Tema: PSIHOLOGIA RELATIILOR DINTRE SEXE

Psihologia sexualitii
Identitatea sexuala i social
Particularitatile ale identitatii femenine si masculine

Psihologia sexualitii este tiina cea mai adecvat n profilaxia comportamentelor

disfuncional dezadaptive ale sexualitii. Face explicit mecanismele coping, discrepantele
cognitive i credinele iraionale n psihopatologia sexualitii, mai expliciteaz distresul,
anxietatea de performant, erotofobiile i discrepantele relaionale ale cuplului dar i modul de
prevenire i rezolvare ale acestora .
Psihosexologia este ramura psihologiei care se ocupa de studiul sexualitatii umane, incluzand
psihoterapia disfunctiilor sexuale. Desi de multe ori ne jenam sa discutam despre problemele
legate de sexualitatea noastra, a cere ajutor este preferabil unei vieti personale si de cuplu
neimplinite. Paginile de Psihosexologie aduc in discutie diversele disfunctii sexuale, care ii
gasesc rezolvarea in psihoterapie si consiliere.
Dezvoltarea vieii sexuale dup Freud:
Viaa sexual nu ncepe, dup Freud, la pubertate, ci n prima copilrie. Freud a stabilit
cronologia etapelor prin care trece n mod normal selectivitatea copilului avnd drept criteriu
activismul zonelor erogene (care provoac plcere i relaxare) preponderente dup vrsta. n
primul an de via, zona bucal este zona tuturor satisfaciilor. n al doilea i al treilea an
interesul se deplaseaz ctre zona anal. ntre trei i cinci ani, organele genitale devin prevalente
( apare masturbaia ). De la ase ani pn la adolescen, n timpul somnului apar pulsee sexuale
latente. n aceast etap are loc orientarea ctre sexul opus.
Categoriile de tulburri i de patologii a conduitei sexuale:
- este legat de patologia anatomic
- cealalt de psihologia sexual
i una i alta pot fi marginale i grave. Tulburri mai discrete se manifest prin concluderea
caracteristicilor sexuale secundare foarte devreme sau foarte trziu.
Corpul uman este supus variaiilor i influenelor mediului nconjurtor i substanelor din corp.
Ciclul zi noapte, ciclul psihologic si ciclul anual au un impact diferit asupra organismului i
sexualitii n particular
Hormonii din corpul uman au un mare impact asupra sexualitii umane
Corpul femeii produce estrogen i progesteron, hormonii care asigur un balan al ciclului
menstrual, s aib o oarecare regularitate. Aceti hormoni sunt foarte importani pentru sntatea
femeilor. Dac nu ai astmpr i ai o activitate sexual bogat n acelai timp nseamn c nivelul
tau de estrogen este foarte ridicat.
Pe de alta parte un nivel scazut de estrogen afecteaz nivelul dorinei tale. Apetitul sexual
masculin ine mai mult de influena testosteronului. Brbaii care au un nivel crescut de
testosteroni au si un mare apetit sexual. Nivelul acestuia n corpul femeii este ns unul sczut, el
fiind mai important pentru brbai.
Activitatea sexual a femeilor se schimb n funcie de ciclul menstrual. Se pare ca are legatur
cu nivelul de estrogen. Din prima pn in a cincea zi a ciclului cnd nivelul de estrogen i
progesteron este scazut nici dorina sexual nu este foarte mare.
ncepnd cu ziua a 6-a pn n a 14-a nivelul estrogenului crete o dat cu dorinta sexual. Din
ziua a 14-a pn n ziua a 21-a de ovulaie, nivelul estrogenului este foarte ridicat i are un efect
pozitiv asupra psihicului i strii emoionale a femeii. n timpul acestei perioade ea este foarte
receptiv la atingeri i mirosuri.

