Pactorii ce influenteaza dezvoltarea personalitatii

Pe laoga aspectele biobgice, Harvey considers ca principalii detenninami ai dervoltarii personalitalii sunt de nature socials si culturala, 1 .Factorii cultural!. Valorile culturale pe can! o societate le promoveaza la un moment dat vor influents dezvoltarea personoHtatii nonnale. Dtntre acestea, Homey considers ca tlind sernnificativa influenta perceptiei culturale a rolurilor sexuale. Rolurile aexualc in culture de tip traditionala asociaza femeii- afectiune, dependents, iar barbatulut- puterea, agresivitataa, controlu] emotional. Ca unnare, prin perceptia soctala se vor atribui anumite roluri si statute socio-profesionale stricte in cazul ambelor scxe. l.Fact-orii sociaii. Dinne factorii sociali cu influenta aaupra dezvottarit petsonaUtatli K.H. acorda un rol ccntail -comportamsntul parental, experientei precoce a copilului. Intr-un mediu fttmitial, ce asigura sprjinul, todependeiaa, in care relatiile sunt bazate pe respect si dragoste, copilul va dezvolta un sentimental aecuritatii emotionaie. Un model parental tuper-protector-dezvoltirea onei personalitati de tip compliant. Un model parental indifferent- dezvoiatrea unei petsonalttati de dp detasaL

Teoria trasaturilor de persomditate- Allport

Potrivtt iui Allport "personalitatea este organ izarea dinamica a Btstemului nsiho-fuac ea detennina adaptaiea unica a individului la mediu"; fiecare tennen al acestei de&nilii este relevant petltru modalitatea prin care Allport descrie di&aimca si dezvoltarea personaUtatii umane, s 1. Organizare- se jefera la structure unitara a persoualitatii in care partile integrate intr-un ansamblu unilaif^!f^W disolutia intejmrii Said110 simptom al.l^^ 2.Dinatnico- preaupurte o permanent^ miscare si?f^*i^ subiniind totodata dezvoltarea si evolutia etementelor precum al Qexlbiiitatea acestora. 3.Sistemul psiho-fizic- arata ca pcreonalitatea se formeaza sub incidenta factarilor biologici si psihologici, relntia minte-corp= sistamico. -Tpg^udtf AHpott arata ce "aspectele fiztujfc.!S?yfti ttmperamentul sunt ........... materiale genetics ale petsonalitatu.

din perspectiva fecttrilor Con textual itates teoriei lui Maslow ca o reactie la adresa Monitor de factura psibanaiibca si neopsihanaiirica, precum si a celei behavionste. Ceea ce perspsctiva umamsta reprascaza abordarii psihanaiitice este ideatificarea dinamicii personalitatii cu dinamica conflictului , precum si supmevaluarea rotuiui experientei nmpurii in dezvoltarea person aiitarii aduJtuluL In accst context se dezvolta peispectiva umanista asopra persoaatitatii, consideiaut "cea dea 3-a forts in psihologie", ai caiei principali reprezentanti sunt: A-Maslow si C. Rogers. la coDcluzie, principalcle deztdcmte ale teoriei umaniate a petsooalitatii sunt: 1) rcstabiiirea deimutatii individului, punand accent pe expehenta iodtviduata; 2) minimaJi/area influents lor mediului si accentuarea importantei vointei peraonale pe care o implica alegerea; 3) intelegerea persoutei, ponund de la felul in care aceasta isi coostniieste lumea , nu ca efect al unor confiicte intrapaihice, ci priu consdinta acthinilor si acceptares consecintelor lor. lerarfaizam trebvuitelor
MDUM

