundeţi
asupra sărăciei”, realizat în anul 2008, “prin comparaţie cu alte grupe de vâr- la toate întrebările. Dacă sunt prea multe întrebări la care nu răspundeţi, s-ar
stă, copiii şi tinerii continuă să se confrunte cu cel mai mare risc de sărăcie. putea să nu obţineţi rezultatul dorit.
Copiii şi tinerii reprezintă 43% din populaţia afectată de sărăcie, atât în 2008
cât şi în 2009”. Conform specialiştilor, efectele sărăciei sunt resimţite mai Eu sunt:
pregnant de către copiii şi tinerii din mediul rural, iar aceste efecte iau forme O fată [ ]
dintre cele mai diverse: abandon şcolar, alcoolism, izolare socială, comporta- Un băiat [ ]
mente agresive, delincvenţă. Vârsta actuală [ ]
Nivelul de şcolarizare
Raportul din iulie 2007 al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea [ ] clasa a 7-a [] clasa a 12-a
Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării arată, de exemplu, că în anul [ ] clasa a 8-a [] şcoala complementară
2006 numai 24,54% dintre elevii din mediul rural au ajuns să urmeze liceul, în [ ] clasa a 9-a [] şcoala profesională
timp ce în 2005 proporţia lor era de 36,8%. De asemenea, ponderea elevilor [ ] clasa a 10-a [] Nu este la şcoală
din mediul rural care urmează liceul este în scădere de la an la an. [ ] clasa a 11-a [] Altele
Primul pas în procesul de formare a abilităţilor de viaţă ale tinerilor, constă în Selectaţi răspunsul care descrie cel mai bine situaţia în care vă aflaţi
identificarea abilităţilor necesare acestora. Există un număr mare de instru- În prezent locuiesc:
mente utilizate în evaluarea nevoilor umane, selecţia acestora facându-se în [ ] împreună cu părinţii biologici
funcţie de scopul şi natura evaluării, timpul, resursele umane şi materiale de [ ] împreună cu mama sau tatăl biologic
care doriţi să le alocaţi acestui proces. În utilizarea acestor metode de evaluare [ ] împreună cu părinţii /părintele adoptiv
trebuie să aveţi în vedere scopul pentru care le utilizaţi şi relevanţa metodei [ ] împreună cu asistentul maternal care nu este rudă
în raport cu scopul. [ ] împreună cu o rudă (nu asistent maternal)
[ ] împreună cu rudele care sunt şi asistenţii săi maternali
Câteva din metodele ce pot fi utilizate în procesul de identificare a abilităţilor [ ] împreună cu un prieten de familie (nu asistent maternal)
de viaţă necesare tinerilor sunt: [ ] pe cont propriu
[ ] altele
1. Chestionarul
Chestionarul permite colectarea unui număr mare de date relevante. Pot fi De cât timp locuieşti în aceste condiţii?
utilizate atât intrebări închise, cât şi deschise. Chestionarul poate fi aplicat ______luni_____ani
de un adult (profesor, asistent social, părinte, psiholog) care face evaluarea
adolescentului sau poate fi aplicat chiar de către adolescent pentru a se au-
toevalua.
26
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Vă rugăm să selectaţi răspunsul care vă caracterizează cel mai bine:

Nu seamănă cu Seamănă foarte Seamănă pu-


mine mult cu mine ţin cu mine
SARCINI PRIVIND VIAŢA DE ZI CU ZI
1. Ştiu să îmi spăl hainele urmărind eticheta produselor
2. Mă protejez împotriva posibilelor spargeri la domiciliu
3. Îmi aranjez hainele când este nevoie, de exemplu, îmi cos nasturii
4. Îmi pregătesc masa singur
5. Depozitez mâncarea astfel încât să nu se strice sau să se altereze
6 .Păstrez curăţenia în spaţiul în care trăiesc
7. Planific mese sănătoase în fiecare săptămână
8. Merg la cumpărături
LOCUINŢA ŞI RESURSELE COMUNITARE
9. Pot să-mi calculez costurile pentru locuinţa în care stau
10. Ştiu unde să mă adresez pentru plăţi serviciile şi utilităţile gospodăriei în care locuiesc (telefonie,
cablu tv, cablu internet, gaz, apă, electricitate)
11. Cunosc despre existenţa serviciilor sociale din comunitate
12. Ştiu unde să mă adresez în caz de incendiu
13. Poate dezvolta un buget lunar necesar vieţii independente
14. Poate calcula costurile de început într-o locuinţă nouă
15. Poate completa un contract de închiriere
16. Poate explica unde poate cere ajutor în cazul unui conflict cu proprietarul locuinţei
17. Poate explica unde îşi poate obţine carnetul de conducere
AUTOÎNGRIJIREA
18. Poate stabili o întâlnire cu medicul, dentistul sau clinica atunci când are nevoie
19. Poate descrie două sau mai multe locaţii de unde poate primi ajutor dacă se simte în nesiguranţă
20. Poate contacta locaţii în zona în care locuieşte pentru a obţine informaţii despre viaţa sexuală şi
sarcină
21. Poate explica două modalităţi pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală precum HIV sau sifilis

27
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

22. Poate să se îngrijească în cazul rănilor sau bolilor uşoare


23. Poate explica ce se întâmplă cu organismul dacă fumează, consumă alcool sau foloseşte droguri
24. Poate refuza avansurile sexuale
25. Cere ajutor atunci când are nevoie
26. Face faţă mâniei fără a folosi violenţa
27. Este politicos cu ceilalţi
28. Apreciază lucrurile pe care ceilalţi le fac pentru el
29. Respectă proprietatea celuilalt
30. Este capabil să organizeze şi să conducă activităţi de grup
31. Poate descrie trei modalităţi de a găsi un loc de muncă
32. Se gândeşte la mai multe variante atunci când ia o decizie
33. Reflectează asupra propriilor greşeli
34. Se pregăteşte pentru examene sau discursuri
35. Foloseşte biblioteca, ziarele, computerul, internetul sau alte resurse pentru a obţine informaţii
36. Îşi îndeplineşte sarcinile în timp util
37. Ajunge la şcoală în timp util
38. Poate exprima idei abstracte în scris
39. Este capabil să facă prezentări verbale în faţa unui grup
40. Poate descrie paşii pentru a-şi atinge unul din scopurile sale
SEAMĂNĂ PU- DESCRIE CEL
NU SEAMĂNĂ
TOTAL ŢIN CU TÂNĂ- MAI BINE
CU TÂNĂRUL
RUL TÂNĂRUL

28
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

2. Lista de control
Lista de control este un chestionar foarte simplu , la care raspunsurile sunt de
tipul DA sau NU. Aceasta reprezintă o modalitate simplă şi rapidă de abordare
a unei liste extinse de probleme pentru a identifica acele necesităţi ce vor fi
discutate ulterior.

3. Interviul
Interviul permite obţinerea de informţii şi date detaliate de la subiecţii inter-
vievaţi. Poate fi utilizat în completarea unui chestionar, şi se poate realiza
pe baza unei liste fixe de întrebări clarificatoare. Interviul are avanatjul că pe
lîngă aspectul informaţional mai puteţi identifica opinii specifice , sentimente,
atitudini faţa de tema abordată

4. Observaţia
Observaţia se referă la examinarea sistematică şi intenţionată a unui eveni-
ment, comportament, persoană sau grup. Observaţia presupune formularea
unui obiectiv , identificarea mijloacelor necesare unei bune observări, fixarea
unui plan după care să aibă loc observarea, stabilirea unui protocol pe baza
căruia observatorul îşi notează datele observate pentru a le compara şi analiza.

5. Portofoliul
Portofoliul este o colecţie de realizări, lucrări personale şi experienţe. El poate
pune în evidenţă : interese, performanţe, competenţe şi aspecte problematice
ce necesită o schimbare. Se poate constitui într-un instrument de evaluare şi
prognoză. In această etapa de evaluare a abilităţilor de viaţă ce trebuie dezvol-
tate este utila se combina mai multe metode, atît cantitative, cât şi calitative,
pentru a obţine o imagine de ansamblu care vă va ajuta la realizarea unei
strategii de formare şi dezvoltare a abilităţilor de viaţă.