Femeia acord o mai mare importan felului cum arat i face eforturi ca s atrag atenia
iubitului. S nu fii surprini dac n aceast perioad o s v vedei iubita la un sex shop. Din
punct de vedere biologic, acest comportament poate fi explicat prin faptul c n subcontient
femeia caut un barbat pentru procreare.
De la ziua a 22-a pn la a 27-a nivelul progesteronului crete i acutizeaz sindromul
premenstrual, PMS. n aceast perioada femeile devin tensionate, uor iritabile, au dureri de cap
i se simt ru. Sexualitatea lor nu este n cea mai bun form n aceast perioad.
Se pare c si barbaii au perioade mai bune sau mai proaste i sunt influentai de hormonii din
corpul lor. Ciclul testosteronului are 22 de zile, dar este mult mai dificil de recunoscut.
Specialitii sunt de prere c brbatul nu are chef de sex atunci cnd nivelul testosteronului este
sczut.
Sarcina, operaiile chirurgicale i menopauza produc schimbri hormonale n corpul nostru. Dac
aceste probleme au nceput s v afecteze putei s apelai la jucriile sexuale care s v
mentinei "n form". i anticoncepionalele pot cauza un apetit sexual sczut, de aceea este bine
s consultai medicul.
Exist o teorie care spune c femeile au cel mai ridicat libido n jurul orei 22.00 n timp ce
brbaii l au n jurul orei 07.00- 09.00. Pentru a mpaca ambele tabere se pare c ora ideal
pentru ambii parteneri este 16.00.
Sexualitatea uman sufer modificri i n timpul anului. Dorina cea mai mare o atingem n
timpul primverii i toamnei, mai exact n lunile martie i octombrie spre noiembrie.
Cu toate acestea nu trebuie s ne facem probleme, sexualitatea uman a fiecruia are propriul
ciclu. Depinde de starea ta i de dorina ta de a i satisface partenerul
Etapele dezvotarii sexualitaii:
n timpul copilariei, la 4-5 ani, cnd si d seama de diferentele dintre sexe, copilul este
curios - si exploreaz corpul, se joac "de-a mama si tata", se intereseaz de diferitele
aspecte sexuale
La 10 ani pare a nu mai fi interesat de aceste aspecte, deoarece trebuie sa-si canalizeze
toata energia spre a nva "meseria" de elev - sa se nteleag cu colegii de clas, s le
mparteasc preocuprile, s accepte ca nu poate fi cel mai bun ntot-deauna si la orice
Pubertatea este anuntata, att la fete, ct si la baieti, de diferite transformari ale corpului,
ncepnd cu aparitia firelor de par n regiunea pubisului; la fete, dezvoltarea snilor,
largirea bazinului, care le pregateste pentru viitorul rol de mama; la baieti, erectii care
apar ca urmare a diferitelor emotii, n timpul unei plimbari pe bicicleta sau n timpul
noptii
Dup vrsta de 10-12 ani ncepe afirmarea personalitatii copilului, cu conturarea
tendintei de independenta a acestuia. Aceasta este perioada n care copilul considera ca se
poate descurca singur si-si manifesta "eul" n orice situatie
La vrsta de 14-16 ani adolescentul spre deosebire de copil, preia informaiile de la cei
din jur, dar le analizeaz cu propria sa gndire, i exprima propriile preri i ncearc si dovedeasc necontenit autonomia.
Adolescena este perioada de la care tendinele sexuale se orienteaz definitiv
Sexualitatea este doar una dintre multele elemente care contureaz personalitatea .
Apoi este imposibil s tii ct influen are ea deoarece fiecare persoan este unic. n
aceast perioad exist cteva caracteristici fundamentale ale dezvoltrii psihosexuale:
Dezvoltarea fizic a corpului i a organelor sexuale;

nceputul manifestrilor fiziologice ale sexualitii; la fete, asta nseamn creterea

snilor, apariia prului axial i pubian, a menstrelor; la biei, se modific vocea,
apare pilozitatea, primele poluii.
La adolescen apare furtuna hormonal, ceea ce determin modificri de
comportament, n sensul apariiei instabilitii afective la fete i a conduitelor agresive
la biei. De asemenea, se accentueaz tensiune sexual care se cere a fi descrcat,
fie prin masturbare, fie prin act sexual. Are loc o intensificare a manifestrilor
masturbatorii, mai ales la biei;
Primele relaii sexuale i primele manifestri ale dificultilor i patologiei sexuale.
Relaiile sexuale sunt de regul de scurt durat, fr meninerea pe perioade
ndelungate a aceluiai partener, datorit instabilitii emoionale specifice vrstei. Cei
mai muli adolesceni percep actul sexual ca sport, ca manifestare a virilitii lor, n
timp ce fetele adolescente tind s asocieze sexul cu dragostea (sau ndrgostirea). Din
pcate, datorit acestei imaturiti, a necunoaterii fiziologiei i anatomiei organelor
sexuale i/sau a metodelor contraceptive, a carenelor afective din familiile de origine,
muli adolesceni se confrunt cu apariia unor sarcini nedorite sau copii nedorii.
Aceast postur de printe-adolescent este dificil, deoarece cei mai muli dintre ei nu
sunt pregtii pentru acest rol; n plus, ei sunt pui n situaia de a renuna la visele lor
i a lua un nou drum de evoluie personal.
Participarea la grupurile de egali, prieteni i existena modelelor de rol sexual;
ncercrile de stabilire a unui sistem propriu de valori, inclusiv fa de sexualitate;
Definitivarea identitii psihosexuale, n care rolul fundamental le revine prinilor
sau substitutelor parentale.