In couceptia lui Maslow, trchuintele ca structuri care asigura dinamica persooalitatii, aunt asczate intr-o structura piramidala, denumita piramiclt nevoilor unane, Aoestea sunt unnatoarele: la baza- trebutntele feiologice, apoi trefauiotele de siguranta, apoi cele de afiliere; trebutntele de stimaja varf- bob. de actualizarc a cuioi. IE privinta modnlui de fuQctionaru a acestora, Maslow smile cateva principii care iau forma unor legi de iunctionare in cadrul piramidei: 1) o trebuinta este cu atat raai putiu geneiatoare de tensiune, cu cat este, in mod constant, 2) o trebuinta nu apare ca modvabe decat daca cea de dmaintea ei a fost satisnicuta; aceasta este ceea ce autorut numeste "princtptul emergentei"; 3) aparida unei trebointe noi nu se realizeaza bnisc, ci gradual; 4) ncvoia de tmplhure a eului este trcbuinta umana fuodamentala.

ROGERS- PerwHulifetci dm penpeetiva centrorii pe penoaiui

personaiitatea umaaa, subltoiiod capacitates de autodetenninare a fiintei umane. Rogers apreciaza ca aspect central in expticarea ctimponamcntuliii uman- structure motivational dinamica si orientativa. Rogers afirma ca intreaga existenta umaaa sta sub sexnnui teodintei de actualizarc sau de reahzare, teodinta care are semni&catia unei forte ce impulsioneaza cresteroa, dezvoltarea si maturizarea personalrauu. Aceasta tendiata are un caracter aotialeatohu si antieotropic, oputiBodu-se detcrminismuSui exterior, dezofdinii si intamplarii. Mici o actiuoe uniaoa DU este total nemtttvata, sastine Rogers, potrivit caroia "omul nefiind un recipient care primesie conditional in mod pasiv sau o manoneta in mana unor forte inconstieDte, ci Uimpptiiva, motivatia sa fundamental;* fund tendinra spre Convrngerea lui Rogers in OBti&a poziiiva a fiintei umane, in intentiile constructive ale acthinilor acesteia, a tost ameadatB de alti tconticieni, da ex. Friedtnaii si May acuza opthnismul exagerat al iui Rogers in privmta naturii umane. Ei aduc ca si contraarguaieote comportamentale tgresive, distructivc can autodistructive opuse viedi insesi. tnijloace de autoregiare a conduitci, cu un ghid care ii orienttaza in permanenta dtrectia de dezvoltare a potentialului. O data ou primefe experiente peraomue sub acthmea modelelor mmiliale, socuie si cabnrale, peraoant devinc sensibita k comenzue acestui phid, care ii asigura uo contact permanent cu eul sou real In aceste conditii, tendmtele destructive apar ca cfect al rupairii dintre personalttate si propriila experiente, ca efect al substitatiei experienteiorperaonale ou tegi externe.

PANDURA- Tewia p*nooalitarii oinervitioule Teoria lui Pandora asuprapetsonalitatii se circumsorie perspectrvej social- cognitive, conform careia avem unnatoarele tipologii: 1} Dezvoiiarea personalitalii este expresia interachunii dintre factorii intemi si exterai; 2) Proceseie si functiile cognitive (setoctivitate perceptiva, encodare, pretacrare si transtbrmatea informatiilor) reprezinta baza unor difcreme interpcraonale la oivel compcrtamentaL; 3) Impulsyl motivational care aaigura dioamica persooalitatii este dat de expenentele subiectuiut cu prtvire !a desfasurarea viitoare a comportamentuJui. Dezvoltarea pereooalitatii are ia baza cHnaoiicu si capacitaua individului de rnvatarc a informatiilor, schemelor si strategiilor operatorii. Pandura pomeste de la constatarea ca oaraenii inita prin observarea compoitamentaltii altor persoane- caz in care icvatarca se produce in absenta ohcarei forme de recompensa. El introduce dcpanajarea dintre invatare si perfonnanta, afirmami ca daca peribnnanta., pt a fi atinsa sau repetata, neceska o recompensa, in schimb recompeosa nu este necesara intotdeauna invatarii. Schimbariie comportamentale si implicit cete de pe pianul personalitatii, rezutta din expuneiea iadividtilui ia comportamentul tmui anumit model. Paudura defioeste acest comportament astfel: nolle raspunsari achizitioQaie sau respunsuril;e axistcnta sunt modificatc ca efect al obsetvarii oonduitei mwi alte persoane. In general, observarea comportamentuJui unor adulti competent! si socializati, detennina la copil si adolescent dezvoltarea unor compoitamente dezirabite social. Daca pana in prezent, dezvoltarea pcreonalitatii presupunea actiunca directa a factorilor extern: sau intemi asupra comportamentului, perspective dezvoltahi prin obaervarca cotiiportamsntuiui unui actor social capata o impoitanta apreciabtla.

