Sexualitatea la copii si

adolescenti

Dr. Gabriela Marc

 Sexualitatea reprezinta o parte naturala si
sanatoasa a vietii.

Educatia sexuala implica transmiterea de informatii despre:

 Sexualitatea umana, reproducere, anatomie-fiziologie,

responsabilitate sexuala;

 Orientarea sexuala, identitatea de gen, viata de familie;

 Masturbare, metode de contraceptie, avort, boli cu transmitere

sexuala.
Valorile ne ghideaza comportamentele si ne ajuta sa decidem asupra modului in care ne
comportam si intercationam cu ceilalti

Variabile psihologice cu valenta de risc sau protectie:

ASUMAREA
COMPETENTE ATITUDINEA FATA
ROLULUI DE
COGNITIVE DE SEX
VICTIMA

AUTOEFICACITATE CONVINGERILE
A RELIGIOASE

PERCEPTIA
STIMA DE SINE RISCULUI
PERSONAL
 Înțelegerea dezvoltării sexuale joaca un rol-cheie în prevenirea
abuzului sexual asupra copiilor.

 Multi adulti nu sunt învățați sa faca diferența dintre

comportamentele sexuale sănătoase și cele nesănătoase.

 Sexualitatea este biopsihosociala intrucat implica aspecte:

anatomice, fiziologice, psihologice, sociale.
Cine influenteaza sexualitatea?
-familia, religia,scoala/educatia, religia;
-cultura, nivelul economic, media, etc.

Perspectivele religioase despre sexualitatea afecteaza

convingerile si comportamentele sexuale ale oamenilor
 Sexualitatea – implica valori, atitudini, sentimente,
interacțiuni și comportamente.

 Sexualitatea este emoțională, socială, culturală, și fizică.

 Dezvoltarea sexuală este o parte din sexualitate, și începe

mult mai devreme in viata decat pubertate.

 Sugari și copii nu pot gândi despre sexualitate în același

mod ca și adulți, dar ei invata si interpreta mesaje legate
de sexualitate, care vor modela acțiunile lor viitoare și
atitudini.
 Sexualitatea nu apare cu prima lectie de educatie sexuala
Parintii sunt considerati primii “educatori” in ceea ce
priveste transmiterea de informatii despre sexualitate
(SIECUS, 2004).

Parintii manifesta cel mai adesea comportamente de:

 Evitare sau amanare a discutiilor care au ca tema
sexualitatea;
 Protejarea excesiva a copilului cu privire la tema
sexualitatii;
 Ignorarea/minimalizarea temei si a diferentelor de gen;

 Atribuirea altora sau dupa caz a celuilalt parinte a

responsabilitatii privind informarea copilului.

De ce nu vorbesc parintii despre sexualitate????

Societatea influenteaza maniera in care oamenii gandesc si
simt cu privire la sexualitate iar mesajele sunt cel mai
adesea confuze si neclare.
 Parintii au nevoie de sprijin si suport pentru a asigura o
dezvoltare sanogena a sanatatii sexuale a copilului.
Sexuality Information and Education Council of the United States
recomanda transmiterea de mesaje despre sanatatea sexuala
adaptate varstei copilului, realizand o taxonomie pe patru nivele:

Nivelul 2 –
Nivelul 1 – copilaria preadolescenta,
de mijloc, 5-8 ani;
9-12 ani;

Nivelul 3 - Nivelul 4 –
adolescenta adolescenta,
timpurie, 12-15 ani; 15 -18 ani;
 Mesajele transmise trebuie adaptate varstei copilului

5 -8 ani 9 – 12 ani 12 – 15 ani 15 – 18 ani

• Fiecare parte a • Capacitatea unui • Anumite organe • Orientarea
corpului are un baiat de a sexuale si de sexuala a unui
nume si o functie reproduce apare reproducere adolescent este
specifica; in momentul in provoaca determinata de
• Corpul oamenilor care incepe sa placere; un cumul de
difera in functie produca lichid • Forma penisului factori: atractii
de marime, forma spermatic; si a sanilor poate interpersonale,
si culoare. • Capacitatea unei sa varieze foarte fantasme si
fete de a mult. comportamente
reproduce incepe sexuale.
odata cu
menstruatia.
 Elemente sexuale ce stau la baza dezvoltarii
sexualitatii ulterioare

 Excitarea spontana a organelor sexuale;