1. Caracteristicile psihosexuale ale adultului

La adult ntlnim premisele a ceea ce putem numi dezvoltarea sexual deplin, n sensul c
organele sexuale ajung la maturitate, fiind apte pentru actul sexual, dar i pentru procreere,
caracterele sexuale secundare sunt bine delimitate. Acum identitatea sexual este cristalizat,
alturi de maturitatea emoional, iar adultul se poate angaja n actul sexual cu totalitatea fiinei
sale. Acum se caut de ctre ambele sexe mplinirea total prin sex, mplinirea erotic, spiritual
i nu doar descrcarea pulsiunii sexuale. Att femeile, ct i brbaii sunt nclinai ctre raporturi
sexuale mai stabile, i chiar ctre relaii erotico-sexuale stabile, concubinaj, logodn sau
cstorie. Totui, exist unele diferene la cele dou sexe n ceea ce privesc manifestrile sexuale
n perioada adult.
Brbaii au tendina de a manifesta sentimente de posesiune, egocentrism, gelozie, precum i
nevoia de a-i pstra libertatea, dei este angajat n relaii erotico-sexuale stabile. La ei
impulsul sexual este mult asociat cu cel agresiv, de unde i manifestrile sexuale lipsite de
afeciune pe acre le au deseori brbaii. Astfel, muli brbai, mai ales cei tineri, triesc adevrate
conflicte interioare, care duc uneori la dificulti sexuale, n care se ciocnesc nevoia de a avea o
relaie stabil i nevoia de a fi liber de responsabiliti, ei percepnd relaiile stabile ca pe o
situaie limitativ. n timp, ns, apare stabilitatea afectiv, precum i o mai bun gestionare a
nelinitilor, nesiguranei i obinuinei. Exist ns brbai care nu rezolva acest conflict interior
niciodat, balansndu-se ntre cstorie i relaii adulterine, sau necstorindu-se deloc sau foarte
trziu.
La femei, instinctul sexual este mult asociat cu maternitatea, i de aceea, momentul n care
devine mam reprezint punctul culminant al identitii sexuale feminine. Participarea sexual a
femeii cere mult deschidere erotic din partea acesteia, iar ea se ateapt la manifestri
emoionale intense. De aceea, se ajunge deseori n cupluri la conflicte datorate acestor diferene
de funcionare erotico-sexual: femeia ateapta afeciune, n timp ce brbatul ateapt dinamism;

femeile sunt mai rapid pregtite pentru relaii stabile, pentru maternitate, n timp ce brbaii pot
percepe paternitatea ca pe o agresiune la nevoia sa de libertate.
Un alt aspect important, datorat n mare msur socializrii difereniate a fetelor i bieilor,
este asocierea sexualitii cu morala, mai ales la femei. Astfel, dac pentru un brbat este foarte
acceptabil i chiar de dorit pentru transformarea lui ntr-un brbat adevrat s aib mai multe
contacte sexuale, chiar i cu multiple partenere, acest lucru este total interzis femeilor, mai ales
n societile tradiionale, ele fiind considerate uoare, prostituate i alte denumiri chiar mai
umilitoare. n felul acesta, ele nu pot dobndi experiena necesar obinerii unei satisfacii erotice
depline. De aceea, femeile adulte cu astfel de mentaliti, triesc adevrate torturi psihice cnd
este vorba de implicarea n actul sexual. i aceasta cu att mai mult cu ct la femeie, legtura
dintre psihic i fizic n actul sexual este foarte strns. Cu alte cuvinte, ot ce gandete i simte o
femeie referitor la sex va stimula sau, dimpotriv, inhiba, manifestrile sexuale.
2. Caracteristicile psihosexuale ale vrstnicului
Aceast perioad este caracterizat de scderea n intensitate a impulsului sexual, de declinul
activitii sexuale. Atitudinea fa de sine, de vrst i de situaia n care se afl va influena
semnificativ manifestrile sexual din aceast perioad.
Se remarc acum dou etape:
Etapa de preinvoluie n care se exacerbeaz funcia erotic ntre 45 i 55 de ani, att la
femei, ct i la brbai.
Etapa de declin sexual, dup 55 de ani, cnd se manifest un veritabil conflict ntre virilitatea
cerebral i diminuarea potenei sexuale. Aceast etap se manifest diferit la femei fa de
brbai.
De aceea, vorbim despre:
Menopauz, sau climax la femei, i const n oprirea definitiv a activitii ovarelor i deci
oprirea definitiv a menstruaiei. Este un fenomen fizilogic natural care apare la femei n
jurul vrstei de 45-55 de ani. Dar oprirea activitii ovarelor nu presupune i disapriia
posibilitii de face dragoste, dei unele persoane tind s cread acest lucru. Majoritatea
autorilor descriu trei faze ale menopauzei: premenopauza, care poate dura luni sau chiar ani
de zile, caracterizat prin neregularitatea menstrelor, crize de hipertensiune, stri de anxietate
i depresie, ameeli; menopauza propriu-zis, cnd dispar complet menstrele, i se pot
produce dezechilibrri psihice semnificative, dar nu la toate femeile, ci mai degrab la cele
predispuse la instabilitate emoional; pot apare iritabilitatea, susceptibilitatea, depresia,
fobii, tulburri ale memoriei, scderi ale imaginii de sine (datorate modificrilor fizice induse
de oprirea funcionrii ovariene) ; postmenopauza, cnd unele femei se linitesc, iar aletele
pot ajunge la tulburri anxioase, obsesiv-compulsive, fobii, idei delirante cu coninut erotic.
Andropauz reprezint ncetarea funciei sexuale la brbat. Se manifest n majoritatea
cazurilor n jurul vrstei de 70 de ani (dei se poate manifesta nc de la 30 sau 40 de ani, dar
aici trebuie atent difereniat de tulburrile depresive sau anxioase care au acelai efect) i este
nsoit i ea de schimbri caracteriale i de comportament. Se poate ajunge la o manifestare
sexual n exces, ceea ce mpinge deseori brbatul la aventuri erotice sau sexuale, cu
persoane tinere. Alteori, impulsul sexual se poate ndrepta chiar ctre copii.
De altfel, i la brbai i la femei se poate ntlni o pasiune exagerat pentru proprii copii,
pentru fiice, n cazul tailor, i pentru fii n cazul mamelor. Acest fapt va ngreuna desprinderea
copilului de cuibul parental i mai ales implicarea acestora n relaii sexuale cu proprii parteneri.
Uneori apar conflicte deschise, opoziie fa de plecarea sau cstoria copilului, sau respingerea
fi a partenerului sau partenerei propriului copil.
Totui, nu este obligatoriu ca aceste devieri s existe. Multe cupluri sunt echilibrate i i
continu activitatea sexual, dar cu mult mai mult implicare emoional (tandree,
mngieri, mbriri), stimulnd i mbogind astfel

