PROCESELE PSIHICE

REGLATOARE
 Sunt acele procese care reglează viața psihică a
individului

 Afectivitatea
 Voința

 Motivația

 Atenția
 Afectivitatea

 Starile afective – trairi care exprima gradul de

concordanta sau neconcordanta intre un obiect sau o
situatie si tendintele noastre.
CARACTERISTICILE STARILOR
AFECTIVE

 1. sunt in stransa legatura cu trebuintele, tendintele,

interesele si aspiratiile noastre
 2. starile afective implica - apreciere, atitudine pozitiva
sau negativa – un obiect in concordanta cu trebuintele
noastre = placut - tendinte de apropiere (o camera cu
soba de teracota fierbinte iarna)
 in contradictie cu ce ne dorim =impresia neplacuta -
tendinta de evitare (o cana cu apa rece iarna, cand iti este
foarte frig).
CARACTERISTICILE STARILOR
AFECTIVE
 3. afectele au tendinta de polaritate, avand tendinta de a
fi pozitive sau negative, indiferenta fiind tranzitorie si se
traduce prin lipsa oricarei stari afective.
 4. afectele sunt subiective – se pot schimba usor, in
functie de situatie.
- depind de trebuintele prezente, redau raportul dintre
realitate si motivatia noastra (depind de context)
CARACTERISTICILE STARILOR
AFECTIVE
 5. totalitatea - starile afective creeaza o sinteza specifica
a tuturor impulsurilor activate: o mama care isi iubeste
copilul cu pasiune vede drept nostime toate obrazniciile
copilului, desi e clar ca el deranjeaza pe toata lumea. Ex.
anunt pe 1 aprilie.
 6. tensiunea – amanarea satisfacerii unei trebuinte,
tendinte duce la cumularea de tensiune psihica, facand
posibile trairi intense.
 7. asigura relgarea prompta si eficace a
comportamentului – o emotie redusa ca intensitate poate
determina schitarea unei actiuni, inainte de a incepe
deliberarea constienta.
FORMELE STARILOR AFECTIVE

 a. Afectele statice:
 a.1. stari afective elementare: durere si placerea
senzoriala, agreabilul si dezagreabilul
 a.2. dispozitiile

 a.3. emotiile

 b. Afectele dinamice:

 b.1. sentimente

 b.2. pasiuni
A.1. STARILE AFETIVE ELEMENTARE:

 Agreabilul si dezagreabilul – reactii afective globale de

slaba intensitate, impresii produse de orice perceptie
 - rezonanta afectiva nu depinde de stimularea senzoriala
ci de sensul pe care o are informatia pentru noi (un
aparat pentru investigatii in boli grave poate fi vazut de
un doctor intr-un fel daca e in calitate de specialist si in
alt fel, daca il vede in calitate de pacient)
A.1. STARILE AFETIVE ELEMENTARE:

 - agreabilul – miscari de apropiere, o crestere a energiei

si activitatii
 - dezagreabilul – tendinta de indepartare de sursa si
diminuarea energiei, activitatii
A.2. DISPOZITIILE
 – au o slaba intensitate dar dureaza de la cateva zile la
cateva saptamani si ne influenteaza trairile afective (cand
sunt prost dispus vad numai ceea ce e negativ)
 Cauze: - interne - oboseala, o boala incipienta sau,
dimpotriva, sanatate si resurse abundente.
 - externe – conflicte in familie sau la locul de
munca, aparitia unor pericole.
 - ne influenteaza performanta in munca.
A.3. EMOTIILE
 – stari afective de scurta durata care traduc un specific al
relatiilor mele cu un obiect sau situatie, avand caracter
situational.
 - pot fi declansate de o imprejurare reala sau una
imaginata
A.3. EMOTIILE
 In functie de intensitate distingem:
 - emotii cu intensitate foarte mare: emotii soc:

 - frica (teroarea) – provocate de aparitia brusca a

unui mare pericol
 Manifestari observabile: paloare, ochii larg deschisi,
pupilele largite fixand dezastrul iminent, „se ridica
parul”, broboane de traspiratie, tremur, muschi rigizi,
inlemnire sau fuga disperata.
A.3. EMOTIILE
 - furia – cand cineva ne ofenseaza in chip jignitor
 Manifestari observabile: inrosirea fetei, ingrosarea
venelor fetei si gatului, accelerarea pulsului, gesticulari,
sau lividitate imobilitate si raspuns agresiv.
 - tristetea in forma acuta (disperarea) – poate fi
cauzata de moartea neasteptata a unei persoane dragi,
sau vestea unei boli, etc
 Manifestari observabile: fata alungita, colturile gurii
lasate in jos, cute pe frunte, privire stearsa, inexpresiva,
plans, senzatie de inmuiere a picioarelor, tremuraturi,
senzatia de frig.
A.3. EMOTIILE
 - dezgustul
 - tristețea

 - bucuria

 - surpriza

 - frica

 - furia
A.3. EMOTIILE
 - emotii cu intensitate mijlocie:
 - teama de dentist
 - intristarea pentru o situatie temporara
 - bucuria elevilor cand profesorul n-a putut
ajunge la ora
EMOTII
SENTIMENTELE
 Sentimentele – ample structuri de tendinte si aspiratii,
relativ stabile, care orienteaza, organizeaza, declanseaza
si regleaza conduita.
 - sunt transsituationale, vizand si viitorul

 - sunt strans legate de procesele cognitive: sunt

influentate si influenteaza imaginatia, gandirea,
memoria, dar si perceptia
SENTIMENTELE - MEDIUL SOCIAL

 - au o influenta importanta asupra structurii si evolutiei

sentimentelor, reglementand modul de manifestare al
sentimentelor: manifestarile excesiva in Japonia =
dovada a lipsei de civilizatie, iar in cultura europeana
situatia este diferita – bocitoare la inmormantari
 - continutul sentimentelor - afectat de mediul
social: exprorator rus care a vizitat o regiune din nordul
Siberiei
 Nu au dezvoltat sentimentul geloziei existent in alte
culturi.
CUM NE DAM SEAMA CA EXISTA UN
SENTIMENT?

 - plecarea cuiva pe timp indelungat provoaca suparare, tristete

 - un cadou marunt care cauzeaza cuiva o bucurie imensa
 - preocupare frecventa, constanta pentru persoana iubita (cand esti
indragostit de cineva care este interesat de alta persoana, i se va
parea agansata permanenta ta preocupare, care pentru ceilalti este
evidenta, desi tu ai impresia ca nu acorzi suficienta atentie persoanei
in cauza)
 – uneori manifestarile pot parea a contrazice sentimentele: o mama
care isi cearta copilul pentru ca a gresit, o face din dorinta ei de a
avea o educatie superiara sau din dorinta de a-l proteja.
 - sentimentul mobilizeaza intreaga personalitate: intalnirea cu un
bun prieten – sumedenie de emotii, surpriza, bucuria, mirarea, dar si
reactii vis-a-vis de petreceri, necazuri, bucurii comune
 CLASIFICAREA SENTIMENTELOR

 a. Sentimente inferioare – considerate cele aflate in relatie cu trebuinte d

eordin fiziologic sau strict personal – un tanar care este indragostit de
calatorii viseaza si strange toata viata banii pentru asta.

 b. Sentimente superioare – sunt in relatie stransa cu valorile sociale, cu

aspiratiile colective, benefice din punct de vedere social.

 b.1. sentimentele morale – in direct raport cu viata sociala:

sentimentul dreptatii, dragostea de om, patriotismul
 b.2. sentimente estetice – trairea frumosului in natura si arta,
creatia artistica
 b.3. sentimentele intelectuale – asipratia de a cunoaste.
 Raporturile cu cei din jur, cu familia, prietenii, au un rol hotarator in
echilibrarea noastra sufleteasca, omul fiind o fiinta profund sociala.
SENTIMENTE
SENTIMENTE
PASIUNILE
 Pasiunile – subordoneaza intreaga personalitate,
dominand puternic intreaga viata afectiva.
 Ex: iubirea-pasiunie, avaritia, pasiunea artistica,
profesionala, etc.
 CLASIFICARE:

 a. pozitive: imbogatesc viata psihica si permit realizari

importante, mai ales cand dezvolta un talent autentic
 b. negative: zgarcenia, dependenta de drog, de
alcool, de jocuri de noroc, care au distrus vieti,, familii,
duc la saracirea vietii psihice, la degradare morala si
fizica.
CE ANUME PRODUCE EMOTIA?

