Repere ale teoriei dezvoltării psihosexuale

- Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și a adulților -

Lector univ. dr. Viorel ROBU

An universitar 2022-2023
CONSIDERAŢII GENERALE:

Reperele ontogenetice din teoria freudiană a dezvoltării au o serie de

particularităţi, şi anume:

 sunt recurente, adică dinspre adult spre copil

 pleacă de la patologia psihiatrică preponderent afectivă a
adultului pe care Freud încearcă să o analizeze, să-i determine
cauzele şi originile
 nu acoperă ansamblul dezvoltării ontogenetică, fiind limitată
atât în ceea ce priveşte dimensiunile psihologice analizate, cât şi
durata dezvoltării în jurul vârstei pubertăţii
Psihanaliza clasică

Din punct de vedere metodologic → modalitatea

anamnestică; Freud nu analizează direct copiii, ci adulţii,
încercând prin tehnicile specifice psihanalizei – asociaţa liberă,
interpretarea viselor, analiza actelor ratate – să identifice
aspecte specifice copilului şi copilăriei.

Teoretizările cu conţinut ontogenetic sunt prezente, în special,

în următoarele lucrări: Trei eseuri asupra teoriei sexualităţii
(1905); Micul Hans (1909); Despre principiul plăcerii (1920);
Noile conferinţe de psihanaliză (1936).
TEZE CU CONŢINUT ONTOGENETIC:

 primii şase ani ai vieţii sunt hotărâtori pentru viitorul naturii

şi calităţii psihicului adult

 primii ani de viaţă reprezintă perioada când instanţele psihice

(componentele de bază în structurarea şi funcţionarea
psihicului uman) sunt în plin proces de formare, fapt cu
implicaţii majore asupra exprimării libidoului – ca energie
fundamentală a pulsiunilor vieţii

 dinamica libidoului prezintă o structurare în etape, considerate

ca adevărate stadii ale maturizării afective; principiul de bază
în funcţionarea libidoului este hedonismul sau căutarea
plăcerii

 ontogeneza afectivă se prezintă ca o istorie a decentrării

hedonice
TEZE CU CONŢINUT ONTOGENETIC:

 stadiile dezvoltării ontogenetice sunt: oral, anal, falic, de

latenţă, genital; prin funcţiile fiziologice dominante, ele
prilejuiesc exprimări ale sexualităţii infantile; aceasta trebuie
înţeleasă în primul rând ca fiind orientarea naturală şi
spontană a copilului, în tot ceea ce face, spre ceea ce este
plăcut, gratificant

 psihanalitic, funcţiile fiziologice bazale (digestia, excreţia,

reproducerea) în jurul cărora se concentrează exprimarea
pulsiunilor vieţii nu au importanţă în sine, ci mai ales prin
modalităţile de relaţionare cu mediul pe care le prilejuiesc
copilului, în mod real sau imaginar
TEZE CU CONŢINUT ONTOGENETIC:

 experienţele de relaţionare ale fiecărui stadiu permit

cristalizări afective specifice; ele se diferenţiază, de la o etapă
la alta prin: tipul de sensibilitate dominant, zona de receptare
şi interes predilect (zona erogenă), obiectul afectiv specific,
sursa primordială a conflictului, tipul de fixaţie şi complexele
generate

 dezvoltarea afectivă îşi are resorturile în conflictualitatea

naturală a procesului: în fiecare etapă a dezvoltării se naşte un
antagonism între pulsiunile dezvoltării şi cerinţele sociale ale
mediului; nu conflictul în sine este semnificativ, cât rezonanţa
subiectivă pentru copil

 măsura şi forma rezolvării (nerezolvării) conflictelor sunt

esenţiale pentru natura şi cursul dezvoltării afective
I. Modele ale personalităţii din perspectiva psihologiei dinamice

Modelul topografic al personalităţii

NIVELUL CONŞTIENT (o mică parte din viaţa psihică a unei persoane) → ceea ce
devine accesibil conştientizării

NIVELUL PRECONŞTIENT = punte de legătură între conştient şi inconştient

experinţele care nu sunt conştiente într-un

anumit moment, dar care pot fi uşor aduse în
sfera conştientului

NIVELUL INCONŞTIENT → sediul pulsiunilor şi al dorinţelor ,,versatile”, aflat în

relaţie cu dezechilibrul psihic şi cu riscul pentru geneza tulburilor emoţionale
I. Modele ale personalităţii din perspectiva psihologiei dinamice
Modelul structural al personalităţii

Sinele (Id-ul) → sediul impulsurilor şi al instinctelor (brute,

animalice, neorganizate, bazale, localizabile corporal) moştenite PRINCIPIUL
şi care îşi fac simţită prezenţa încă de la naştere PLĂCERII

EGOUL → structura sistemului de personalitate care intervine în

exprimarea şi în gratificarea dorinţelor şi a pulsiunilor
inconştiente ale Sinelui, astfel încât emoţiile şi comportamentele PRINCIPIUL
exprimate să fie în acord cu restricţiile impuse de realitate şi de REALITĂŢIIII
Supraegou, ultima instanţă fiind legată de internalizarea
normelor şi valorilor sociale
Supraegoul → structură care permite persoanei să funcţioneze
într-un mod constructiv în comunitatea şi societatea în care PRINCIPIUL
trăieşte, prin achiziţionarea sistemului de valori, norme, principii MORALITĂŢII
etice, structuri comportamentale şi atitudini care sunt compatibile
cu aşteptările societăţii
Relaţia dintre structurile personalităţii şi
nivelurile de conştientizare
STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE:
(Fr. Dolto, 1993, Psihanaliza şi copilul, Editura Humanitas, Bucureşti, pp. 25-54)