Sexualitatea, ca act interpersonal de gratificaie mutual i maxim valorizare a partenerilor,

prin druire de sine, ca mod de comunicare senzitiv i afectiv, constituie totodat i un act de
cultur relaional intersexe. Dar ceea ce, probabil, este mai puin cunoscut i ineles cu privire la
sexualitatea uman, este dimensiunea sa ca act de cunoatere i autocunoatere, de descoperire i
confirmare a sinelui prin intermediul celuilalt sex, de identificare i dezvoltare a rolului masculin
i feminin. Identitatea sexual i contiina ei se formeaz ins printr-un proces de socializare
sexual, particularizat de la un individ la altul. Ea se construiete treptat, ca o imagine de sine, cu
triri i comportamente corelative, sub influena mediului, a anturajului, a numelui, ca i prin
rolurile i experienele pe care fiecare le integreaz in contextul cultural i educaional
specific.Toate acestea ofer copilului un model comportamental de dezvoltare, identificare,
orientare i apartenen psihosexual.
Identitatea sexuala
Identitatea sexuala si constiinta ei se formeaza printr-un proces de socializare sexuala. Ea se
construieste treptat ca o imagine de sine, cu trairi si comportamente corelative, sub influenta
mediului, a anturajului,a numelui.
Componentele identitatii sociale
Identitatea sexuala este o componenta structurala atat a eului corporal cat si a eului psihologic,
facand parte din constiinta de sine si avand o determinare sociala importanta.
6 componente ale identitatii sexuale
Sex genetic-determinat obiectiv prin aspectul cromatinei din nucleii celulari ai pielii
Sex gonadic atestat de evidentierea celulelor reproducatoare in glandele genitale
Sex fenotipic conferit de aspectul organelor genitale
Sex legal declarat pe baza semnului sexului fenotipic
Sex hormonal atestat pe hormonii androgeni pentru barbati si cei ovarieni pentru femei
Sex cu statut social conferit si recunoscut de microgrupurile sociale
Relatia identitatea de sine identitatea psihosexuala include o serie de componente:
fizica
psihosexuala
sociala
vocationala
moral spirituala
Exprima:
imaginea completa depre sine, gen, infatisare, caracteristici,
expectante de sex-rol,
caracteristici si otiuni sociale relatii de prietenie intergrupala si trasaturi psihologice.
3 maniere ale identitatii de sine
a) Pozitiva ce confera un sens normal al exitentei, o buna acceptare de sine, implicarea, ceea ce
asigura dezvoltarea intimitatii.
b) Negativa ce dezvolta imagini de sine, opuse valorilor culturale ale comunitatii.
c) Incerta apare la adolescentii care incearca sa-si reduca anxietatea prin experiente
intense( abuz de droguri,concerte rock,jocuri de noroc)
Particularitatile ale identitatii femenine si masculine
Diferenele de sex rol deriv, in parte, din cele biologice, dar sunt semnificativ modelate de
evoluia psihos. Identitatea psihosexual se dezvolt discret, influenat intens de modelele
parentale, fiind la inceput difuz integrat in subidentitatea familiei. In acest sens, bieii care au
un model parental cu masculinitate redus, au dificulti de identificare. Cei cu model parental
puternic conturat ca masculinitate sunt mai siguri de ei, mai increztori, mai protectivi, relaxai,
exuberani, calmi i chiar fericii .Tinerele fete au o situaie mai complicat, deoarece rolul
feminin este el insui in schimbare pe plan social. Exist modele feminine diverse: tradiionale,
de tranziie i modern . In genere, tinerele fete cu identificare feminin tradiional resimt in mai