Pentru a obţine o imagine de ansamblu care vă va ajuta în realizarea unei


strategii de formare şi dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă este util
să combinaţi mai multe metode de identificare a nevoilor de formare a abili-
tăţilor de viaţa .

29
Capitolul 5
Metode şi instrumente pentru
dezvoltarea abilităţilor de
viaţă ale tinerilor
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Capitolul V • Implicaţi în calitate de facilitatori elevi din clasele cu care lucraţi. Aceştea vor
fi pregătiţi ca educatori de la egal la egal (adolescenţi, tineri care învaţă de la
Metode şi instrumente pentru dezvoltarea
prietenii lor şi transmit cunoştinţele lor grupului de semeni) şi vor fi un su-
abilităţilor de viaţă ale tinerilor port real în planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor curriculare şi
extra-curriculare. Este important să consideraţi copiii şi tinerii ca parteneri
Educarea, formarea si exersarea abilităţilor de viaţă se realizează permanent egali şi responsabili în procesul propriei lor formări.
în viaţă, fie într-un mod organizat şi structurat într-un cadru instituţionalizat • Urmăriţi evaluarea periodică, iniţială, intermediară şi finală a programului
(educaţia formală), fie în mod spontan (întâmplător, neoficial – educaţia infor- de formare. În acest scop, fiecare activitate/execiţiu, temă, capitol va cuprin-
mală) sau într-un mod organizat în afara unui cadru instituţionalizat (educa- de diverse activităţi/exerciţii de evaluare.
ţia non-formală). Dezvoltarea şi exersarea abilităţilor de viaţă este o formă
particulară de educaţie non – formală întrucât formatorul de abilităţi de viaţă Metode şi tehnici interactive de lucru cu tinerii
trebuie sa îmbine metode specifice mai multor tipuri de profesionişti: profesor, Metodele interactive contribuie eficient la formarea şi dezvoltarea în mod in-
instructor, consilier, mentor. Acest tip de program trebuie sa ţină seama de tegrat a cunoştinţelor, deprinderilor, atitudinilor, valorilor de viaţă, precum şi
motivaţia tinerilor de a se implica în activităţi şi, în nici un caz nu trebuie să la sporirea motivaţiei copiilor şi tinerilor pentru însuşirea programului. Fiecare
aibă caracter obligatoriu. activitate/exerciţiu trebuie să se axeze pe situaţii concrete de viaţă, care îi vor
Programul de formare si dezvoltare a abilităţilor de viaţă trebuie să se ţină învăţa să analizeze, să cerceteze, să ia decizii informate, să rezolve problemele
cont de câteva principii metodologice: (ale sale sau ale altora, ale comunităţii) în cel mai efectiv mod posibil. Instrucţi-
• Acceptaţi ideea că deprinderile pe care copiii şi tinerii nu le au, se pot for- unile trebuie să-i ajute pe participanţi să se bazeze pe cunoştinţele anterioare
ma prin exerciţiu, şi cu ajutorul facilitatorului (profesori, educatori, voluntari, pentru a dezvolta atitudini, credinţe şi deprinderi cognitive şi totodată să lăr-
educatori de la egal la egal, părinţi etc.). gească baza lor de cunoştinţe.
• Ţineţi cont de dorinţele şi preferinţele tinerilor în activităţile pe care le
veţi desfășura cu ei. Consultaţi-vă cu tinerii despre temele, activităţile ce Avantajele specifice ale metodelor participative de predare/învăţare, utilizate în
le veţi desfăşura cu ei. Luaţi în considerare şi rezultatele evaluării iniţiale cadrul programului formarea deprinderilor de viaţă, includ următoarele:
(discutaţi din timp cu tinerii despre aşteptările lor), care vă poate sugera cum • implică direct şi activ tânărul în procesul vizat
puteţi începe formarea şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă. • contribuie la satisfacerea în mod firesc, natural a necesităţilor şi nu forţarea
• Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă implică metode de predare acestei evoluţii după un anume tipar
şi de învăţare participative, menite să asigure tinerilor atât experienţa • sporesc percepţiile/reflecţiile participanţilor despre sine şi despre alţii
practică, cât şi încredere în propria lor capacitate de a răspunde corect la • promovează, mai degrabă, cooperarea între partcipanţi, decât competiţia
problemele vieţii independente. Metodele participative trebuie să faciliteze • asigură oportunităţi membrilor grupului şi facilitatorilor de a-şi recunoaşte şi
procesele de descoperire şi de comunicare în interiorul grupului de par- a-şi pune în valoare potenţialul individual şi a-şi spori respectul faţă de sine
ticipanţi, care trebuie să se prezinte la aceste cursuri cu o stare de spirit • permite participanţilor să se cunoască reciproc şi să extindă relaţiile
deschisă la asimilarea de noi cunoştinţe şi experienţe, fără complexe, teamă • promovează deprinderi de ascultare activă şi de comunicare eficientă între participanţi
sau inhibiţie. • promovează toleranţa, înţelegerea şi acceptarea necesităţilor proprii şi ale altora
• Tineţi cont de motivaţia participanţilor în cadrul unui asemenea program. • facilitează formarea comportamentelor corecte vizavi de problemele sensibile
Acesta nu trebuie perceput de tineri ca o activitate obligatorie, cu desfăşura- • încurajează inovaţiile şi creativitatea
re rigidă. Capacitatea de a-i motiva pe adolescenţi este una dintre condiţiile
principale de reuşită ale programului de formare a deprinderilor de viaţă.
31
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Folosind metode interactive în cadrul procesului de învăţare facilitatorul cre- • Încurajează creativitatea,
ează o atmosferă sigură şi confortabilă pentru toţi participanţii. În astfel de • Generează o mulţime de idei şi soluţii pentru anumite probleme într-un timp
mediu copiii şi tinerii sunt predispuşi şi motivaţi să înveţe, să exerseze eficient restrâns
cunoştinţe şi deprinderi. • Spectrul problemelor analizate prin brainstorming este aproape nelimitat.

Câteva metode şi tehnici interactive de lucru cu tinerii Rolul formatorului


• Pregăteşte el însuşi o listă cu idei de rezervă şi conduce metoda propriu-
a. BRAINSTORMING (ASALT DE IDEI) zisă,
• Nu bruschează participanţii şi nu încalcă el însuşi regulile promovate,
Este o metodă simplă şi eficientă de generare a ideilor. Brainstorming-ul se • Încurajează participarea tuturor,
poate practica oral sau în scris (brainwriting). Prin intermediul acestei metode • Foloseşte cuvinte de laudă pentru toate ideile: „bun”, „perfect”, „bravo” etc.,
participanţii vor găsi cât mai multe soluţii pentru o problemă, vor defini do- • Valorifică ideile propuse (dacă participanţii au fost solicitaţi doar ca genera-
menii noi pentru ei. tori de idei), aducând la cunoştinţă modul în care au fost valorificate.

Desfăşurare Variante ale brainstorming-ului


• Stabiliţi tema brainstorming-ului şi formulaţi-o ca întrebare Brainstorming în scris
• Stabiliţi intervalul de timp necesar (de regulă, va fi suficient de scurt pentru a Grupul mare este împărţit în grupuri a câte 10-15 persoane. Fiecare grup se
determina o stare de „criză”, pentru a-i mobiliza la maximum pe participanţi aşează în jurul unei mese. Fiecare participant are în faţă o foaie albă, iar în
din punct de vedere intelectual şi afectiv) centrul mesei se află o foaie suplimentară.
• Faceţi cunoscuţi participanţii cu regulile brainstorming -ului :
- Scrieţi orice idee care poate să vă vină în gând. Unele idei par Desfăşurare
imposibile sau prosteşti, dar este în regulă. Uneori cele mai • Se enunţă problema.
scandaloase idei pot genera altele. • Fiecare îşi notează pe foaie o idee.
- Gândiţi-vă la cât mai multe idei. Cu cât vă gîndiţi la mai multe idei • Cel care a terminat primul, înlocuieşte fila de pe masă cu foaia lui şi enunţă
cu atât e mai mare şansa să găsiţi ideile utile. altă idee, pe foaia de pe masă.
- Evitaţi să judecaţi ideile ca bune sau rele. • Între timp, altul a terminat şi face acelaşi lucru cu foaia de pe masă, pe care
- Nu discutaţi şi nu vă gândiţi la idei. Pur şi simplu scrieţi-le găseşte, de această dată, o idee. El trebuie să adauge alta, inspirându-se,
• Formatorul sau un participant va nota pe tablă toate ideile generate (inclusiv eventual, din ceea ce este scris în filă. Dacă doreşte, poate dezvolta ideea de
cele care nu au legătură cu subiectul sau par „trăsnite”) în ordinea rostirii lor. pe foaie. Jocul continuă până facilitatorul decide încetarea lucrului.
• Când ideile par să fi „secat”, opriţi exerciţiul şi treceţi la etapa calitativă
(analizaţi soluţiile, ordonaţi-le în funcţie de realismul lor, eliminaţi-le pe cele b. ACTIVITATEA DE GRUP
incompatibile cu problema sau cu posibilităţile momentane etc.). Analiza şi
selecţia vor fi făcute cu toţi participanţii. Este procedeul cel mai indicat în realizarea metodelor interactive. Oferă parti-
cipanţilor posibilitatea unei implicări mai responsabile şi a unei cooperări mai
Avantajele metodei strânse, dezvoltă abilităţi de comunicare interpersonală (participantul învaţă
• Permite participarea deplină a copiilor indiferent de mărimea grupului, nu numai să vorbească, ci şi să asculte). Îi ajută pe participanţi să înţeleagă şi