Stadiul Zona Activităţi Surse ale Obiectul Experienţe Experienţe

erogenă hedonice conflictului afectiv relaţionale relaţionale
pulsional pozitive negative
Oral gura A suge, a Alăptarea, Sânul – iar -raportarea la -insatisfacţia
(0-1 muşca înţărcarea, ca substitut situaţia de hrănire sugarului, cu
an) diversificarea mama, nu ca ca fiind substrat real
alimentară persoană, ci ambivalentă: (neglijare,
ca situaţie fiziologic şi brutalizare,
determinantă psihologic; hiperstimulare) sau
a stării de -sensibilitatea la fantasmatic poate fi
bine / rau. necesităţile somatizată
sugarului şi grija (vomitare,
introducerii anorexie) sau
noutăţii pot refulată creând
genera bucurie şi astfel premisele
încredere fixării.
STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE:
(Fr. Dolto, 1993, Psihanaliza şi copilul, Editura Humanitas, Bucureşti, pp. 25-54)

Stadiul Zona Activităţi Surse ale Obiectul Experienţe relaţionale Experienţe relaţionale
erogenă hedonice conflictului afectiv pozitive negative
pulsional
Anal Zonele Activitatea Educaţia Anturajul -activitatea excretorie, pe -ambele variante extreme pot
(1-3 excretorii excretorie ca sfincteriană adult ca lângă funcţia sa fiziologică, genera fenomenul fixării.
ani) sursă a sursă de este o sursă a descoperirii de Dacă în conflictualitatea de
primului gratificare şi către copil a puterii asupra sa tip anal a câştigat autoritatea
produs obiect de însuşi şi asupra celor din jur parentală, este posibilă o
propriu care manipulare (aici s-ar afla germenii fixare care să conducă, la
focalizează sentimentului de putere, de vârsta adultă, spre
interesul proprietate); pedanterie, exces de ordine,
anturajului -dacxă părinţii înţeleg şi susţin superconformism în faţa
noul interes – instrumental al normelor, regulilor.
copilului, se creează premisele Comportamentul este marcat
unei rezolvări fireşti a de o rutină excesivă, însoţită
conflictului dintre gratificarea de sentimentul culpabilităţii
instinctivă naturală şi nevoia şi fricii. Dacă „câştigă”
de gratificare parentală, copilul, simptomele fixării pot
-alegerea momentului optim trăda o personalitate rebelă,
pentru începerea educaţiei nesupusă, ostilă,
sfincteriene este important. provocatoare.
Prea devreme fixat, el
interferează cu nematurizarea
fiziologică, ceea ce conduce la
apariţia frustrării copilului de
a nu putea răspunde cerinţelor
STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE:
(Fr. Dolto, 1993, Psihanaliza şi copilul, Editura Humanitas, Bucureşti, pp. 25-54)

Stadiul Zona Activităţi Surse ale Obiectul Experienţe relaţionale pozitive Experienţe
erogenă hedonice conflictului afectiv relaţionale negative
pulsional
Falic (3 Zona Autoerotismul Interdicţiile Părintele de -descoperirea diferenţelor sexuale şi -Experienţele
-6 ani) genitală parentale în sex opus în interesul pentru această problematică traumatizante care
faţa acestor cadrul unei deschid o nouă etapă a procesului blochează instalarea
practici relaţionări identificării cu adultul. Dacă în perioadele identificării
ambivalente anterioare a acţionat o identificare structurante
(atracţie / primară, bazată pe fiziunea cu modelul (maltratarea,
gelozie) (cu mama) se trece acum la identificarea abuzurile) produc
structurantă în care Eul şi Supraeul se fixarea complexelor
edifică după modelul părintelui de acelaşi Oedip sau Electra
sex în tentativa de cucerre a obiectului care favorizează
libidinal (părintele de sex opus). apariţia unor
-condiţiile şi componentele unei disfuncţii în
identificări structurante sunt de ordin construirea identităţii
cognitiv (perceperea similarităţilor), sexuale şi în relaţiile
afectiv (empatie cu modelul), volitiv (să de cuplu.
vrea să semene modelului) şi pragmatic
(să imite sau să adopte comportamentele
modelului).
-ultima fază a identificării se instalează
după pubertate şi este numită identificare
independentă deoarece, modelul este
urmat pe cale experienţelor proprii.
Latenţă (6 – 12 ani): perioadă de „hibernalizare” a libidoului care are drept consecinţă o scădere a interesului pentru problematica
sexualităţii. Aceste teme sunt percepute ca tabuuri. Comportamental, se instalează o etapă homofilă, preferinţa copiilor fiind orientată spre
camarazi de acelaşi sex.
Genirtal (12 -…): erotizarea libidoului are drept consecinţă exprimarea în relaţiile cu sexul opus, cu focalizarea treptată asupra unui singur
obiect afectiv.
 Vă mulțumesc pentru interesul pe care îl
manifestați față de disciplina
Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și a
adulților !