mare msur conflictele interne. Ele sunt mai centrate pe imbrcminte, fardare,aspect fizic, sunt
mai mult preocupate de rolul biologic al femeii, de cstorie, cmin i familie. ocial particular
a fiecrei persoane.
Identitatea feminina se dezvolta mai repede dacat ce masculina
Dezvoltarea unei imagini pozitive despre sine are o mare importanta pentru sanatatea mintala a
ambelor sexe fiind o baza reala pentru confortul psihologic.
Polarizarea sexuala este o cale necesara pentru ca o comunitate sa se dezvolte armonios.
Diferente si tranzitii de sex - rol
Baietii au un model parental cu masculinitate redusa, au dificultati de identificare, cei cu
model puternic conturat cu masculinitate sunt mai siguri de ei,mai increzatori,mai
protectivi, relaxati,calmi.
Fetele au o situatie mai complicata, deoarece rolul femenin este el insusi in schimbare pe
plan social. Ele sunt mai centrate pe imbracaminte fardare,aspecte fizice, de casatorie,
camin si familie .
Diferenele masculin feminin sunt condiionate atat de factorii hormonali, cat i de dominaia
emisferelor cerebrale (astfel, emisfera dreapt, dominant la brbai ca centru al logicii
simbolice, percepiei spaiale, imaginaiei explic dezvoltarea acestor funcii mai ales la brbai,
in vreme ce dominaia emisferei stangi la femei, ca centru al limbajului, memoriei ar justifica
disponibilitile lor mai bine in acest sens. Krantz i Vogel indic o serie de trsturi
psihosexuale masculine i feminine.
Trasaturile femenine:
Manifesta nevoi de protectie
Vorbarete sau tacute,triste
Manifesta tact,blandete
Evita limbajul dur
Plang cu usurinta
Prefera arta,literatura
Trasaturi masculine
Agresivitate
Independenta
Isi sunt propriul confident
Logici, obiectivi
Isi ascun bine emotiile
Limbaj mai colorat
Uneori lipsiti de pudoare
concluzie:
Aspectele evidentiate, acceptate de sex rol,realizarea egalitatii intre sexe in zona educationala,
ocupationala, politica si interpersonala, ceea ce in opinia noastra se va infaptui intr-o perspectiva
nu foarte apropiata.
Educatia sexuala este necesara pentru generatia tanara.
Educatia sexuala este un termen general ce cuprinde informatii atat despre anatomia sexuala,
reproducerea sexuala, raportul sexual propriu-zis, sanatatea sexuala si a reproducerii, relatiile
emotionale, drepturile si respsonsabilitatile sexuale, abstinenta, contraceptia cat si despre diverse
aspecte ale comportmentului sexual uman.
Aceasta este ceea ce teoria ne ofera ca si definitite. In realitate educatia sexuala este mai complexa,
tine de viata si sanatatea fiecarui om, intrucat sexualitatea apare in viata fiecarei persoane inca de la
nastere. Ea face parte din lectiile de viata necesare fiecarui individ.
Educatia sexuala este necesara celor mici (prescolari, scolari) dar si tinerei generatii de adolescenti.
Avand in vedere gradul tot mai ridicat de expunere la informatii despre sex in scoli, printre colegii de
aceeasi varsta sau mai mari, este importanta interventia unei persoane care sa clarifice anumite