Adler- Psihologia individuate

Idcea centrala a teoriei lui Adler este ca factorii de context socio-cultuml conditioneaza dezvoltarea peraonalitan'i urnane, subliniind rotul fundamental a! influentelor educative: femilie-societato in formarea oj-lui, liar fiira a negjjju in totalitate subsiraliil biologic. Pomind de la aceasta premise, Adler, descrie persooaHtaie^ca pe o structure, ca pe o coniiuoata a tendmtelor ce are la baza tendinta spre perfectionare. In acest context Adler este de parere ca motivalia repnjzinta elemental esential de descriere a personalitatu umane. ... Sentimental de inferiontate si superioritate. SentiinentuI de inferioritate este natural si spare in mod special la varstc raici,fiind detenninat de mpuil ca auptavieiuiiea-copilului depinde de grij a si pmtectia aduttalui; mai tarziu insa, eliminarea saa nuntmerea acestui sentiment depinde de experierita subiecttvacentratape compoitamentu):cu restui (cailaJti). SentiiBisntul de inferioritate poate frcompensat prin: obtinerea de jezultate fparte buns inrruti domeniu de aetivhate sau poatc fisupra-compensatprin obtmereaunorreaaiitate . apeciflle, de performanta." '' '"1 ' "' "' ' ., ._._._ ;- -... .., ". Adter arata ca lineori efbrtul de perfectionare, de depaaire a aentimentuiui de inferioritate capata accenu agreatve, care se pot manifesta in compoitamentul verbal sau Sentimentul de superioritate. Se inataleaza in momentul in care mdividut are doiinta de a fi foarte bun intr-un onumit dbmeniu at vietii paihicWfizice. Cele i notumi (sentimentul de inferioritate/ supetioritate) au samnificatie diferita do cea a comploJtului de inferipriaritate/siqieriorioritate. '"' ,... ..-.-. . ;... ;. In cazul in care compensarea seonioentului de in&riodtate,esueaza devhie complex de inferioritate, persoaha Biod convinsa ca orice ar fiice^iu se poate adopta solichanLori nu poate fii ia fel de buna ca ceilaiti. Daca sentiroeniul nu duce la. inlrcruprea eforturilor de compenaare, compiexui de iiiferioritaie in schimb este iosotit-de oonsBinta incapacttatii de a depasti inferiorita^." --:. . . . . . . . Complexui de auperioritate se reftra ia convingerea persoanei ca eate suporioara celorlalti, cu alte cuvintedacaprin sentimentui de supenontate individul doreste aa fle bun in snumite domenii %aia complexul da superioritateeidore8teaa.fiecelmai.bua.

