Comunicarea si limbajul

Comunicarea
• – proces de transmitere a unor informatii, de
la un emitator catre un receptor, printr-un
anumit canal de comunicare, rolurile de
emitator-receptor intr-un dialog schimbandu-
se alternativ.
 Comunicarea
• recurge la o serie de coduri, ca sistem de
semne prin care se transmite sau
receptioneaza un anumit mesaj informational.
La om, comunicarea se realizeaza cu ajutorul
limbii, ca produs al istoriei, ce indeplineste
rolul de principal mijloc de comunicare in
viata si activitatea sociala.
 Limbajul
• – activitatea de comunicare umana, realizat
prin intermediul limbii, avnd ca forma de baza
vorbirea (limbajul oral).
 Limbajul
• este in stransa legatura cu gandirea prin faptul
ca fiecare cuvant are o anumita semnificatie
principala si altele secundare, dependenta de
context. Propozitia formata prin mai multe
cuvinte alaturate dupa anumite norme
gramaticale are sensul ei, la fel cum mai multe
concepte formeaza o judecata. Vorbirea fara
sens este o forma, fara continut, iar gandirea
nu este posibila la un nivel mai evoluat fara un
anumit limbaj.
 Limbajul
• Perceptiile si reprezentarile capata sens prin
verbalizare, iar formularile verbale sunt
garantia memoriei de lunga durata. Cuvintele
sunt cele care vehiculeaza imagini, iar
verbalizarea permite departajarea dintre
motive si scopuri.
 Limbajul
• este procesul care face posibila intelegerea,
explicarea experientei umane, intr-o maniera
inteligibila.
 Formele limbajului

• Non-verbal
• Paraverbal
• Verbal
 Limbajul verbal
• 1. Limbajul exterior – cu care comunicam cu
semenii
• 2. Limbajul interior – limbajul gandirii
abstracte, care se desfasoara fara intrerupere
cand suntem in stare de trezie.
 1. Limbajul exterior

• a. oral – dialogat – cand vorbim cu alte persoane si

schimbam tot felul de pareri, in care intonatia,
accentul si mimico-gesticulatia au un rol important
• - monologat – cand o persoana se adreseaza
unui auditor tacut, orientandu-si discursul dupa
reactiiile auditorului
• b. scris – mai pretentios, mai sever, nu permite erori
gramaticale, necesita claritate, concizie, iar semnele de
punctuatie inlocuiesc intonatia, si accentul din limbajul
oral, fiind mai sarac in expresivitate.
 2. Limbajul interior

• - o continua comentare a celor ce se intampla,

a intentiilor, a incercarilor de rezolvare a
problemelor .
 Functiile limbajului

• 1. Functia de comunicare – de transfer a unei

informatii de la o persoana la alta
• 2. Functia cognitiva – de integrare si elaborare
a gandirii: permite explorarea si investigarea
realitatii, imbogatirea si clarificarea
cunostintelor, mediaza si faciliteaza operatiile
gandirii.
 Functiile limbajului
• 3. Functia simboli-reprezentativa – de
substituire a unor obiecte, fenomene, relatii
prin formule verbale sau alte semne.
• 4. Functia expresiva – de manifestare a unor
idei, nu doar pe cale verbala si prin mimica,
gestica, intonatie.
 Functiile limbajului
• 5. Functia persuasiva – de convingere, de
inductie la o alta persoana a unor idei si stari
emotionale.
• 6. Functia reglatorie – de conducere a
condutei altei persoane sau a propriului
comportament.
 Functiile limbajului
• 7. Functia ludica – presupune asociatii verbale
de efect, ciocniri de sensuri, ritmica, pana la
constructie artistica.
• 8. Functia dialectica – de formulare si
rezolvare a contradictiilor sau conflictelor
problematice.