aspecte, intrebari, curiozitati. Educatia sexuala este cea care trebuie sa-i invete pe tineri ce inseamna
intimitatea, dar sa ofere si o perspectiva generala asupra a ceea ce inseamna sistemul reproducator,
metodele de contraceptie si BTS, si mai mult decat atat sa le ofere posibilitatea de a stabili singuri ce
inseamna identitatea sexuala, rolul fiecarui gen sexual in familie, societate, perceptia asupra corpului,
relatiile cu persoanele de acelasi sex si cu cele de sex opus.
In educatia sexualitatii este foarte important ca adolescentul sa primeasca informatii precise si
corecte, despre ambele sexe- informatii sintetizate conform varstei si dorintei sale de cunoastere
si cpacitatii de intelegere. Este nedrept sa incercati sa ignorati faptul ca ei sunt constienti de
sexualitatea lor, indiferent de varsta la care se afla. Parintii trebuie sa fie pregatiti sa raspunda copiilor
lor in mod corespunzator nivelului de expunere si maturitate. Insa mai intai de toate parintii trebuie
sa-si dezvolte de timpuriu o anumite relatie de comunicare si prietenie cu copii lor, sa aiba o
atitudine pozitiva fata de sex. Conform unor studii, copiii bine informati in legatura cu anatomia
masculina si feminina vor suporta mult mai usor schimbarile fizice si emotionale din timpul pubertatii.

Educatia sexuala afecteaza in mod pozitiv adolescentul

Astfel el devine mai tolerant in ceea ce priveste anumite tipuri de comportamente, optiuni etc.
De asemenea studii realizate in lume au indicat faptul ca programele de educatie sexuala bazate pe
abstinenta nu au fost deloc eficiente.
Este fals faptul ca adolescentii supusi educatiei sexuale vor fi mai curiosi si vor incepe relatiile
sexuale mai devreme. Dimpotriva aceasta acondus la diminuarea activitatii sexuale, la cresterea ratei
de utilizare a prezervativului si a altor metode contraceptive.
De obicei dorinta de experimentare a a sexului, masturbarii si homosexualitatii apare atunci cand sunt
sunt extrem de curiosi, aflati in necunostinta de cauza, nu sunt educati si sunt expusi materialelor
pornografice.
Desi persoanele care trebuie sa asigure aceasta educatie sexuala (parinti, profesori, instructori
specializati) au propriile atitudini si credinte despre sex si sexualitate, este foarte important sa
prezinte informatiile intr-un mod obiectiv, evitand sa influenteze intr-un mod negativ educatia pe
care o asigura.
Educatia sexuala nu trebuie sa impiedice sau sa interzica oamenilor sa faca sex, ci oeducatie
sexuala eficienta trebuie sa dezvolte anumite atitudini si conceptii impreuna cu anumite abilitati
care sa le ofere tinerilor posibilitatea de a decide pe baza unor informatii corecte daca sunt pregatiti
sau daca doresc sa initieze o relatie sexuala.
O educatie sexuala eficienta trebuie sa ofere tinerilor oportunitatea de a explora ei insisi motivul
pentru care oamenii fac sex, in ce masura implica si efecteaza emotiile persoanelor, respectul pentru
sine si pentru ceilalti, sentimentele, deciziile lor. Pentru a intelege anumite lucruri legate de viata,
adolescentul trebuie sa aiba sansa sa exploreze diferentele sexuale intre genuri, cum apartenenta
etnica si sexualitatea pot afecta optiunile si sentimentele oamenilor. Acestia trebuie sa
constientizeze ca batjocura, tachinarea, steoreotipurile, abuzul si exploatarea pot influenta
megativ relatiile interumane.

Sfaturi pentru adolescenti atunci cand vine vorba de sexualitate

> Este ok sa fii jenat atunci cand discuti despre sex. Este un subiect mai sensibil dar trebuie sa ai curaj
sa pui acele intrebari care iti macina gandurile.
> Educatia sexuala nu inseamna doar informatii legate de actul sexual in sine.
> Incearca sa discuti despre sex cu parintii/ doctorul / psihologul scolar/ o ruda in care ai incredere
(mai putin cu cei de aceesi varsta cu tine- prefera o sursa sigura) .
> Atentie in ceea ce priveste informatiile si capcanele internetului- poti gasi in schimb enciclopedii si
carti de specialitate, potrivit varstei tale.
> Nu te angaja intr-un comportament despre care nu vrei nici macar sa vorbesti inseamna ca nu esti
inca pregatit sa initiezi acel comportament.
> Este ok sa spui "Nu sunt pregatit pentru asta inca!" fie ca este vorba de anumite informatii sau
anumite comportamente sexuale. Sexualitatea detine multe informatii de absorbit in procesul de
educare si este bine sa astepti pana vei fi capabil sa te confrunti cu anumite aspecte.

Retineti!