32
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

să rezolve unele diferenţe dintre ei. Îi face să înţeleagă necesitatea distribuirii Avantajele metodei
rolurilor într-o echipă şi în ce măsură depinde eficienţa unei echipe de asu- - Participanţii învaţă unul de la altul, vorbesc mai liber, apar idei mai multe şi
mare corectă a fiecărui rol, de îndeplinire corectă a sarcinilor corespunzătoare mai diverse
rolului respectiv. - Participanţii îşi acordă ajutor unii altora, în special în cazurile când opiniile
coincid sau sunt similare şi tinerii le acceptă şi se susţin reciproc
Desfăşurare - Regulile de conlucrare în grup pot fi aplicate în activitatea cotidiană a parti-
• Stabiliţi criteriul de grupare (conform intereselor, preferinţelor, anotimpu- cipanţilor
rilor, zilelor de naştere etc.) şi a numărului de participanţi în grup. Numărul
diferit de participanţi variază în funcţie de temă. Membrii unei perechi tind c. DISCUŢIA
să încheie înţelegeri şi să răspundă unul dorinţelor celuilalt, în triade se
dezvoltă mai bine idei noi. Un număr de cinci membri reprezintă mărimea Discuţia este o tehnică prin intermediul căreia se realizează majoritatea meto-
ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte delor interactive şi care îi stimulează atât pe participanţi, cât şi pe facilitatori.
numărul membrilor, cu atât creşte complexitatea obiectivelor care pot fi ur- Este un procedeu foarte eficient prin care tinerii se pot informa în domeniu,
mărite, dar scade gradul de participare individuală. îşi pot exersa deprinderile de ascultare şi de exprimare şi îşi pot manifesta
• Elaboraţi împreună cu participanţii un regulament care ar facilita realizarea atitudinea faţă de problemele ce-i preocupă.
cu uşurinţă a sarcinilor de grup. Ficare regulă trebuie să reprezinte un com-
portament pozitiv, care fiind respectat va crea atmosfera sigură şi prietenoa- Desfăşurare
să pentru participarea tuturor participanţilor. De exemplu: • Expuneţi tema clar şi incitant pentru copii
Membrii grupului • Explicaţi sarcinile, problema, rolul participanţilor etc. Stabiliţi prin consens
- Vor fi respectuoşi, exprimându-şi opinia pe rând şi ascultânu-se reciproc regulile discuţiei, astfel ca fiecare participant să se simtă încurajat să partici-
- Vor fi activi, propunând idei şi implicându-se în realizarea sarcinilor de grup pe. Este binevenit ca regulile să fie afişate în sală
- Vor fi uniţi acceptând persoanele şi ideile acestora • Eficacitatea unei discuţii reclamă, conceperea şi respectarea unor condiţii, în
- Vor critica ideile fără a învinui şi judeca persoanele etc. primul rând ale dialogului, adică ale întrebărilor şi răspunsurilor. Pentru a
• Propuneţi participanţilor să repartizeze roluri şi responsabilităţi în cadrul concepe întrebările ar fi necesar ca facilitatorul să aibă în vedere că:
grupurilor mici - Întrebarea bine formulată determină o bună parte din răspunsul ce trebu-
- Secretarul - notează opiniile membrilor ie dat;
- Raportorul - prezintă rezultatul activităţii grupului - Întrebările trebuie să stimuleze schimbul de idei între participanţi, spiritul
- Moderatorul - se asigură că toţi membrii îşi pot exprima opiniile critic, să-i provoace să judece, să nu ceară răspunsuri logice simple (da/
- Timerul - urmăreşte timpul nu) sau doar să reproducă faptele. În acest sens facilitatorul ar trebui să
- Observatorul - evaluează activitatea elevilor din grup etc. folosească întrebările care încep cu: de ce? pentru ce? cu ce scop? în ce
caz? etc.
Rolul formator în cadrul organizării activităţii în grup - Întrebările nu trebuie să inducă în eroare participanţii.
- Menţine atenţia participanţilor asupra obiectivelor stabilite • Evaluaţi activitatea cu ajutorul participanţilor (Ce a mers bine/rău şi de ce?
- Încurajezează activitatea individuală sau a grupului Cum au fost depăşite neînţelegerile? Au avut toţi tinerii posibilitatea să par-
- Ajută grupul până la etapa când acesta va funcţiona de sine stătător ticipe? etc.)
- Rezumă împreună cu participanţii desfăşurarea activităţii

33
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Rolul formatorului • Reprezentanţii celor două părţi rezumă argumentele proprii


- Menţine cursul comunicării pe tema anunţată, se asigură că sunt respectate • Se votează pro/contra tezei iniţiale. Se compară rezultatul cu confi¬guraţia
regulile, eventual, rezumă în final iniţială (câţi susţinători, oponenţi, respectiv nehotărâţi au existat la începutul
- Formuleză întrebări clare şi pe înţelesul participanţilor dezbaterii)
- Rezervă suficient timp pentru ca participanţii să-şi poată expune părerile
vis-a-vis de problema pusă în discuţie Avantajele metodei
Avantajele metodei - Dezvoltă un şir de capacităţi: gândirea critică asupra unei probleme, ex-
- Încurajează activitatea şi participarea tuturor membrilor grupului primarea (orală) clară, concisă a argumentelor şi al contra argumentelor,
- Stimulează emiterea de idei noi ascultarea activă
- Ajută participanţii să înveţe reciproc, să coreleze activităţile realizate cu ex- - Dezvoltă capacităţile retorice, de lucru în echipă, de încredere în forţele pro-
perienţele vieţii reale. prii
- Competiţia dintre grupuri va mări eficienţa dezbaterii
d. DEZBATEREA - Respectă ritmul participanţilor timizi, lenţi