Karen Homey Anxietatea si ostilitatea bazala

+ Bud, Titanon K..R alaturi de Adler, Ericsson. Reprezinta descendenta freudiana, viziunea lor asupra personal itatii umane conruraiid conceptia neo-psibanaiitica. Abordarea personalitatii va paatra unelo note de baza din teoria psihanaiitica (notiunea de conflict, rolul expericntei tunpurii in dezvoharea personalitatii), dor marcheaza in acslasi limp, dezvoltarea unei noi perspective ce propune- Constructe teoretice proprii. Notiunea centrala a descrierii petaonalitatii cste aceea de conflict, dar spre deosebire de teoria psiharialitica clasica unde coaBictuI em de origins sexuala, R considera ca acest conflict se datoreaza si se fundamenteaza in cadrul unor conflicts interpersonale- poate 6 defin.it ca efectul exiatentei a 2 atutudini fundamental conCmdictorii fata de alta peraoana .(Harvey-1945) De exemplu atitudinea de dependenta fata de o persoana, poate intra m conflct cu atitudinea de osttlitate maniiestat fata de aceeaai peraoana. Conflictut din cadrul relaiiei se va solda cu o stare de tensiune si cu sentiincntul de onxietate- def.ca "sentimentul do tzoiare si neputintei intr-o hone ostila". H. aaeazacontUctul inter-personal insotit de anxietate si oslilitate )a baza persoanei nevrotice. : Atttuduiile contradictorii se tnanifesta in once tip de relatie inter-personala (relatie parinte-copil, in grup de nricteni, in reiatiile proiesionale). Societatea poate adanci sentunentul izolarii, al aiienarii prin stimularea iiationala a spirituiui de competitie, in acelasi tirap cu diminuarea increderii in sine. Se observe ca daca Adler lupta pentru perfectionare- reprwinta mutonil dezvoltarii personalitatli, Hconey pune dezvoltarea personalitatii pe seama rczolvarii conflictului interpersonal. Tipologiapersonalitaii: KJLdeacrie 3 tipuri de tipologii (compliant, agresiv, detasat). 1. Personalitatea complianta (dependenta) se caract. prin: trebuinta de depeadenta, trebuinta de reiationiire, reactii timice putemice, semdment de inferiocitate, tendinta de supunere, confomusm. 2. Personalitatea agreaiva se caract. prin: tendinta de dominate, navoia de success, de recunoastere sociala, perfeciionist, spirit competitiv cu tendinte agreaive, rezistenta scazuta iafrustrare. 3. Personalitatea detaaata se caract. prin: detasarea emotionala de relatie, trebuinta de autorealizare, nevoia de independenta si intimitate, tendinta spre izolare, rezistenta la schirabare. In opinia lui K.H. acest dp de personaihsts an potenttatul creativ eel mai crescut, detasarea ca solutie adaptata ptr reducerea anxietatii, protejnnd lumea ideatica interioara si asigurand rcziatenta aceateia la factorii disturbatori. KationamentuE afectiv al acetui tip

Structure personalitatii
Analiza iui Yung asupra personalitatii umane trimite direct la cuvaniul "psyche" cu semnificaiie de spirit, suflet, Intreaga conceptie yungiana are in central ei imelegeree personalitatii ca interpretare a polaritatiilor. Prin urmare, teoria Iui Yung este tins de tip holistic, pergonalitatea incluzand totaiitatea calitatilor si poUaitialitatilor personale, constiente/inconsti ente. Constientul: panea constienta, numita EGO este aicatuita din procpsele si functiile cunstiente. Eul nu se identifies cu totaiitatea psihicului. Din acest motiv Yung diferentiaza Eui de Self, Bui se deasebeste de constient Rind doar un subject al constientuliii, Selful este obiect ai intregului psihic. Aspectul eului care se adnpteaza tunui exieriiiare este persoana. Persoana se refera la roluriie pe care Jndividul uman le joaca sub presiunea societatii. Yung arata ca rolul pe care il joaca o persoana ca unnare a experientelor sociake nu coincide in mod definirariu cu eel dintr-un mod psihologic, prafund, de aceea atunci cand roluriie se schimba omul tmieste o diecontifliittate in sfera personalitatit. Inconstientui. Principalul punct de ruptura intre Yung si Freud 1-a reprezeruat modul in care priraul a expiicat inconsttcntul ca parte a personalttatii. Yung diterenriaza intre incotistiennil diierential si eel cotectiv. Lnconsiientul personal se dezvolta ca unnare a experienteior personale, dintre acestea facand parte : ''umbra'', "animus" si "mums". "Umbra"- tennenul de "umbra" as reiera ia complexui de idei, sentimente si dorintc coroia ii se interzice dezvoltarca, fiind pricipala sursa de conflict moral sou etic. Persona se opune atitudinii tnterioare, moduiui precis in care na raportam la luniea interaubiecriva, aceasta ultima raportare fiind numita ANIMUS SI ANIMA. NoUunile de ANIMUS si ANIMA explica conceptia Iui Yung dupa care nature Limana este una bisexuala doar expectatiile socials Bind diferite de la un sex la altul. Anima reprezinta aspecnil feminin intalnit In inconstientul masculin. Animus reprezinta aspectul masculin al inconstientului feminin. Yung arata ca intre PERSONA, ANIMA si ANIMUS exista raporturi de coinpiementaritate. Cu cat atitudinea ext. are mat multe note caracteristice sexului inasculin (agresiviMe, dominanta, mionalitatea) cu atat mai mutt trasaturile feminine* ANIMA- isi fac apahtia in Inconstient " Dupa cum la barbot in genera!, in atitudinea extenoara iogica si obiecu'vitatea precumpanesc sau sunt eel putin considerate ideaie, la femei acest rol il are sentimental. Pe plan incoostient se inverseaza: barbatul smite si femeia reflecteaza."