1. Nu trebuie sa fii intodeauna de acord cu tot.

Discutiile echilibrate in ceea ce priveste diferentele de opinii nu trebuie sa promoveze un anumit set
de credinte sau un altul si nu trebuie sa fiti adeptul unui singur set de conceptii. Parte din explorarea
sexualitatii si intelegerea punctelor de vedere culturale, religioase si morale privind acest subiect este
sa descoperi cu ce anume esti TU de acord sau nu.
2. Pornografia nu reprezinta educatie sexuala. Sunt fantezii- nu informatii utile.
Educatia sexuala este despre promovarea ideii de dorinta, consimtamant si placere sexuala atat timp
cat actul sexual se desfasoara responsabil. Ea te invata despre confortul propriului corp si eliminarea
inhibitiilor.

Ce informatii ar trebui furnizate adolescentilor?

Educatia sexuala presupune adaugarea de noi informatii privind sexul si relatiile interumane si de
corectarea a informatiilor incorecte acumulate. Topice necesare de abordat in educatia sexuala a
adolescentului:
* Dezvoltarea sexuala si reproducerea.
* Fertilitatea si conceptia/ contraceptia.
* Relatiile amoroase si relatiile interumane.
* Sexualitatea si diversitate sexuala, abordari culturale si religioase diferite.
* Avort.
* Confidentialitate si intimitate.
* Moduri de a se confrunta cu presiunea celorlalti adolescenti.
* Consimtamatul sexual.
* Gama de surse de sprijin, sfaturi disponibila.

Rolul scolii si a familiei in educatia sexualitatii

Parintii reprezinta persoanele in care au cea mai mare incredere copii si adolescentii. De asemenea
scoala ar trebui sa fie o sursa de informare formala si informala cu privire la sexualitate (in special in
cazul in care parintii sunt depasiti de situatie sau nu au avut nici ei acces la educatie sexuala in mod
corespunzator).
Tinerii sunt important pentru societate si trebuie investit in ei pentru a-si proteja sanatatea, viata si a
putea ajuta, educa semenii.
Adolescentii sunt in special vulnerabili la infectiile transmisibile sexual deoarece ei nu manifesta
stabilitate in relatii si isi schimba frecvent partenerii. Mai mult decat atat ei sunt sensibili la
presiunile colegilor si imaginilor media, iar unii dintre ei sunt chiarexploatati sexual de catre adulti.

Cand ar trebui sa inceapa educatia sexuala?

Varsta la care ar trebui furnizate copilului informatii despre sexualitate depind de dezvoltarea fizica,
emotionala si intelectuala a tanarului, cat si de nivelul sau de intelegere.
Este insa important ca aceasta sa inceapa la o varsta fageda si sa fie sustinuta in special in perioada
adolescentei, o perioada a confuziilor si schimbarilor hormonale.
In jurul varstei de 4-5 ani apare prima intrebare "Cum am aparut eu pe lume?", iar povestea cu barza
este una daunatoare pentru copil. Atunci veti sti cu siguranta ca el este pregatit sa absoarba informatii
privind sexualitatea.

Pericolul lipsei educatiei sexuale la copii si adolescenti

Adultii nu trebuie sa se simta incomod discutand cu adolescentii despre sex sau sa ignore existenta
sexului. Se pot pacali astfel pe ei insisi insa isi vor expune copii la o curiozitate periculoasa.
Pentru anumiti adolescenti ghinionisti prima lor experienta sexuala a fsot un dezastru fizic sau
emotional, s-a finalizat cu o sarcina sau cu o boala cu transmitere sexuala.
Adolescentii devin activi sexuali la o varsta destul de frageda. Un adolescent de 15 ani este expus mult
mai multor riscuri decat unul de 20 de ani.
Specialistii in pshihologia copilului sustin ca parintii vor trebui sa raspunda intrebarilor copiilor legate
de sexualitate potrivit stadiului sau de dezvoltare si de cantitatea de informatie pe care el este dispua
sa o absoarba. Cheia succesului il reprezinta impartasirea sistemului de valori al parintilor si
adolescentului, insa nu prin impunere fortata ci prin comunicare eficienta. Copiii, adolescentii care
simt conectati cu valorile familiei, vor fi mai deschisi in ceea ce priveste discutiile cu parintii, chiar

si despre sex si evita inceperea vietii sexuale la o varsta timpurie.

