1.1.

Introducere în domeniul
dezvoltrii umane

Psihologia dezvoltrii este ospecialitate aparte i relativ recent in domeniul

psihologiei. Ea se ocup de schimbrile comportamentale care apar de-a lungul
vieii individului, rspunzând la întrebri cum ar fi: .Cum ne comportm ?":
De ce?";Care sunt diferenele fa de acela_i tip de comportament al aceluia_i
individ, aflat la un alt stadiu de dezvoltare ?"; Exist modificri fundamentale
în comportamentul uman ?"; Cum se petrec aceste modificri i ce anume se
schimb ?":Care sunt cauzele acestor schimbri?": in ce msur schimbrile
sunt continue i în ce msur se structureaz ca stadii mai bine sau mai puin bine
definite in dezvoltarea uman ?". Psihologia dezvoltärii descrie modificrile
comportamentelor atat în mod analitic, cât i global, de la simuri i pân la
interaciunile cuceilali. Este domeniul psihologiei, care are în vedere o larg
varietate a schimbrilor, cum ar fi : schimbri fizice, cognitive, psihosociale. De
aici rezult interdisciplinaritatea dezvoltrii umane. Trecerea intergeneraional a
unor comportamente i repetarea unor conflicte ale generaiilor anterioare in viaja
individului de acum se înscriu ca un domeniu nou, cu largi perspective - psihologia
dezvoltrii umane. Teme noi de interes, la confluena _tiinelor socioumane, cum
ar fi maltratarea copilului sau violena domestic, dezvoltarea dizabilitilor, cu
variatele lor formede manifestare i consecine, nupot fi înelese i nicinu poate
fi conceput o abordare eficient a lor în afara cuno_tinelor pe care ni le pune la
dispoziie psihologia dezvoltrii umane. Experimente sociale de mai mic anvergur,
fortuite - cum ar fi cre_terea în medii sociale diferite a unor gemeni monozigoi -
sau de o amploare catastrofal - cum au fost comunismul i nazismul -, nu pot fi
explicate, înelese, iar consecinjele lor nu potfidesprinse, în scop preventiv, decât
din perspectiva psihologiei dezvoltrii.
Psihologia dezvoltrii afost cunoscut iniial ca psihologie genetic (sintagma se
utilizeaz aici în sensul psihologiei piagetiene), vizând modificrile comportamentale
1. Inelegem prin comportament orice manifestare uman observabil care apare ca rs
puns al organismului la un stimul extern sau intern. Comportamentul poate fi reactiv
sau proactiv, simplu ori complex. In aceast definiie larg, noiunea de comportament
se poate referi la : recepia senzorial, un gând, un gest etc. De_i adesea noiunile de
comportament i conduit se utilizeaz ca sinonime, Dictionarul de filosofie (Larousse,
1964) le difereniaz, ata_ând conduitei o semnificaie uman. În acestsens, conduita
d seam de semnificaia comportamentului uman.
 18 PSIHO

care apar in copilric. Acest lucruse datoreaz faptului c, pe de o parte,

mari modificri apar la vârsta copilåriei, iar pe de alt parte, tmacele
putem dezvolta opedagogie adecvat. cunoscându
Agadar, psihologia dezvoltärii a
foost
vreme considerat ca psihologie a copilului, copiläria fiind cel mai mulA
mai rodnic câmp de aplicaie a descoperirilor psihologiei dezvoltärii,
inc domeniul copiläriei, al începutului dezvoltrii ifiinei umane este
impottart
reprezentat informaional _i cel mai intens cercetat În psihologia cel tmai bine
stabilit astfcl c deja, la na_tere, copiii dispun de abilitäçi - dezvoltäriji
senzotiale,
nale etc. - mult mai ample decât se credea anterior, când
foaie alb pe care mediul urma s scrie dezvoltarea. copilul era vázt interacto
Aceast descoperire a reactivat vechea dilem¯ : oare doar
conteaz, iar mediul, care prilejuie_te achiziiile, are doar un rolnatura, ereditatea
proporie maturizarea i învjarea contribuie la structurarea secundar ? n
prin care trece copilul în progresele pe care le stadilor de dezvolar.
sale, pân la vârsta adult? Care aspecte ale face in controlul comportamertelcw
sau influenate de contextul cultural _i ce comportamentului sunt determinate
umane, universale, indiferent de cultura în comportamente sunt spccifice fintei
care se dezvolt aceasta?
Bazele dezvoltrii umane sunt de natur
Acestea se împletesc în ontogeneza biologic, interacional si de mediu,
individului, care se desfä_oar într-un context
sociocultural _i influenat istoric. Interaciunile
concretizarea întregii dezvoltri. sunt cauz a dezvoltrii, dar i
Nu numai individul se
acesta are parte de modificri
schimb, ci i mediul fizic i social in care
trieste
culturale ori de ciclurile vieii. imprevizibile sau predictibile, ce in de
copilul se schimb în timp, cischimbrile
lui, vecinii, _coala, cultura c¯reiaNu doar
îi aparine. Sunt si farnilia
nivelurile sistemului social în care este posibile schimbri la toae
lucreze în afara casei, familia se poate integrat copilul. Mama poate incepe Sa
aajuta familia, prinii pot muta, o bunic poate aprea în caså pentru
divora,
acestor schimbri cu copilul, cu modul _i se pot na_te ali frai, surori etc. Interac<iunea
capacitatea
schimbrile din mediul su de via a influenta unic de a reaciona la sa
dezvoltrii este interesat de impactul acestor dezvoltarea lui. Psihologa
Care o concepe într-o
interaciune continu cu
schimbri asupra fiinei umane,
rmâne, ce dureaz? Ce este stabil _i ce se mediul. Ce si cât se schimba, *
Intr-o viziune limitativ, viaa manifest cu discontinuitái ?
in care copilria omului poate fi reprezentat ca ocurb gaussian,
reprezint
btrâneea panta descendent. Adesea panta ascendent, vârsta adult platoul curbei, a
nat a copilriei; ceea ce în btrâneea este vzut ca o oglinda ras
copilrie se
treptat de involuie. Cunoscând mai bine dezvolt la b·rânete intr într-un prou
comportamentele, suntem în mai mare msur modul capabili
în care în copilrie se structureaz
s prrevenim involuia lor
la vârsta btrâneii.
Toate teoriile dezvoltrii
încearc s identifice cauzele dezvoltrii i apoiså
desf_oare firul încâlcit al dezvoltrii
stabilite axiomatic, fie în mod umane în acord cu acele condiii de baz
faptul cá fiecare teorie empiric, fie _tiinific, prin cercetri. Jung remarca
psihologic este 0 ,confesiune subiectiv" persoanei care
a