Deseori, ca urmare a unei discuţii, grupul se divizează fizic în două „tabere”, Rolul facilitatorului
participanţii susţinând cele două răspunsuri posibile, schimbându-şi părerea - Urmăreşte respectarea regulilor de către părţi
şi poziţia, trecând în „tabăra” opusă. Această metodă îi poate ajuta pe tineri - Acordă asistenţă şi sprijin ambelor părţi în aceeaşi măsură
să-şi dezvolte capacitatea de exprimare clară, concisă, coerentă şi convingă- - Intervine în momentele de tensiune sau de criză apărute pe perioada dezbaterii
toare; îi ajută să gândească critic şi să ia decizii într-o problemă controversată; - Evaluează obiectiv participarea ambelor părţi
prin caracterul ei competitiv îi ajută pe participanţi să câştige încredere în
forţele proprii, stimulând spiritul de concurenţă în sensul bun al cuvântului; e. JOCUL PE ROLURI
abordarea de tip PRO-CONTRA, mai des folosită în cadrul activităţilor îi ajută
pe participanţi să privească o problemă într-un mod mai deschis, mai flexibil; Jocul pe roluri îi ajută pe copii şi tineri să înţeleagă mai bine propriul rol
contribuie efectiv la depăşirea timidităţii sau impulsivităţii excesive şi la afir- şi rolurile celor din jur, dezvoltându-şi capacitatea empatică, gândirea critică
marea raţionalităţii, lucidităţii şi respectului reciproc; dezvoltă atenţia faţă de şi capacitatea de decizie; dezvoltă la participanţi capacitatea de a-şi planifica
punctul de vedere al adversarului. strategii alternative de acţiune, foarte utile şi probabile în viaţa lor de fiecare zi;
pune în valoare legătura dintre atitudinea, opiniile şi valorile copiilor şi tinerilor.
Desfăşurare
• Se stabilesc părţile (susţinătorii şi oponenţii unei teze şi, eventual, publicul), Desfăşurare
secretarii (cei care vor conduce discuţiile) şi regulile comunicării • Stabiliţi tema/scenariul. Asiguraţi-vă că fiecare participant a înţeles situaţia
• Reprezentanţii fiecărei părţi îşi expun, pe rând, şi fără să fie întrerupţi argu- (dacă participanţii vor trebui să-şi construiască singuri rolul) sau textul (dacă
mentele aveţi un scenariu scris) şi se simte motivat să joace rolul respectiv. Dacă
• Membrii celor două părţi îşi pun reciproc întrebări, pentru o mai bună înţe- o parte din tineri vor fi spectatori, indicaţi-le ce trebuie să urmărească pe
legere a poziţiilor parcursul scenei
• Publicul pune întrebări reprezentanţilor celor două „tabere”. Ideea este ca • Acordaţi participanţilor timp să intre în rol (să se documenteze, să se fami-
problema să fie abordată din cât mai multe puncte de vedere liarizeze cu situaţia)

34
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

• Prezentarea propriu-zisă a piesei. Pe parcursul desfăşurării jocului pe roluri f. STUDIUL DE CAZ


pot fi necesare întreruperi pentru a explica respectivul comportament sau
pentru a interacţiona cu spectatorii, în cazul medierilor, triadelor sau nego- Abordarea unei activităţi sub formă de studiu de caz le oferă participanţilor
cierilor facilitatorul poate interveni în grupuri pentru a acorda ajutor (dacă posibilitatea de a analiza o situaţie sau un caz în care există un conflict sau o
se solicită) sau pentru a da un feedback adecvat dilemă. Participanţii vor aplica pas cu pas o procedură ce include analizarea
• Evaluarea. După prezentări se pot discuta următoarele aspecte: faptelor, luarea şi susţinerea unei decizii şi cântărirea consecinţelor acelei de-
- Cum s-au simţit participanţii în rolurile respective? cizii. De obicei, studiul de caz se prezintă în formă scrisă, dar poate fi prezentat
- De ce au tratat în modul respectiv situaţia sau personajul? şi ca film, casetă video, joc pe roluri etc.
- Au prezentat soluţii la situaţia-problemă?
- Ce au învăţat din experienţa trăită? Desfăşurare
• Prezentaţi subiectul activităţii tot setul de informaţii despre cazul care va fi
Spectatorii vor spune ce au simţit în diferite momente ale piesei şi cum ar fi abordat
jucat ei diversele situaţii. • Cereţi-le participanţilor să citească acest caz
• Cereţi-le participanţilor să clarifice faptele care compun cazul. Folosiţi pentru
Sfaturi pentru facilitator aceasta întrebări de genul:
- Jocul pe roluri se bazează pe emoţii şi trebuie condus cu delicateţe. Respec- - Ce s-a întâmplat?
taţi emoţiile şi sentimentele fiecărui participant - Care sunt părţile implicate în caz sau în conflict?
- În abordarea temei şi reprezentarea piesei trebuie să ţineţi cont de structura - Ce a determinat-o pe persoana X să acţioneze în acel mod?
socială a grupului (de exemplu, un joc pe roluri despre drepturile minorităţi- - Ce fapte sunt importante?
lor sau ale persoanelor cu deficienţe; dacă în grup există astfel de tineri, nu - Ce fapte lipsesc pentru înţelegerea cazului?
trebuie să îi expună pe aceştia jignirilor sau marginalizării)
- Jocul pe roluri imită de obicei viaţa reală, deci este posibil ca el să pună în- În loc de a le pune întrebări, facilitatorul le poate cere participanţilor să lucreze
trebări la care nu se poate da un răspuns univoc sau chiar nu se poate da în perechi, triade, grupuri mici.
răspuns, încercaţi să nu le impuneţi participanţilor punctul dumneavoastră • Declanşaţi o discuţie în care participanţii vor prezenta problemele (problema)
de vedere sau să-i lăsaţi să se simtă neputincioşi faţă de gravitatea şi com- importante din cazul respectiv. Acest lucru se va face sub formă de întrebări.
plexitatea problemelor reale Acestea depind de rezultatele pe care le vizaţi
- Atmosfera de spectacol se poate „aprinde” şi vă poate abate atenţia de la • După ce aţi stabilit problema, tinerii se vor concentra asupra argumentelor
obiectivele exerciţiului. Nu le permiteţi elevilor să uite motivul şi fondul acti- pro şi contra comentând fiecare opinie. Când vor discuta argumentele, parti-
vităţii cipanţii vor avea în vedere întrebările: Care sunt valorile şi beneficiile fiecărui
- După finisarea activităţii şi evaluarea ei spuneţi participanţilor că a fost doar argument şi ale fiecărei soluţii? Există alternative?
un joc pe roluri • Participanţii trebuie să fie încurajaţi să se asculte reciproc, să ia în conside-
rare toate părerile şi să evalueze toate punctele de vedere
Avantajele metodei • După ce au ascultat toate argumentele, participanţii vor trebui să adopte
- Participanţii învaţă să acţioneze într-o anumită problemă prin improvizarea o hotărâre. Este important ca ei să prezinte motivele şi necesitatea luării
unei situaţii bine structurate care să reflecte fapte şi situaţii din realitate. deciziei respective
• După luarea propriei decizii, participanţii vor asculta decizia luată în realitate

35
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

în acel caz. Dacă ele diferă sau dacă argumentele diferă, tinerii nu trebuie să - Respectă decizia participanţilor cu cine doresc să lucreze în perechi
simtă că au greşit. Li se va cere să compare cele două decizii şi să argumen- - Acordă posibilitatea ca fiecare pereche să-şi prezinte, răspunsurile, soluţiile
teze care este mai bună. De ce s-a ajuns în realitate la acea decizie şi nu la Avantajele metodei
cea luată de ei? Care ar fi consecinţele aplicării fiecărei decizii (pentru părţi - Încurajează participarea fiecărui participant
şi pentru întreaga societate)? La această etapă ar trebui să se răspundă la - Participanţii învaţă unii de la alţii să reflecte asupra experienţelor proprii
următoarele întrebări: Ce decizie s-a adoptat? De ce? Sunteţi de acord cu - Participanţii timizi se vor implica mai uşor într-o asemenea activitate.
ea? Ce efecte ar avea ea asupra voastră? Dar asupra altora?
h. TEHNICA CUBULUI
Rolul facilitatorului
- Ajută participanţii să menţină discuţia în subiect Este o strategie de învăţare care facilitează examinarea unei teme/probleme
- Conduce discuţia participanţilor spre rezolvarea cazurilor şi nu oferă soluţii din diferite puncte de vedere.
de-a gata
- Asigură atmosfera de lucru Desfăşurare
• Pregătiţi un cub cu diferite indicaţii-cheie pe fiecare latură a cubului. In-
Avantajele metodei dicaţiile-cheie sunt: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, găseşte
- Dezvoltă capacităţile de gândire logică, de analiză independentă, gândire cri- argumente pro şi contra
tică şi de luare a deciziilor • Explicaţi participanţilor ce semnificaţie are fiecare indicaţie-cheie:
- Generează emoţii şi sentimente, captează interesul şi imaginaţia participanţilor - Descrie: descrie subiectul/problema în linii generale (trăsături, caracteristici etc.)
- Îi ajută pe participanţi să coreleze activităţile cu experienţele vieţii reale - Compară: găseşte elemente comune şi deosebite ale subiectului/ proble-
mei cu alte subiecte ce le-ai studiat
g. GÂNDEŞTE / PERECHI / PREZINTĂ - Asociază: gândeşte-te la subiectul studiat, asociază-l cu alte subiecte, eve-
nimente. Cu ce se asociază acest subiect?
Această metodă este o activitate de învăţare prin cooperare. Îi stimulează pe - Analizează: împarte subiectul în mai multe elemente din care este alcătuit,
participanţi să reflecteze asupra unui text sau a unei probleme, le creează examinează detaliile
participanţilor condiţii bune pentru împărtăşirea propriilor idei, le oferă posibi- - Aplică: spune cum poate fi utilizat subiectul?
litatea unei participări responsabile şi a unei cooperări mai strânse. - Evaluează: apreciază subiectul, exprimându-ţi atitudinea faţă de el
• După descriere, participanţii îşi împărtăşesc răspunsurile pentru fiecare latu-
Desfăşurare ră a cubului. Aceasta se poate face la început cu un partener. Fiecare alege
• Prezentaţi participanţilor o întrebare sau o problemă trei laturi ale cubului şi va citi ce a scris despre acestea cu referinţă la subiect
• Cereţi-le să reflecteze asupra răspunsului/ problemei şi să scrie un răspuns scurt partenerului său. Când se discută, e bine să se respecte ordinea laturilor
• Rugaţi-i pe participanţi să formeze perechi. Ei îşi vor împărtăşi experienţele propusă mai sus, care sunt prezentate de la o formă de gândire mai simplă
referitoare la aceste probleme, încercând să formuleze un răspuns comun la una mai complicată
• Propuneţi perechilor să-şi prezinte răspunsurile
Rolul facilitatorului
Rolul facilitatorului - Explică cît se poate de clar indicaţiile-cheie de pe laturile cubului,
- Selectează probleme sau întrebări ce ţin de grup, de participanţi - Oferă tuturor participanţilor posibilitatea să-şi expună părierile.