 - interpretarea cognitiva a reactiei subiectului la un

anumit stimul – cui atribuie el modificarile de natura
fiziologica pe care le percepe: situatiile conflictuale,
stresante, frustrante nu sunt asa prin ele insele, ci prin
sensul pe care il da individul.
ROLUL PROCESELOR AFECTIVE

 1. emotia, in conditiile in care este foarte intensa, dezorganizeaza

conduita, in timp ce sentimentele o organizeaza.
 2. rol de adaptare, reglare a conduitei umane – dezorganizarea
initiala duce la o organizare ulterioara (individul va sti la o noua
confruntare cu stimulul cum sa se comporte)
 3. sustinere enrgetica a activtatii – pentru generarea imaginilor,
ideilor si a diferitelor combinari intre acestea
 4. potenteaza si conditioneaza actiunea, permitand stapanirea ei –
il ajuta pe individ sa se adapteze mai bine ambiantei, solicitarilor
ei.
 5. simpatia – rol important in formarea si mentinerea societatii.
MOTIVAȚIA
 Totul în viața noastră are un scop, în sensul în care
fiecare gest al nostru are un sens pentru noi.

 A ne îndeplini scopurile ne poate adduce satisfacție,

mulțumire
 construita din ansamblul motivelor, care stau la baza
declansarii, orientarii si modificarii conduitei. Motivul
este o cauza interna a conduitei noastre.
 - este o parghie importanta in procesul
autoreglarii individului, o forta motrice a intregii sale
dezvoltari psihice si umane.
 MODURI SI STRUCTURI ALE
MOTIVATIEI

 Tendintele – un inceput de miscare, care daca nu

intamplina niciun obstacol declanseaza miscarea.
 Cand apar mai multe tendinte contrare, ele se inhiba
reciproc si actiunea nu are loc (daca vreau sa trec pe rosu
la semafor constiinta posibilelor consecinte imi anuleaza
tendinta initiala).
MOTIVATIA
 Trebuinta constienta = dorinta
 Trebuinta - constienta de scopul ei = intentie.

 Motivul constient - il construim rational

 Motivul inconstient?
MOTIVATIA
 Un pacient caruia ii este frica de operatie si interpreteaza
tremuraturile sale ca fiind justificate de frigul din sala,
pentru ca nu este dezirabil social ca unui barbat sa ii fie
frica.
 Un consumator de alcool, care nu isi recunoaste
dependenta, dar care considera consumul de alcool drept
sursa de curaj.
MOTIVATIA
 Vulpea cand nu ajunge la struguri spune ca sunt acri.
FORME ALE MOTIVATIEI:

 1. Motivatia pozitiva si negativa

 - se refera folosirea recompenselor si a pedepsei, care
vor avea ca urmare repetarea unor comportamente si
evitarea altora, in functie de consecintele lor.
FORME ALE MOTIVATIEI
 2. Motivatia intrinseca si motivatia extrinseca
 -sursa motivului care declanseaza activitatea,

- interiorul subiectului
- exteriorul subectului.
De exemplu: alegerea profesiei de asistent medical.
3. MOTIVATIA COGNITIVA SI MOTIVATIA
AFECTIVA

 cognitiva - curiozitatea pentru cunoastere

- stimuleaza activitatea intelectuala

 afectiva - nevoia de a obtine aprobare din partea altora.

MODALITATI SI STRUCTURI ALE MOTIVATIEI

 1. Trebuintele – structuri motivationale bazale si

fundamentale ale personalitatii
 Forme ale trebuintelor:

 a) primare – asigura integritatea fizica a organismului:

 - biologice/organice (de foame, sete, sexuale)

 - fiziologice sau functionale (de miscare, relaxare,

descarcare)
MODALITATI SI STRUCTURI ALE MOTIVATIEI

 b) secundare – asigura integritatea psihica si sociala a

individului:
 - materiale (de locuinta, confort, unelte si instrumente)