 Autostimularea organelor sexuale;

 Jocuri sexuale de explorare cu cei de aceeasi varsta;

 Fantezii legate de sex;

 Abilitatea de a iubi in perisoada de maturitate;

Caracteristicile comportamentului sexuala in perioada 0-2 ani

 Reactiile sexuale apar din primul an de viata;

 Erectia/ umezirea la varsta mica- reflex;

 Sugarii raspund la atingerile adultilor,

 Le place sa se joace cu organele sexuale;

 Le place nuditatea;

 Ei învață să fie atinsi tandru sau aspru;

 Ei învață să fie curati și să se simtă independent atunci când învață

să folosesca toaletă . În cazul în care nu învață să fie independent si
sa se simta bine despre asta , ei pot învăța contrariul - rușinea și se
îndoiesc cu privire la capacitățile lor.
 Dezvoltarea sexuala sanatoasa in copilarie

Varsta Comportamente Cum sa incurajezi o

comune dezvoltare sănătoasă
2-5 ani Curiozitatea despre corpul Ofera numele corect al părților
lor, inclusiv organele corpului (penis,vagin).
genitale.
Le place sa alerge Ofera informații de bază despre
dezbracati diferențele anatomice dintre
masculin și feminin anatomie.
Atingerea organele lor
genitale, inclusiv ajuta copiii să înțeleagă cum să
masturbarea, în public și în interacționeze si sa oferă
privat. răspunsuri simple la întrebări cu
privire la sexualitate.
Nu există inhibiții în jurul
valorii de nuditate
Varst Comportamente comune
a dezvoltare sănătoasă
2-5 ani Masturbare ocazional.
(comportament liniștitor decât
pentru plăcerea sexuală).
Explorare consensuala de tip joc.
Poate adresa întrebări cu privire
la sexualitate sau reproducere.
Folosesc termenilor din argou
pentru parti si funcțiile corpului
Poate prezenta curiozitate cu
privire la sexualitatea adultului (se
uita pe furis).
Vor sa stie ce face adultul in baie
Cum sa incurajezi o
Ofera informații de bază despre
reproducere.
ajuta copiii să înțeleagă
diferenta intre intimitate, lucruri
adecvate si inadecvate.
ajuta copiii să înțeleagă
diferenta intre atingeri dorite si
nedorite.

Isi fac iubiti la gradinita

Se mentine inhibarea legat de

nuditate si folosește termeni din
argou pentru parti si funcțiile
corpului
 Cand este necesara terapia?

 Se atinge cu excluderea activitatilor normale specifice varstei. Isi

raneste organele genitale proprii;

 Joacă un rol sex masculin sau feminin într-un mod furios, trist sau
agresiv . Urăște persoanele de sex opus sau acelsi sex;

 Atinge partile intime ale adultilor si neaga acest lucru;

 Le cere oamenilor/copiilor sa se dezbrace sau inceraca sa faca asta

fortat;

 Detin informatii despre sex cu mult peste varsta lor;

 Frica de ejaculare;
 Intra in mod repeta peste adult in baie;

 Arata frica sau furie fata de copii, nastere, etc.

 După memento-uri consistente de către adulți , copilul atinge adulți

in locuri intime, ceea ce face ca adulții sa se simta inconfortabil .

 Se joaca cu/ sau miros fecalele;

 Incearca sa introduca obiecte in organale sale genitale sau a

celorlalti;

 Contact oral si genital;

 Refuz in a se imbraca;

 Simularea contactului sexual.

Varsta Comportamente comune
5-8 ani Se mentine folosirea termenilor
din argou pentru parti si funcțiile
corpului.
Are loc intelegere rolurilor
identitare, Interes pentru rolul
feminin-masculin. Stabilesc o
orientare de baza;
Explorarea sexualitati si a partilor
corpului.
Masturbarea pentru placere in
spatiul intim.
Ei încep să isi organizeze modul
în care se vad și modul în care se
comportă in functie de noile
situații sociale.
O noua constientizare a
autoritatii si experientelor de sex-
rol.
Cum sa incurajezi o
dezvoltare sănătoasă
Ofera informații de bază despre
gen si cum se exprima
identitatea de gen.
Ofera informații de bază despre
reproducere, modificarile
corporale ce apar la pubertate;
Se clarifica diferentele de
orientare sexuala;
ajuta copiii să înțeleagă
diferenta intre intimitate, sa
respecte intimitatae altora si ca
,,corpul le apartine,,.
 Cand este necesara terapia?