36
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Avantajele metodei eficient, având oportunităţile de predare.


- Participanţii sunt ajutaţi să analizeze un subiect, o problemă din mai multe
puncte de vedere, Desfăşurare
• Selectaţi materialul pentru studiu şi pregătiţi fişele pentru participanţi (o
i. ECHIPE-JOCURI-TURNEE problemă va fi secţionată în componente logice şi echilibrate). Se pot folosi
manuale, ziare, reviste, diverse texte
Această tehnică presupune învăţarea prin colaborare şi apoi aplicarea indivi- • Formaţi grupuri iniţiale printr-un procedeu stabilit de dvs. Grupurile trebuie
duală a celor învăţate într-un joc competitiv. să aibă acelaşi număr de persoane
• Formaţi grupuri de experţi (din câte o persoană din fiecare grup iniţial).
Desfăşurare Numărul grupurilor va corespunde numărului fişelor pregătite în prealabil.
• Se formează echipe eterogene (adică grupuri cu abilităţi mixte) care învăţa Participanţii vor studia conţinutul de pe fişă şi vor deveni experţi în acel
sau recapitulează ceea ce s-a învăţat domeniu. Pentru eficienţă stabiliţi următoarele roluri în grupul de experţi:
• Apoi participanţii trec în echipe de turneu omogene (adică grupuri cu abilităţi facilitator, timer, secretar etc. Prin studiu individual şi discuţii experţii vor
egale) pentru a se întrece într-un joc bazat pe cele învăţate. În mod obişnuit trebui să înţeleagă materialul. De asemenea, vor conveni asupra elemen-
jocul constă în a răspunde la întrebări. Pentru fiecare răspuns corect, fiecare telor esenţiale care trebuie să fie cunoscute de toţi participanţii şi asupra
participant câştigă un punct modului în care ei, în calitate de experţi, vor preda materialul respectiv
• După turneu, fiecare participant se întoarce în echipa sa cu un anumit scor. • Reuniţi grupurile iniţiale (prin reunirea experţilor în domeniile studiate la
Echipa însumează aceste scoruri şi îşi calculează punctajul pe echipă, iar apoi etapa anterioară) şi reluaţi predarea materialului de către expertul în dome-
se stabilesc echipele câştigătoare niul respectiv. Toţi experţii sunt în aceeaşi măsură îndreptăţiţi şi datori să
le împărtăşească celorlalţi participanţi experienţa/expertiza lor. Trebuie să
Rolul facilitatorului rezervaţi timp suficient
- Facilitează desfăşurarea activităţii conform regulilor stabilite de grup • Evaluaţi înţelegerea şi revedeţi pe scurt cele învăţate reciproc
- Evaluează obiectiv răspunsurile participanţilor • Ulterior se poate desfăşura orice activitate individuală sau de grup pe baza
cunoştinţelor acumulate prin metoda „Zig-zag”
Avantajele metodei
Pe lângă faptul că le oferă participanţilor ocazia de a-şi exersa deprinderile de Avantajele metodei
învăţare în colaborare, metoda dă posibilitatea formării şi exersării unor de- - Le oferă participanţilor posibilitatea să asimileze un volum mare de informa-
prinderi sociale, printre care sportivitatea. Înainte de a începe turnirurile dis- ţie
cutaţi cu participanţii ce însemnă spiritul sportiv, cerându-le să dea exemple - Dezvoltă capacitatea de expunere clară, de predare a informaţiei
concrete. Aceasta va creşte probabilitatea ca participanţii să se ia la întrecere - Sporeşte responsabilitatea participanţilor
într-un mod prietenesc.

j. ZIG-ZAG

Aplicând această metodă participanţii vor putea să studieze împreună un vo-


lum mare de informaţii în timp scurt. Se pot ajuta reciproc şi pot învăţa mai

37
Capitolul 6
Proiectarea unor programe
de dezvoltare
a abilităţilor de viată
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Capitolul VI De asemeni trebuie ţinut cont şi de dispunerea în timp a activităţilor. Trebuie


să impuneţi un ritm progresiv şi să îi ţineţi pe tineri curioţi de la începutul până
Proiectarea unor programe de dezvoltare
la sfârşitul activităţilor.
a abilităţilor de viată În cele ce urmează vă vom prezenta un model foarte simplu de dezvoltare
a unei abilităţi de viaţă. Modelul a fost conceput de Ales Bednarik si poartă
Pentru obţinerea unor rezultate concrete în formarea şi dezvoltarea abilităţilor numele de modelul LSDC (Lifeskills development cycle) – Ciclul de dezvoltare
de viaţă este necesar un program de lunga durată. Mai jos vă vom prezenta a abilităţilor de viaţă.
câteva elemente care vă vor ajuta în conceperea unui program complex de
dezvoltarea a abilităţilor de viaţă la tineri. Vom lua ca exemplu un program Acest model presupune următoarele etape:
trimestrial. Un program trimestrial va fi alcătuit în urma stabilirii unor scopuri 1. Definirea şi selectarea abilităţii de viaţă pe care dorim să o dezvoltăm la
şi obiective educative, prin gândirea unor activităţi şi planificarea acestora pe copii. În această etapă este important :
parcursul a 3 luni. • să alegeţi tipul de abilitate pe care vreţi să o dezvoltaţi
• abilitatea să răspundă nevoilor grupului ţintă
Programul trimestrial conceput vă va ajuta :
- să răspundeţi nevoilor tinerilor cu care lucraţi, să îi ajutaţi să - şi dezvolte 2. Prezentarea abilităţii de viaţă tinerilor şi descrierea ei în termeni com-
abilităţile de care au nevoie portamentali
- să urmăriţi progresul personal al tinerilor
- să menţineţi un echilibru al activităţilor, alternând şi variind activităţile 3. Dezvoltarea abilităţii de viaţă. În această etapă:
- să aveţi o viziune de ansamblu asupra programului anual, să variaţi activită- • analizaţi posibilităţile de dezvoltare (cum arată acea abilitate)
ţile; să aveţi o imagine clară a ceea ce urmăriţi şi cum atingeţi ceea ce v-ati • folosiţi diferite metode pentru obţinerea comportamentelor care implică abi-
propus litatea respectivă
- să aveţi în minte permanent obiectivele pe care le urmăriţi Această etapă reprezintă programul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă şi du-
reză cel mai mult.
Înainte de a planifica un program trimestrial, trebuie să aveţi o evaluare pre-
cisă a situaţiei din prezent. De aceea trebuie ţinut cont de: 4. Evaluarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă
1. Nevoi: • are ca scop îmbunătăţirea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă
- nevoile specifice ale tinerilor de vârsta respectivă • se poate realiza la sfârşit, dar şi pe parcursul derulării programului.
- interesele tinerilor
- situaţia specifică a copiilor cu care lucraţi Detalierea celor 4 etape:
2. Mijloace (umane, financiare şi materiale)
- numărul şi pregătirea celor implicaţi în program 1. Definirea şi selectarea abilităţii de viaţă
- numărul înâlnirilor şi resursele de timp În vederea selectării unei abilităţi pe care doriţi să o dezvoltaţi tinerilor trebuie
- mijloacele financiare identificaţi ceea ce este important pentru ei, de ce au nevoie pentru a se dez-
- locaţiile şi zonele în care veţi desfăşura diferite activităţi volta armonios, pentru a fi capabili să aibă o viaţă independentă sau să poată
- anotimp face faţă cu succes dificultăţilor ce se pot ivi pe durata vieţii.
- tradiţiile, sărbătorile, evenimentele speciale