 - spirituale (de cunoastere, estetetice, etice, de realizare a

propriei personalitati)
 - sociale (de comunicare, anturaj, integrare sociala,
cooperare)
MODALITATI SI STRUCTURI ALE
MOTIVATIEI
 2. Motivele – mobilul care declanseaza actiunea.
 Motivele - constelatie de motive
 alegeri, optarea pentru unele su altele
 motive multiple
 motive conflictuale - stari tensionale daunatoare
personalitatii.
MODALITATI SI STRUCTURI ALE
MOTIVATIEI
 3. Interesele – mobilizari selective ale psihicului in
vederea stisfacerii anumitor dorinte.
 Interesele - implicare globala a personalitatii in
activitate
- inlaturarea cu usurinta a barierelor
- reducerea riscului de abandon.
MODALITATI SI STRUCTURI ALE
MOTIVATIEI
 Ex – o persoana care s-a imbolnavit a studiat foarte mult
despre boala sa, ajungand sa inteleaga ce se intampla la
nivelul celular.
MODALITATI SI STRUCTURI ALE
MOTIVATIEI
 4. Convingerile – idei adanc implantate in personalitatea
individului, puternic traite afectiv si care imping spre
actiune.
 - orienteaza permanent comportamentul individului si
devin adevarate idei-forta cand sunt atacate, fiind
virulent aparate
MODALITATI SI STRUCTURI ALE
MOTIVATIEI
 5. Idealurile – sunt construite de individ in functie de
particularitatile sale, reprezentand proiectii in sisteme de
imagini si idei, care ii ghideaza intreaga viata.
MODALITATI SI STRUCTURI ALE
MOTIVATIEI
 Structura idealului:
 a) sensul si semnificatia vietii – directia spre care
se orienteaza o persoana, in functie de modul de
existenta sociala, culturala, valoare morala
 b) scopul vietii – ca obiectiv al vietii, ca valoare
personala suprema
 c) modelul de viata – ghidul propus a fi urmat si
atins, un soi de „stea calauzitoare”, un „Eu ideal”
MODALITATI SI STRUCTURI ALE
MOTIVATIEI
 - aspiratiile, motivatia de realizare, ambitia, contribuie la
sporirea eficientei muncii, a invatarii si chiar la
solutionarea unor probleme.
 - motivatia prea puternica poate duce la aparitia
unor emotii care dezorganizeaza si duc la esec, fiind
influentate si de echilibru si stapanire de sine.
MODALITATI SI STRUCTURI ALE
MOTIVATIEI
 6. Conceptia despre lume si viata – ansamblul parerilor,
ideilor, teoriilor despre om, natura, societate.
 - formata sub influenta conditiilor de viata, a culturii si
educatiei
 FRUSTRAREA SI STRESUL

 - pot sa apara in situatia in care o persoana este

impiedicata sa isi indeplineasca o dorinta, o trebuinta,
datorita unor „bariere”, obstacole.
FRUSTRAREA SI STRESUL
 Frustrarea – se refera la o crestere a tensiunii
psihice si la o serie de reactii mai mult sau mai putin
dorite.
 Stresul – o amenintare privind integritatea
corporala sau morala. Perioade prelungite de stres pot
duce la aparitia unor tulburari de inima, ulcer, nevroze.
 TIPURI DE BARIERE:

 a) obiective – cand un eveniment sau fenomen extern ma

impiedica sa imi indeplinesc dorinta sau trebuinta.
 b) subiective – care tin de persoana frustrata,
putand fi de ordin fizic (un pacient care are piciorul in
ghips si nu mai poate juca fotbal pe o perioada
determinata) sau psihic (o persoana care nu are suficienta
incredere in talentul sau).
REACTII FATA DE BARIERE:

 1. Eliminarea barierei – atunci cand este posibil.

 2. Ocolirea obstacolului – renuntarea la obiectivul initial
si cautarea de alternative (daca vreau sa candidez la un
post de conducere si am in sectie un coleg mai bun decat
mine pe care stiu ca nu pot sa il depasesc, cer transferul
la alta sectie, unde stiu ca nu am contracandidat mai bun
decat mine)
REACTII FATA DE BARIERE
 3. Reactii compensatorii – care apar cand nu este
posibila nici eliminarea obstacolului si nici ocolirea lui:
 - substituirea motivului – un tanar la conservator care era
indragostit de o colega ce se casatoreste cu altcineva, se
orientează catre cariera si depunde tot efortul de care era
capabil ajungand un mare cantaret, lucru care nu s-ar fi
intamplat daca s-ar fi casatorit cu fata de care era
indragostit.
REACTII FATA DE BARIERE
 Ex – o atleta americana a avut paralizie infantila si
ramasese cu anumite dificultati la mers. Mobilizarea ei a
fost atat mare incat a ajuns o alergatoare de performanta,
chiar campioana.
REACTII FATA DE BARIERE
 - subtituirea obiectului reactiei – cand ne descarcam nervii pe
altcineva
 - reactii de aparare a eului: - refularea – negarea unui conflict
 - compensarea prin fantezie – visarea
creeaza o oarecare destindere momentana
 - identificarea – realizarea prin copii
 - proiectia – atribuirea unei deficiente
altcuiva, asa incat sa ii poata fi reprosata
 - rationalizarea – atribuirea unor
motive superioare unui comportament eronat: am spus sefului
pentru ca greseala ta era foarte grava (realitatea era ca de fapt, isi
vazuse colegul prea apreciat de sef)
 - atitudinea reactionala – cand cineva
este impiedicat sa realizeze o dorinta actioneaza in sens contrar ei
VOINTA
 Def – proces psihic complex de reglare a activitatii
voluntare in vederea realizarii unui scop constient,
depasind anumite bariere interioare sau exterioare.

 Nu este suficient să începem o acțiune, dacă ne lipsește

voința de a o duce la capăt putem ceda la prima barieră
care ne iese în cale.
VOINTA
 - efortul voluntar consta in mobilizarea resurselor fizice,
intelectuale, emotionale prin intermediul mecanismelor
verbale, in vederea atingerii scopului produs.
 - asigura energia necesara desfasurarii activitatilor, o
organizeaza si concentreaza in directia unica a scopului
CALITATILE VOINTEI

 - se refera la capacitatea de efort voluntar a unei

persoane:
 1. puterea vointei – intensitatea efortului prin care
subiectul isi urmareste scopurile, in ciuda confrutarii cu
obstacole, importanta scopului avand un rol important:
cu cat scopul este mai important pentru mine, cu atat
depasesc mai usor obstacole, chiar si foarte dificile.
CALITATILE VOINTEI
 2. perseverenta – realizarea efortului voluntar o perioada
indelungata de timp, fiind sustinuta si de valoarea
scopului dar si de increderea in fortele proprii, in
conditiile unor decizii lucide a posibilitatilor proprii si a
contextului (forma negativa – incapatanarea- lipsa de
flexibilitate intelectuala/prejudecata, carente
educationale)
CALITATILE VOINTEI
 3. independenta vointei – tendinta de a lua hotarari pe
baza judecatii proprii, presupune o atitudine critica fata
de propriile decizii si a celor sugerate de altii (forma
negativa – sugestibilitatea?)
CALITATILE VOINTEI
 4. promptitudinea deciziei – rapiditatea deciziei si
corectitudinea ei in situatii urgente.
 - se sprijina pe rapiditatea si profunzimea gandirii, pe
experienta personala si incerederea in sine
(nehotararea/tergiversarea – forma negativa).
STRUCTURA SI FAZELE ACTELOR
VOLUNTARE

 Actele voluntare pot fi simple (a cauta un cuvant intr-un

dictionar) sau complexe (de durata, pot sa apara diferite
obstacole – concurs de admitere)
 Dati exemple de doua situatii in care ati luat o decizie:
una, in care decizia a fost extrem de usoara si alte in care
decizia a fost mai dificila
 Ganditi-va la felul in care ati procedat luand decizia mai
dificila, comparativ cu cea usoara
STRUCTURA SI FAZELE ACTELOR
VOLUNTARE

 1. actualizarea unor motive care genereaza scopuri si

orientare spre ele – se face legatura intre motiv si scop
(faza de dorinta), se concretizeaza intentia de a realiza
scopul si se construieste planul mental
STRUCTURA SI FAZELE ACTELOR
VOLUNTARE

 2. lupta motivelor – aparitia mai multor motive si

implicit a mai multor scopuri – unele aduc satisfactii
imediate, dar nu au valoare in sine, altele mai putin
tentante pentru prezent, neaducand satisfactii imediate,
dar importante pentru viitor
 - implica efort de deliberare a alegerii – cand sunt
constient de consecintele posibile ale tuturor motivelor
STRUCTURA SI FAZELE ACTELOR
VOLUNTARE

 3. luarea hotararii – alegerea unui motiv si a unui scop si

amanarea celorlalte – implica mai mult efort voluntar in
situatii complexe, implicand nivelul de aspiratii,
particularitati temperamentale, dorinta de a avea succes,
teama de esec, propriul sistem de valori, etc.
STRUCTURA SI FAZELE ACTELOR
VOLUNTARE