 Solicita informatii in mod obsesiv despre sex;

 Se mentine nivelul informatilor crescut despre sex ,cu

mult peste varsta lor;

 Continuă utilizarea limbajului " murdar" , chiar și după

excluderea de la activitățile școlare sau preferate;

 Forteaza alti copii sa isi dea hainele jos si sa isi

introduca obiecte in organele genitale;

 Se mentine frica sau furie fata de copii, act sexual.

 Santaj sexual/limbaj jignitor in relatie cu alti copii;

 Foloseste cuvinte din argou Intra in mod repeta peste adult in baie;

 Forteaza alti copii sa participe la jocuri sexuale;

 Se urca pe alte persoane în timp ce sunt goale . Act sexual cu un alt

copil;

 Simularea contactului sexual.

 Isi arata organele sexuale ca manifestare de sfidare a autoritatii;

Varsta Comportamente comune
9-12 Creste nevoia de intimitate si
ani independenta;
Interes pentru relatii sexuale;
pipait, sarutari, etc
Isi pun intrebari de tipul,,sunt
normal ?’’
Curiozitate catre materiale cu
contiinut sexual ( media, tv).
se mentine masturbarea in
intimitate;
Traiesc experiente emotionale
variate, primele inbdragostiri, etc
Grupa incepe sa aiba o
puternica influenta in decizii.
Cum sa incurajezi o
dezvoltare sănătoasă
Ofera informații de bază despre
gen si cum se exprima
identitatea de gen.
Ofera informații de bază despre
reproducere, modificarile
corporale ce apar la pubertate;
Se clarifica diferentele de
orientare sexuala;
ajuta copiii să înțeleagă
diferenta intre intimitate, sa
respecte intimitatae altora si ca
,,corpul le apartine,,.
 Cand este necesara terapia?

 Organele genitale sunt văzute ca o caracteristică

importantă in desen . Desene simblizand actul sexual,
sex in grup, sex cu animale, sadism , masochism , etc.

 Joaca roluri femine/masculine agresive, triste, furioase.

 Se mentine comportament de tip coercitiv in a ii forta pe

alti sa isi dea hainele jos si sa isi introduca obiecte in
organele genitale;

 Manifesta frica in raport cu propriile organe genitale sau

a altora.

 Cere sa vada sani, organele sexuale ale celorlati;

 Forteaza copii sa ii atinga, sarute organele sexuale;

 Erectii dureroase sau comportament autoagresiv pentru a

stopa propriile erectii;
 Comportament sexualizat;

 Se masturbeaza folosind mijloace media;

 Comportament sexual cu animale;

 Comportament sexual neadecvat
 Este definit de National Center on Sexual Behavior of Youth -
,,comportament caracteristic copiilor peste sau sub 12 ani
manifestat prin comportamentat inadecvat agresiv sexual si se
caracteriseaza prin:

-se intampla cu o frecventa foarte mare;

-interfereaza cu viata sociala si dezvoltare cognitiva;
-implica coerecitie, intimidare sau forta si implica distres emotional;
-se intampla in secret dupa dezvaluire;
-se intampla intre copii de varste diferite sau cu abilitati de
dezvoltare diferite.

 SBP-este o reactie de raspuns la abuzul sexual, mediu

dezorganizat (paternuri de atasament deficitare);

 Cei mai multi copii cu SBP au experimentat relatii ostile si

aversive;
 Mituri legat de comportament sexual
la copii
 Comportamentul sexual intre copii este normal;

 Copii nu percep comportamentul sexual ca fiind dureros;

 Copii cu comportament sexual neadecvat au istoric de abuz;

 Copii abuzati sexual devin abuzatori;

 Fetele sunt mai predispuse la comportamente sexuale de risc;

 Copii cu comportament sexual neadecvat nu ar trebui sa mai

locuiasca impreuna cu alti copii sau sa meraga la scoli normale;
 Factori de risc pentru SBP
(apud. Hall, Mathews&Pearce 1998)

 Abuzul sexual;

 Caracteristicile individuale ale copilului ( absenta empatiei, depresie, slaba

internalizare a conceptului bine/rau, neasumarea responsabilitatii, limite
neclare).