39
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

In capitolul IV v-am prezentat cîteva metode pe care le puteţi utiliza în identi- • Pozitivă
ficarea nevoilor de formare a abilităţilor de viaţă necesare tinerilor. • Concretă
• Observabilă
2. Prezentarea abilităţii de viaţă • Demonstraţi utilizarea practică a abilităţii
Descrierea completă a unei abilităţi se face în termeni comportamentali, de 3. Folosirea întrebărilor „De ce”:
cunoaştere, de atitudine şi de performanţă. Urmărirea acestor patru caracte- • Scurte şi compacte
ristici ale abilităţii vă ajută în evaluarea acesteia. Pentru a ne adapta la mediu, • Pozitive
noi oamneii ne-am elaborat un sistem de prelucrare a informaţiei. Gandurile, • Fac legătura cu interesele tânărului
atitudinile, convingerile mediază modul în care ne comportăm şi emoţiile pe 4. Încheierea
care le trăim. Acestea determină şi conservă stări şi comportamente. Un com- • Verificaţi dacă s-a înţeles
portament (intrarea profesorului în clasă) poate deveni un stimul care declan- • Continuaţi cu alte lucruri
şează un gând („voi fi din nou ascultat,”), gând care la rândul lui determină o • Controlaţi dacă s-a înţeles mesajul (ramâneţi aproape, oferiţi feedback pen-
trăire emoţională (frică, anxietate). tru comportamentul adecvat)

Formarea acestor comportamente adaptative sau dezadaptative, se realizea- 3. Dezvoltarea abilităţii de viaţă
ză pe parcursul dezvoltării în urma experienţelor de viaţă şi a contactului cu Multe din caracteristicile tânărului - abilităţile cognitive, comportamentale,
alte persoane – părinţi, profesori. emoţionale, sociale care îl ajută să se adapteze în situatii adverse – pot fi edu-
cate/dezvoltate/învăţate în mod sistematic. Învăţarea joaca rolul crucial în dez-
O mare parte din comportamentele noastre sunt rezultatul unor recompense voltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor. Cu alte cuvinte, aveţi posibilitatea de
trecute sau actuale. De exemplu studiem mai multe ore în prezent pentru că, a “îinarma” tinerii aflaţi în circumstanţe de viaţă defavorabile cu abilităţi care
în trecut, studiul consecvent a fost recompensat (prin note – din partea pro- să-i ajute să facă faţă adversităţilor şi să se dezvolte in continuare armonios
fesorilor, laude - din partea părinţilor). Statutul social, banii, atenţia celorlalţi, ca adulţi adaptaţi şi competenţi.
satisfacţia proprie sau alte stări afective pozitive sunt tot atâtea situaţii care,
dacă apar după un comportament fac probabilă repetarea acestuia. Nu doar Învăţarea este un fenomen complex cu o sferă largă de cuprindere. Învăţarea
recompensa, ci şi pedeapsa poate determina apariţia unui comportament do- înseamnă nu doar „achiziţie nouă de coportament, ca rezultat al exersării, me-
rit. În acest caz, persoana face comportamentul pentru a evita pedeapsa. nite să satisfacă adaptrea la mediu”, ci şi „explorarea vie şi activă a situaţiilor,
cu posibilitatea de a sparge tiparele comportamentale existente şi a elabora
Elemente comune ale tehnicilor de influenţare comportamentală în for- forme noi de comportare, soluţii creatoare”. Educarea, formarea şi exersa-
marea şi dezvoltarea unei abilităţi de viaţă. rea abilităţilor de viaţă se realizează permanent ,fie într-un mod organizat şi
1. Stabilirea contactului cu celălat: structurat sau în mod spontan.
• Folosiţi: Remarcă pozitivă
• Un comentariu referitor la ceea ce persoana tocami a făcut În funcţie de gradul de organizare al formelor educaţiei se delimitează 3 mari
• Un comentariu neutru categorii:
• Exprimaţi sentimentul de moment - educaţia formală (oficială)
• Atenţie la tonul vocii, mimică, limbajul trupului, distanţa faţă de celălalt - educaţia non-formală (extraşcolară)
2. Descrierea comportamentului trebuie să fie: - educaţia informală (spontană)

40
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de viaţă este o formă particulară de şi să decideţi care vor fi etapele de implementare.
educaţie non-formală, participativă, de stimulare şi de dezvoltare personală. • Evaluarea intermediară este acumularea informaţiei despre lucrul îndepli-
nit şi despre persoanele care au beneficiat de acest lucru. Acest proces se
Pe parcursul programului de formare şi dezvoltare trebuie să ţineţi cont de monitorizează continuu pentru a evalua progresul obţinut în baza obiecti-
modul de transmitere a cunoştinţelor şi abilităţilor, trebuie să avţi in vedere velor şi a scopurilor propuse, adică poziţia rezultatelor parţiale faţă de cele
metode şi tehnici de formare adecvate. În formarea abilităţilor de viaţă trebuie finale preconizate. Rezultatele acestui tip de evaluare vă poate ajuta să mo-
să: dificaţi etapele, strategiile de implementare pentru a depăşi unele dificultăţi
- folosiţi metode bazate pe învăţarea experenţială – învîţare prin participare apărute şi neprevăzute în perioada proiectării.
activă • Evaluarea finală este acumularea informaţiei despre rezultatele obţinute şi
- să structuraţi formarea numai după ce luaţi în considerare părerile, propu- diferenţele aduse de aceste rezultate. Evaluarea cumulativă se face pentru
nerile, iniţiativelor manifestate de tineri a determina impactul sau schimbările la nivel de comportament, cunoştinţe,
- să creaţi un cadru sigur în care tinerii să aibă posibilitatea ca pe parcursul atitudini şi capacităţi menite să le influenţeze. Este important de evaluat
programului să-şi lase comportamentul să evolueze finalităţile care sunt direct legate de obiectivele programului.

Pentru a facilita învăţarea şi exersarea abilităţilor de viaţă puteţi folosi urmă- Nivelul de dezvoltare a deprinderilor, cunoştinţelor şi atitudinilor poate fi eva-
toarele metode: luat prin implicarea tinerilor, altor profesori, părinţi. Profesorii şi alţi facilitatori
- discuţii de grup calificaţi şi antrenaţi în program pot şi trebuie să evalueze valoarea activităţilor
- brainstorming cu ajutorul gândirii profesionale, monitorizării propriilor sentimente şi reacţii şi
- jocuri de rol primirea feedback-ului din partea participanţilor. Gândirea profesională poate
- analiză de caz fi aplicată prin intermediul următoarelor întrebări:
- instruire directă • Am rămas eu mulţumit de modul în care a fost petrecută activitatea?
- investigaţia • Au fost atinse obiectivele de învăţare propuse?
• Au fost resursele şi activităţile adecvate?
4. Evaluarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă • Au fost suficiente cunoştinţele mele despre subiect?
Evaluarea este parte integrantă a procesului de formare a deprinderilor de • Au rămas copiii/tinerii activi, interesaţi şi motivaţi?
viaţă. În acest domeniu de educaţie evaluarea nu va fi utilizată ca mecanizm • Au contribuit copiii/tinerii cu întrebări şi opinii?
de verificare pentru a decide cine poate fi promovat la următorul nivel ci ca • A fost discuţia destul de focusată şi structurată?
instrument care poate ajuta la îmbunătăţirea calităţii educaţiei pentru copii şi • Cu ce schimbări aş veni eu pentru a face activitatea următoare mai bună?
tineri. Evaluarea în formarea deprinderilor de viaţă se realizează pentru a ur-
mări progresul de dezvoltare, oferind oportunitatea de a compara permanent, Evaluarea activităţilor şi a programului le puteţi realiza printr-o diversitate de
achiziţionarea şi practicarea de către copil/tânăr a deprinderilor de viaţă. metode participative şi interactive, atât calitative, cât şi cantitative adaptate la
vârsta şi individualitatea tînărului.
În funcţie de momentul integrării evaluării în desfăşurarea procesului de for- În continuare vom descrie câteva tehnici de evaluare relevante pentru un
mare a deprinderilor de viaţă se pot realiza trei tipuri de evaluare: program de formare a abilităţilor de viaţă.
• Evaluarea iniţială este acumularea informaţiei calitative în scopul elaborării
şi modificării unui program nou. Această informaţie vă va ajuta să planificaţi