 4. executarea hotararii luate – realizarea efectiva a

planului si atingerea scopului – presupune evaluarea si
compararea planului mental cu ce se iintampla in mod
real, ajustarea efortului in functie de noile obstacole,
neprevazute
STRUCTURA SI FAZELE ACTELOR
VOLUNTARE

 5. verificarea rezultatului obtinut si formularea unor

concluzii valoroase pentru activitatea viitoare.
ATENTIA

Def – orientarea si concentrarea activitatii psihice

cognitive asupra unui obiect sau fenomen.
CONDITII CARE FAVORIZEAZA
CONCENTRAREA ATENTIEI:

 A. Conditii externe:
 a) noutatea obiectelor /fenomenelor

 b) intensitatea stimulilor

 c) miscarea, schimbarea, variatia

 B. Conditii interne: interesul.

CALITATILE ATENTIEI

 1. capacitatea de concentrare – unii lucreaza cu zgomot

in surdina (in activitatile monotone), altii in deplina
liniste
 2. stabilitatea atentiei – posibilitatea concentrarii mai
indelungate sau mai scurte asupra unui obiect/fenomen.
 3. volumul – numarul de elemente care pot fi cuprinse
deodata in centrul atentiei
 4. distributia/mobilitatea – capacitatea de a urmari
simultan mai multe obiecte sau activitati.
STARI NEUROFUNCTIONALE:
 1. Starea de veghe – opusa celei de somn – scoarta
cerebrala este activata difuz, fiind caracteristica o
contemplare generala.
 2. Starea de vigilenta – explorarea generala a mediului,
asteptare si cautare, asigurand reactii prompte, de care
poate depinde siguranta pacientului, sau a echipei
medicale. Cand un asistent de sala trebuie sa urmareasca
si ce nevoi au operatorii si ce se intampla cu pacientul si
cu aparatele.
SOMNUL
 – lipsa atentiei
 - stare de inactivitate generala, concomitenta cu o
relativa rupere a legaturii cu realitatea.
 activitatea organelor interne continua

 instalarea inhibitiei in scoarta

 recuperarea energetica a neuronilor.

SOMNUL
 - in somnul lent – se refac proteinele celulelor nervoase
si acidul ribonucleic
 - in somnul REM – sistemul adrenergic
 - exista portiuni active prin care se pastreaza legatura cu
realitatea, putand declansa oricand trezirea: ex. O mama
care doarme, dar tresare de fiecare data la scancetul
copilului.
SOMNUL
 - somnul lent – respiratie rara, ritm cardiac incetinit
 - somnul REM (rapid eyes movements)/somnul
paradoxal – care apare in medie, de 3-6 ori pe noapte
(undele seamana mai mult cu cele din starea de veghe)
PRIVAREA DE SOMN
 - privarea de somn indelungata produce tulburari:
oboseala, iritabilitate, erori senzoriale, tremurul mainilor,
Nystagmus, cresterea sensibilitatii la durere, perioade de
„microsomn” - adormirea pentru perioade de cateva
secunde.
FORME ALE ATENTIEI
 1. atentia involuntara – pasiva, fara efort, cand orientarea
este determinata de un stimul exterior.
 2. atentia voluntara – presupune efort voluntar.
MANIFESTARILE SI EFECTELE ATENTIEI:
 1. orientarea – constiintei intr-o directie ce asigura selectia unor
impresii ce apar cu claritate, in raport cu altele mai sterse.
 2. concentrarea – intensificarea impresiei – de exemplu un eritem
poate deveni pentru cineva un adevarat motiv de panica, sugerandu-i
eventuale boli incurabile, coplesindu-i existenta.
 3. claritatea obiectului supus atentiei este mai mare.
 4. rapiditatea perceperii evenimentului – cand urmaresc atent sa se
intample ceva, am sanse mai mari sa observ, decat daca nu as fi
concentrat in directia respectiva.
 5. modificarile motorii si expresive in functie de orientarea interioara
sau exterioara.
DE REȚINUT

Atenția distributivă este esențială în activitatea medicală.

Evitarea privării suplimentare de somn este un aspect

important pentru sănătatea mentală a unui asitent medical
care face ture de noapte.