Educatia sexuala face parte din educatia anti- viol
Educatia sexuala nu inseamna doar luarea unor masuri preventive pentru combaterea consecintelor
fizice si emotionale ale unui raport sexual, ci si educarea individului ca sexul este un aspect normal al
vietii, o practica sanatoasa, cu forme variate, ca trebuie practicat consensual si sa provoace placere
participantilor.
E adevarat ca acei condamnati ai societatii care provoaca aceste acte nemiloase nu vor tine cont de
gravitatea faptelor sale prin simpla mentionare a acestor aspecte. Insa poate o educare a populatiei va
evita anumite situatii sau va invata indivizii cum sa reactioneze in anumite cazuri. Educatia sexuala
este mai important in acest caz pentru victime sau potenriale victime ale violului- trebuie sa
oferim tinerelor suficienteinstrumente pentru a recunoaste si reactiona impotriva abuzului
sexual.
Daca insa vrem sa invatam despre ce inseamna atacul sexual intr-un mod inteligenttrebuie sa
cunoastem ce inseamna consimtamntul activ benevol (pentru a elimina apararea violaturilor: "nu a
spus nu si am considerat ca femeia si-a oferit consimtamatul pasiv") . Astfel se elimina conceptia
gresita conform careia se considera viol doar sexul in situatia in care o persoana spune nu sau
riposteaza prin violenta fizica, ci se considera viol - sexul in care consimtamantul nu este benevol si
liber exprimat.
Educatia sexuala face parte din educatia anti-abuz sexual
Abuzul sexual al copiilor este o problema grava a societatii dar este o realitate cu care ne confruntam.
Fie ca abuzatorii sunt adolescenti, parinti, cunoscuti sau necunoscuti ai victimei, psihopati sau doar
curiosi, aceste probleme vin dintr-o lipsa de educatie sexuala din copilarie, adolescenta, a unor
frustrari sexuale.
Cei mai conservatori dintre indivizii societatii ar prefera sa interzica cu desavarsire sexul pana la o
anumita varsta, fara explicatii suplimentare, insa. Credeti ca aceasta abstinenta impusa ar rezolva
problemele sexuale sau abuzurile sexuale? Lipsa de informatie poate fi la fel de daunatoare pentru
un copil/ adolescent ca si furnizarea unor informatii gresite.
Exista numeroase tipuri de abuz sexual cum ar fi atingerile necorespunzatoare, mangaierile,
voyeurism, expunerea la pornografie, fortarea catre practici sexuale etc. Abuzul poate fi singular sau
repetat pana la varsta adolescentei inhiband dezvoltarea normala a copilului/ adolescentului.
Educatia sexuala (atat pentru copii cat si pentru parinti) poate contribui la depistarea din timp a
unor simptome, semnale, indicii care ar putea preveni un astfel de act de cruzime.
Adesea adolescentii fug de acasa ca si modalitate de evadare, nu spun nimenui ce se intampla
deoarece ei nu se simt in siguranta sa povesteasca, nu stiu cui sa i se adreseze sau nu i se acorda
suficienta credibilitate. Educatia sexuala este foarte importanta in cazul nefericit al unui copil care
ajunge victima unui abuz sexual, pentru a intelege ceea ce i se intampla si ca sa poata vorbi despre
acest lucru, explica specialistii.
Psihologii specializati in psihologia copilului sustin ca nevorbind copilului despre sexualitate el va cauta
curios informatii in alta parte devenind astfel o prada usoara pentru un abuzator pregatit sa atraga
copilul cu raspunsuri pe aceasta tema.
Informatia inseamna putere, iar puterea iti da incredere. Contribuiti la educarea copilului
/adolecentului si a parintelui deopotriva pentru a salva macar unul din cei 1000 de copii abuzati
anual in Romania (oficial) .
Atentie!
Pe langa aceste aspecte mentionate, educatia sexuala este un proces complex si uneori inaccesibil unor
anumite grupuri de oameni datorita diferentelor culturale, religioase. Trebuie insa sa manifestam o
atentie sporita si asupra acestor grupuri, precum si tinerilor parinti, manifestarilor timpurii de
homosexualitate si lesbianism, bisexualitate. Trebuie sa gasim o modalitatea de a ajunge cu
informatiile necesare si la cei care nu au acces la anumite servicii publice, scoli, medici, si vulnerabili
din punct de vedere social (refugiati, tineri institutionalizati, tineri ai strazii).
Dreptul la educatie este un drept universal al omului (Declaratia Universala a Drepturilor Omului
1948, art. 26 (1) ).
AUTOR: Elena Stanciu 28-02-2010, Vizualizari 9017

Bibliografie:

Eibl Eibsefeld I.,Agresivitatea umana,Edit. Trei, Bucuresti 1995

BIBLIOGRAFIE / RESURSE:

Freud S.,Psihanaliza si sexualitatea, Edit. Stiintifica, Bucuresti 1994.

Jung C.G.,Psihologia si alchimie,Edit. Teora,Bucuresti 1996.
www.ziare.com
www.livetime.ro
www.romedic.ro