 Istoricul de viata al copilului (absenta modelelor parentale, pierderi repetate;

 Relatia parinte-copil;

 Caracteristicile individuale ale parintelui sau al persoanei care ingrijeste

copilul istoric de violenta, abuz, boli psihice, PTSD).
De ce manifesta copii comportamente sexuale neadecvate?

 Sentimente de placere;
 Abuz sexual;
 Comportament coercitiv;
 Dinamica/functionalitatea familiei;
 Absenta unor modele de relationare intima adecvate.
 Prezenta unor afectiuni colaterale ( comportament
opozitionist, ADHD, tulburari de comportament, tulburari de
dezvoltare, etc);
 Mediul si factorii sociali.
 Parintii reprezinta principala sursa de suport si informare pentru ca
adolescentii sa devina adulti responsabili si feritici.

Familia - (Miller 2001):

A.Structura familiei:
 parinte singur;

 Nivel educational;

 Situatia economica;

B.Procesele familiale:
 Monitorizarea comportamentului copilului;

 Relatia parinte-copil;

 Comunicarea parinte-copil;
 Comunicarea parinte-copil

 Familiile in care se comunica despre sexualitate reprezinta un

mediu protectiv pentru comportamentele sexuale;

 Comunicarea informatiilor despre comportamentele sexuale

sanogene determina o descrestere a comportamentelor sexuale cu
risc la adolescenti (Baumeister, 1995);

 Comunicarea include impartasirea de informatii, emotii si atitudini,

cu ceilalti.
 Portretul parental cu risc pentru comportamentul sexual al
copiilor

! Copii invata din comportamentul parintilor si nu doar din mesajele verbale

ale acestora.

 Parinte singur, absent, nu ofera reguli copilului sau sunt prea multe si
stricte;
 Control redus al comportamentelor copilului;

 Dificultate de exprimare emotionala si de a asigura suportul afectiv;

 Comportament sexual cu risc;

 Valori si convingeri religioase rigide sau reduse;
 Ce urmarim in eveluarea copiilor cu comportament sexual
neadecvat ?

 Calitatea relatiei parinte-copil;

 Capacitatea parintelui sa monitorizeze comportamentul copilului;

 Prezenta modelelor pozitive/negative;

 Metodele de disciplinare si raspunsul copilului in raport cu fiecare

dintre acestea;

 Prezenta granitelor sexuale, emotionale si fizice.

 Nivelul stimularii sexuale/violentei;

 Experientele traumatice;

 Factori culturali, sociali, religiosi, etnici, etc;

 Factori de coping, resurse;

 Tendinte autoagresive;
 Paternuri transgenerationale deficitare( limite neclare, roluri
inversate, disregulare emotionala, respingere, incest, control
parental scazut).
 Factorii care interfereaza cu controlul comportamentelor
sexuale neadecvate

 Adultul este cel care aduce copilul la terapie

 SBP interfereaza cu abuzul sexual;

 Parintele sau clinicianul nu identifica corect problema (ex. Copilul

care spune cuvinte obscene).;

 Familia nu este deschisa la interventie;

 Severitatea comportamentului si frecventa manifestarilor.

 Criterii de evaluare a copiilor cu probleme
de comportament sexual
Variabila Factor protectiv Factor potentator
Abuz sexual Fara istoric de abuz Istoricde abuz
Comportamen Centrat pe sine Centrat pe alti
t sexual Reciproc Coerciv

Spontant Premeditativ

Fara contact Cu contact

Fara diferenta de varsta Cu diferenta de varsta

Caracteristicil Atasament securizant Atasament insecurizant

e familiei fara istoric parental de Istoric parental de abuz,
abuz, violenta violenta
Stabilitate familiala Instabilitate familiala

Caracteristicil Probleme de internalizare Comportament opozitionist,

e copilului Relatii pozitive cu ceilalti tulb.de comportament, relatii
negative cu ceilalti
 Evaluarea psihologica

 Evaluarea psihologică a copiilor;

 Evaluarea psihologică a dinamicii relaţiilor familiale;
 Evaluarea psihologică a părinţilor din perspectiva
abilităţilor parentale.