Introducere in teoriile personalitatii

Definiraa personalitatii: Complexitatea semantics a conceptului de personal ilate determma reyastenta sa la incadrarea in difehte structuri.lltilizwea tennenului de persocalitate in aria stiintifica ridica numeroase probleme " istoha psinologiei as con&nda in araunite limhe cu istoria ineercarilor de a raspunde la tntreharea: Co este personalitaica?" Prin urmare oriee reorie a peisonsli taiii dispune de 2 nivele: nivelul constructelor teorctice si nivelul observatiilor empirice, .- . -,.:,.. . Anaitca sistematica a peraonalitarii. Aceasta pune in evidenta unoatoarele .. cctracteristici fijodamentale ale pereoaalitatii: >" . , 1 .Caracterul organbtat si coerenta. Are rolul de a demonstra ca personaiitatea tm este un ansarablu de eicmenfe disparate ci un sistem functional fundamental pa experienta, 2. Caracter hipercomplex. Presupimc ca ufalcatuirea peraonaUtatii intra un or. foarte mate de elements componente si reiatule dinamice dintre acestea. Aceasta calitatc creaza dificullati privind siirprinderea simultana a tuturar eleraentelar si conexiunilor, 3. Caractei probabicistic. Ofera. studiiilui personaiitatii un anumit grad de Ubert&te, fapt ce mgrauneaza predictiile asupra coinportamentelor situationaie. , . . 4. Caracter relaliv stabil.'Este determinat de relariva inveriabuixatc & legilor.ca guverneaza sistemuL Pteaupune ca desi comportamentul unet persoane pFezanta.vatiEttii situationale pe Rrmen lung, sceatea se estompeaza si ofera un cadru relativ.stabil personolUatii-

Psihologia diferentiala si tepria personaltatii

=:-'

difeitelor penonalitffiti. 1 Jndividul: aceasta notiune SB refcra 1& integritstea biologica', la unitatea aiatemica a organisimdui: Notiunea de Individ ae utilizeaza atat pentru a descrie un leprezentant al regnuiui animal cat si a individului uman. ' 2.Peraoana: cuphnde toti indivizii umani, caracterizata din punct de vedere al retelei tie statuaun si roluri aociale. Se apeleaza la aceasta potiune atxmci cand se snbliniaza apartenenta individulai la grup. ' 3 .Pereonalitate; din punct de, vedere structural este yorba de un s tstem de atribute, vaSori si mime socials care dennesc subiectul in ipostazelie sale de subiect care transf. si actioneaza asupra realitetii inconmrotoare. 4,liviiviua!iiatea: acest concept descrie peraonaittatea umana sub aspectele sale distincte si origmaie, a propune un anumit stil percepti'v, cagnitiv, o antiraita traire emotionala, capacitate de relationare, toate acestea individualtzand persoanele.