41
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

a. Chestionarul şi interviul 3. Formaţi grupuri cu număr optim de persoane în funcţie de natura obiecti-
Aceste tehnici pot fi folosite în cadrul evaluării iniţiale, continue şi finale. velor şi experienţa participanţilor, de mărimea clasei.
4. Planificaţi derularea proiectului. Propuneţi membrilor grupurilor să stabi-
Materiale: foi pentru fiecare participant, pixuri (pentru chestionare) lească paşii de realizare a planului proiectului.

Desfăşurare Model
1. Pregătiţi din timp lista cu întrebări. Alcătuirea întrebărilor o veţi face în
Paşii de realizare a planului proiectului
funcție de obiectivele investigaţiei, tema abordată, activitatea în cadrul că-
Estimaţi problema
reia se va realiza chestionarul, nivelul de pregătire a celor chestionaţi sau
• În ce constă problema?
intervievaţi.
• Care este aria de extindere a ei?
2. Formulaţi întrebări scurte, clare, în număr rezonabil şi ordonate logic. Omi-
Analizaţi cauzele:
teţi întrebările dirijate (din care subiectul să deducă ce doriţi să răspun-
• Care sunt cauzele ei?
deţi) şi includeţi întrebări de control (care să reducă riscul răspunsurilor
• Care sunt situaţiile care determină apariţia problemei?
nesincere sau impersonale). Includeţi în chestionar sau interviu întrebări
„Asalt de idei” privind soluţiile posibile:
deschise (la care subiecţii să se simtă liber şi să răspundă creativ) pe lângă
• Întocmiţi o listă a eventualelor soluţii pentru această problemă.
întrebările-grilă (cu mai multe răspunsuri) şi cele bipolare (da/nu).
Identificaţi priorităţile:
3. Respectaţi intimitatea celor intervievaţi sau chestionaţi. Specificaţi pe ches-
• Care dintre aceste soluţii sunt cele mai potrivite?
tionar că este anonim, în cazul interviului nu insistaţi să obţineţi răspunsuri
Identificaţi factorii favorabili şi nefavorabili:
când cel intervievat evită să vorbească.
• Care sunt factorii ce pot înlesni realizarea acestei soluţii?
4. Ca intervievator în timpul interviului trebuie să fiţi comunicabil, zâmbitori
• Care sunt factorii care pot împiedica realizarea acestei soluţii?
pentru a-l încuraja pe interlocutor să comunice sincer. Nu transformaţi
Identificaţi partenerii şi aliaţii:
interviul într-un interogatoriu.
• Care sunt persoanele, grupurile, organizaţiile care vă pot ajuta în soluţiona-
5. Oferiţi feedback, adică comunicaţi rezultatele şi concluziile celor chestionaţi
rea problemei?
sau intervievaţi.
Planificaţi acţiunea:
• Ce acţiune întreprindeţi pentru soluţionarea problemei?
b. Proiectul
Resurse:
Această metodă poate fi folosită în cadrul evaluării continue şi finale.
• Care va fi costul acestei acţiuni în bani şi în timp personal?
• Cât alocaţi pentru fiecare parte a acestei acţiuni?
Desfăşurare
Schiţaţi un orar:
1. Studiaţi împreună cu participanţii care sunt necesităţile, interesele grupului
• Care va fi durata acestui proiect?
de copii şi tineri, din şcoală şi comunitate (folosiţi chestionarul, interviul,
• Când îl începeţi?
focus-grup etc.).
• Care sunt indicatorii principali pe parcurs?
2. Alegeţi tema împreună cu participanţii. Este important să asiguraţi pentru
Evaluare:
această etapă următoarele condiţii:
• Cum veţi aprecia în procesul soluţionării dacă acţionaţi în direcţia corectă?
- Participanţii să aibă un anumit interes pentru subiectul propus,
• Cum veţi constata că problema a fost soluţionată sau nu?
- Să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri.

42
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

5. Realizarea propriu-zisă a activităţilor planificate. Durată: 30 minute.


6. Prezentarea rezultatelor de către membrii grupurilor. Prezentarea poate
avea loc în faţa unui auditoriu mai larg. Conferiţi momentului seriozitate şi Desfăşurare:
manifestaţi interes faţă de eforturile participanţilor. Încurajaţi prezentatorii 1. Pentru aplicarea tehnicii S.W.O.T. se desenează 4 cadrane în care se vor
să folosească mijloace diverse (poze, diapozitive, alte persoane implicate în înscrie ideile în procesul discuţiei.
realizarea planului lor etc.). 2. Participanţii în grupuri a câte patru persoane, vor analiza activităţile după
7. Evaluaţi împreună cu participanţii implicaţi în realizarea proiectelor de grup. următoarea schemă:
De la începutul activităţii, ca facilitator, veţi prezenta grupurilor formate S W
grile de evaluare (ce veţi evalua la sfârşitul realizării proiectului: alegerea Puncte tari Puncte slabe
problemei, selectarea soluţiilor, realizarea planului de acţiuni, evaluarea,
prezentarea, concluziile etc.).
O T
Oportunităţi Temeri pentru realizarea
c. Portofoliul
(pentru viitor, posibilităţi, alternative) oportunităţilor
Această metodă poate fi folosită în cadrul evaluării continue şi finale.
Portofoliul este un instrument de evaluare flexibil, complex şi integrator. Por-
tofoliul este un set de lucrări (eseuri, teste, interviuri, sondaje de opinii, poze,
istorii, articole, comunicări, studii de caz, scheme etc.) realizate tineri într-un EXERCIŢII INTERACTIVE DE EVALUARE
interval mai lung de timp.
a. Copacul aşteptărilor
Materiale: mape pentru fiecare membru al grupului. Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la începutul unei activităţi, teme
mari, capitol.
Desfăşurare Materiale: coli de hîrtie, fişe mici de hârtie, carioca, pixuri pentru fiecare par-
1. Solicitaţi copiilor şi tinerilor cu care lucraţi să-şi creeze portofolii (mape) în ticipant, lipici.
care vor acumula informaţii, materiale din cadrul activităţilor de formare a Durată: 25 minute.
deprinderilor de viaţă. Desfăşurare:
2. Cereţi copiilor să îmbogăţească regulat portofoliile lor cu materiale noi, la 1. Desenaţi un copac pe o foaie mare sau pe tablă. În acest caz rădăcinile
activităţile, temele pe care le realizaţi cu ei. vor reprezenta aşteptările, tulpina – contribuţia fiecăruia pentru realizarea
3. Împreună cu copiii stabiliţi nişte criterii de selectare şi de clasificare a ma- aşteptărilor, crengile – temerile participanţilor.
terialelor. 2. Distribuiţi fiecărui participant fişe mici de hârtie. Participanţii scriu pe foiţe
4. Organizaţi o prezentare a portofoliilor membrilor grupului. aparte aşteptări, contribuţii, temeri şi le fixează pe partea respectivă a co-
5. Evaluaţi lucrările împreună cu participanţii. pacului. Cine doreşte, le citeşte cu voce.