 Evaluarea psihologică a copilului presupune o

interpretare a emoţiilor, comportamentului şi limbajului
corpului prin trei modalităţi de evaluare interconectate:
 Observaţia clinică
 Interviul
 Testele psihologice
 Observaţia

Observarea comportamentului copilului se va concentra pe

următoarele aspecte:

• Comunicarea verbală şi non-verbală;

• Reacţii emoţionale şi comportamentale;

• Comportamentul evitant;

• Gradul de implicare şi participare;

• Interacţiunea cu membrii familiei.

 Intalnirile cu familia permit observarea interactiunilor familiale, precum si
a rolului fiecarui membru:

• -proximitatea fizică.
• -dacă stau împreună, se afla în contact fizic şi aparent dependent, legaţi
unii de alţii?

• -dacă stau despărţiţi, indică aceasta o lipsă a contactului emoţional sau

o independenţa sănătoasă?

• -se observă dacă copilul se mişca liber prin cameră sau parintele îi
controlează comportamentul.

• -ce reacţie au părinţii la comportamentul copilului lor?

• -cere acesta aprobare când vorbeşte? Vorbeşte liber sau este blocat de
prezenţa părinţilor?
• Plecând de la aceste informaţii, psihologul formulează ipoteze cu privire la :

- măsurile educative pe care părinţii le aplică copilului;

- alianţele şi conflictele intrafamiliale;

- comunicările perturbatoare şi dublele mesaje.

• - factori predispozanti sau care intretin simptomul;

 Interviu cu parintii si copilul

 Vizează modul în care percep părinţii dificultatea prezentată, când

apare, cine este cel mai afectat, ce măsuri de rezolvare s-au folosit şi
de către cine, ce efecte au avut acestea.

 Cum percepe el dificultatea prezenţă, folosindu-ne de metode

expresive (desen, modelaj, marionete, joc).
 Evaluarea psihologică a dinamicii relaţiilor
familiale
 Se referă la evaluarea gradului şi tipului de funcţionalitate din cadrul
sistemului familial.

 Permite identificarea patternurilor interacţionale patogene din familia

copilului, care pot fi intari comportamentul sexual nedecvat.

O evaluare complexa a familiei surprinde şi evaluează:

 dificultăţile de comunicare,
 abilităţile parentale deficitare,
 gradul de adecvare/inadecvare în asumarea rolurilor parentale,
 precum şi a rolurilor şi relaţiilor maritale cu impact semnificativ în
dinamica evolutivă a copilului.
 Intervenţia terapeutică

În intervenţia terapeutică psihologul va trebui să dezvolte o

conceptualizare despre :

 procesele patogene care contribuie la apariţia şi întreţinerea

comportamenteloor sexuale nedecvate;

 dinamica funcţională a familiei;

 funcţionarea individuală a părinţilor şi abilităţile parentale;

 Suportul oferit copilului;

 starea emotională şi nevoile copilului;

 potenţialul de sustinere si chimbare al părintilor;

 Rolul terapiei

 Sa ajute copill sa inteleaga natura comportamentului sau ;

 Sa creasca exprimarea emotionala adecvata;

 Reducerea simptomelor PTSD

 Sa invete strategii de coping adecvate si autocontrol;

 Terapia este o activitate structurata ce se coreleaza cu

psihoeducatia.
 Modelul integrativ de intelegere a comportamentelor
sexuale neadecvate (Mark Greenberg)

 Se bazeaza pe interactiunea a 4 domenii de risc :

-caracteristicile copilului (comportament de externalizare,
caracteristici biologice);
-controlul parental (modelul de coercitie) si socializarea;
-ecologia familiei ;
-calitatea relatiilor timpurii de atasament/autostimulare si limite
slabe;

Stresul cumultativ nu este suficient pentru a determina comportamente

sexuale neadecvate.
 Terapia Integrativa Eclectica (IET), Friedrich (1995)

 Se bazeaza pe interactiunea a 3 domenii de risc :

- atașament;
- autoreglarea emotionala;
-perceptia despre sine;

,
 Terapia comportamentala centrata pe trauma
Deblinger și Heflin (1996),

Componente de tratament a acestui model sunt:

 Psihoeducația;

 abilități emoționale expresive;

 managementul stresului stres de gestionare și de autoreglare

emotionala;
 abilități cognitive de coping;

 expunerea treptată afectiva si cognitivă;

 training de management comportamental pentru părinți.

 Lista de siguranta

 Lista de siguranta vizeaza urmatoarele aspecte:

-cine locuieste in casa?
-rutina de somn, baie;
-perceptia familiei cu privire la nuditate si comportamentele
asociate;
-sexualitatea in familie;
-accesul la materiale cu continut pornografic;
-istoric de violenta;
-indicatori de stres posttraumatic;
-monitorizarea comportamentului
- prezenta granitelor;
-prezenta indicatorilor sexuali;
-strategii de gestionare folosite de catre parinti.
Primul obiectiv al educatiei sexuale este promovarea sanatatii sexuale.

Servicii clinice implica trei directii de interventie (Ott, 2010):

Suportul
acordat
adolescentilor

Sprijinul acordat
familiilor

Programele de preventie si
screening
Proceduri de Interventie : informatii, transmiterea de valori si atitudini, relationare
si dezvoltarea de abilitati, cresterea responsabilitatii

• Programe de
psihoeducatie;

• Programe de
consiliere si crestere
a responsabilitatii
sexuale.
Ce trebuie sa stie parintii despre sexualitatea in adolescenta?

Psihoeducatia

Fie ca doresc sa accepte sau nu, Valorile legate de sexualitate la

adolescentii se implica in activitati adolescenti sunt influentate de valorile
sexuale. parintilor despre aceste subiect

Pana in clasa a XII-a 50% din fete Deschiderea pentru un partener

recunosc ca au experiente sexual este influentata adesea de
sexuale. relatia dintre parinte si adolescent.

 În familiile în care relațiile sunt pozitive și adolescenții și-au început

viața sexuală, monitorizarea și supervizarea din partea părinților
reduce gradul de expunere la comportamente sexuale cu risc,
precum sexul neprotejat.
Adolescenti diferiti au nevoie de diferite stiluri de comunicare.

Topica discutiilor parinti – adolescenti

(Coleman, 2001):

Nevoia de intimitate a Relationarea adolescentului cu

adolescentului; adultii;
Sanatatea sexuala a Fricile si anxietatile
adolescentului; adolescentilor;
Masturbarea; Fricile si anxietatile adultilor;
Diferentele dintre baieti si fete.
Procedura de interventie
pentru parinti

• Program de
crestere a
responsabilitatii
sexuale.
Obiectivele Programelor de crestere a responsabilitatii sexuale

Stabilirea de limite clare si

rezonabile cu privire la
activitatile sociale si de
“dating” ale
adolescentului;

Trasmiterea de informatii
Parintele va oferi un model
clare despre tendintele si
de responsabilitate si
patternurile curente de
atitutide sexuala
comportamente sexuale
sanatoasa;
ale adolescentilor;

Parintele va deveni prima

persoana care transmite
Discutare la nivel de
informatii adolescentului
sistem familial a valorilor
cu privire la dezvoltarea
si eticilor legate de
sexuala si
sexualitate;
responsabilitatea sexuala
(sanatate sexuala);
Consilierea parintilor cu privire la faptul ca atitudinea si comportamentul sexual al
acestora modeleaza perceptia adolescentului despre sexualitate

Discutati cu parintii despre continutul

Discutati despre valorile care doresc
intrebarilor care ar putea sa vina din
sa le promoveze
partea adolescentilor

Brainstorming cu parintii despre

comportamentele pozitive si Incurajati parintii prin joc de rol
negative si optiunile pe care le au sa exerseze discutiile cu
pentru a modela comportamentul adolescentii
adolescentului

Incurajati parintii sa se implice in

Invitatii sa de-a exemple de discutii sincere si oneste, pornind
comportamente pe care doresc sa de la un program TV, o stire, o
le elimine carte, o experienta concreta de
viata.
Identificati miturile parintilor legate de sex si transmiteti informatii clare despre sex si
sexualitate.

• la o discutie despre cum percep ei sexualitatea la adolescenti ;

• sa flexibilizeze regulile in functie de varsta adolescentului si sa-si pastreze fermitatea cu
Invitati privire la comportamentele inacceptabile;
Parintii

• sa se uite cu adolescentii la programe educative despre sanatatea sexuala;

• sa ceara materiale informative de la Centrele de Planing;
• sa se intereseze despre programele de preventie a BTS dezvoltate in scoli sau profesorii
Incurajati care au ore de educatie sexuala;
parintii

• despre regulile stabilite pentru adolescenti: codul de imbracaminte, dating, consum de

substante, relatii intime;
Discutati
cu parintii