d. Analiza SWOT b. Coşul cu fructe


Această tehnică poate fi utilizată în cadrul evaluării iniţiale, continue şi finale. Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la începutul şi sfârşitul unei
activităţi, teme, capitol.
Materiale: coli de hîrtie, lipici, carioca. Materiale: coli de hîrtie, carioca, pixuri pentru fiecare participant, lipici, fişe
colorate.
43
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Durată: 15 minute. participanţilor. Sugeraţi tinerilor să compare gândurile pe care le-au avut
Desfăşurare: cu cele din prezent şi ce au reuşit să realizeze din ceea ce şi-au propus.
1. Desenaţi pe o coală de hîrtie un coş. Pe conturul acestui coş lipiţi fişele pe
care participanţii au scris aşteptările lor privind activităţile. e. Cu cine seamănă?
2. La sfârşitul activităţii desenaţi în coş fructe pe care lipiţi fişe cu realizările, Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la sfârşitul unei activităţii, teme,
succesele scrise de participanţi la activitate. capitol.
Durată: 25 minute.
c. Panoul aşteptărilor Desfăşurare:
Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la începutul unei activităţi, teme 1. La sfârşitul activităţii rugaţi participanţii să se identifice cu un obiect/lucru.
mari, capitol. 2. Timp de câteva minute, permiteţi participanţilor să reflecteze şi apoi să
Materiale: coli de hîrtie, carioca, lipici. explice de ce au ales acest obiect (obiectul ales serveşte participantului
Durată: 25 minute. drept reper pentru a explica evoluţia sau schimbarea anumitor trăsături
Desfăşurare: personale, a relaţiilor cu ceilalţi membri ai grupului în care a lucrat, utilita-
1. Pregătiţi din timp două foi cu inscripţiile: tea obiectului şi nemijlocit a sa).
- Ce aş dori eu să se întâmple în cadrul acestei acitvităţi? 3. Copiii/tinerii sunt încurajaţi să gândească creativ şi să se exprime liber des-
- Ce nu aş dori să se întâmple? pre cum s-au schimbat ei pe parcurs, care sunt activităţile pe care ar dori
2. Fixaţi foile pe perete şi rugaţi participanţii să se apropie pe rând şi să scrie să le realizeze în viitorul apropiat.
propriul răspuns la aceste întrebări. Când toţi şi-au scris ideile, un voluntar
prezintă ceea ce este scris pe flip-chart. f. Poster
3. Ideile fixate pe foi vă pot ajuta să determinaţi împreună cu participanţii un Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la începutul şi sfârşitul unei ac-
regulament al grupului. tivităţii, teme, capitol.
Materiale: foi şi pixuri pentru fiecare participant, carioca, coli de hîrtie.
d. Scrisoarea Durată: 30 minute.
Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la sfârşitul unei activităţii, teme, Desfăşurare:
capitol. 1. Propuneţi participanţilor să alcătuiască o listă:
Materiale: pixuri şi foi pentru fiecare participant. - a aşteptărilor (personale şi ale grupului), a temerilor (evaluare iniţială)
Durată: 20 minute. - a cunoştinţelor învăţate, a deprinderilor şi a atitudinilor formate în timpul
Desfăşurare: activităţii, temei, capitolului (evaluare intermediară sau finală)
1. Spuneţi participanţilor că vor avea de scris un răvaş adresat lor înşişi. 2. Formaţi grupuri mici a câte 4-6 persoane. Împărţiţi fiecărui grup de parti-
2. Mesajul fiecăruia trebuie să conţină informaţii despre: cipanţi materiale (carioca şi coli de hîrtie). Participanţii vor face schimb de
- Sentimentele, emoţiile pe care le-a trăit participând la activitate opinii şi vor crea o listă comună a aşteptărilor (evaluare iniţială) sau a celor
- Care sunt două cele mai importante momente pe care le-a reţinut învăţate (evaluare finală).
3. Scrisoarea se va termina cu ideile lor de implementare în practică a cu- 3. Rugaţi reprezentanţii grupurilor să-şi prezinte posterele în grupul mare.
noştinţelor, a deprinderilor, atitudinilor dezvoltate într-o perioadă de timp
foarte apropiată.
4. Colectaţi scrisorile şi peste o oarecare perioadă de timp distribuiţi scrisorile

44
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

g. Semaforul DE CE ESTE NEVOIE DE UN MANUAL


Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la sfârşitul unei activităţi. PENTRU DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ?
Materiale: câte un set de fişe colorate (trei culori ale semaforului) pentru
fiecare participant. Imaginaţivă ca viaţa se aseamănă foarte mult cu o cursă cu obstacole în care
Durată: 30 minute. tinerii trebuie să apeleze la toate resursele şi toate abilităţile pe care le au
Desfăşurare: pentru a termina cursa în timp record şi cu un scor cât mai mare. Pentru asta
1. Distribuiţi tuturor participanţilor câte un set de fişe colorate. adolescenţii noştri au nevoie să combine educaţia formală primită în scoală de
2. Un voluntar va începe să spună ce a reuşit să înveţe în cadrul acestei ac- la profesori, cu cea informală primită acasă de la părinţi şi mai nou cu educaţia
tivităţi. Cine este de acord cu această apreciere ridică fişa verde, cine este non-formală, care este necesară, foarte utilă şi este mai aproape de limbajul
neutru ridică fişa galbenă, iar cei care nu sunt de acord ridică fişa roşie şi adolescenţilor.
fac comentariu la această afirmaţie.
3. Vor continua şi alţi participanţi cu alte afirmaţii. Orice persoană are nevoie de un set de abilităţi pentru a duce o viaţă sa-
tisfăcătoare, pentru a se dezvolta, pentru a iniţia şi menţine relaţii normale,
h. Eu... pentru a-şi atinge obiectivele propuse într-o anumită etapă a vieţii şi pentru a
Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la sfârşitul unei activităţi, teme face faţă obstacolelor întâmpinate. Acest set de abilităţi poartă denumirea de
mari, capitol. abilităţi de viaţă.
Materiale: foi şi pixuri pentru fiecare participant. Dezvoltarea acestor abilităţi de timpuriu le va oferi tinerilor şansa de a func-
Durată: 20 minute. ţiona eficient (a-i învăţa pe tineri să se adapteze) din punct de vedere social,
Desfăşurare: emoţional, în familie, la şcoală sau în alte contexte.
1. Scrieţi pe tablă patru începuturi de propoziţii: Acest manual este necesar pentru a oferi asistenţilor sociali/referenţilor, ca-
- Eu simt... drelor didactice şi ONG-urilor un instrument util în derularea unor programe
- Eu ştiu... de educaţie non-formală pentru diminuarea vulnerabilităţii şi pregătirea pen-
- Eu cred... tru viaţă a tinerilor din mediul rural.
- Eu sunt convins(ă) că...
2. Participanţii, individual, vor scrie pe foi continuarea acestor propoziţii, refe-
rindu-se la conţinutul activităţilor şi la propria implicare pe parcurs. Este important ca atât profesorii, asistenţii sociali cât şi părinţii elevilor să
înţeleagă şi să accepte faptul că fiecare elev are propria personalitate, şi de
multe ori propriul stil de învăţare, motiv pentru care dorim ca prin activităţile
şi metodele de instruire non-formale pe care le-am enumerat, să ii ajutam pe
adolescenţi să işi dezvolte capacitatea de autoinstruire şi nevoia de invăţare
continuă.

45
Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor

Bibliografie

1. Fundaţia Pro WOMEN (2008) – „Abilităţi de viaţă independentă – Ghid de


aplicaţii practice adresat profesorilor şi consilierilor”
2. Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (2007) – “Instruire şi sprijin
pentru dezvoltarea abilităţlor de viaţă ale copiilor şi tinerilor”
3. Baban A. (2003) – „Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele
de dirigenţie şi consiliere”, Editura Sinet, Cluj Napoca
4. Lemeni G., Miclea M. (2004) – „Consiliere şi orientare. Activităţi pentru cla-
sele IX-XII”, Editura ASCR, Cluj Napoca
5. Iosif Moldovanu, Cluadia Coadă, Daniela Platon, Cezar Gavriliuc, Elena
Racu, Ludmila Mazîlu (2005) – “Deprinderi de viaţă – Manual pentru clasele
5-7”, Editura Ştiinţa, Republica Moldova

46