VITAMINE HIDROSOLUBILE

Vitamine hidrosolubile-
VITAMINA C/ACID ASCORBIC
- termenul de “vitamina C” cuprinde acidul ascorbic
si derivatii sai cu aceleasi efecte biologice.

- Intervine in reactiile de oxido-reducere

 Sintetizat din glucoza si galactoza de catre plante

si majoritatea animalelor.

- Vitamina C este esentiala la om- DEOARECE

acestora le lipseste ultima enzima a caii de L-
gulonolacton oxidaza- nu sintetizeaza vitamina C

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
VITAMINA C
 ABSORBTIE- incepe in cavitatea bucala (mucoasa) dar
majoritatea se absoarbe la nivelul intestinului subtire proximal

 Rata de absorbtie la doze fiziologice este 80% - in cazul

megadozelor- poate sa se reduca la 15%

 prezenta unor cantitati crescute de glucoza in intestin sau sange-

poate amana absorbtia vitaminei

 In plasma 3/4 se gaseste ca acid ascorbic liber, iar ¼ este legat

de proteine

 organismul uman nu stocheza vitamina C

 Simptome in caz de deficite apar la valori de 0.2 mg/l.

 EXCRETIE- rinichi/ DAR in cazul megadozelor (>3g) excretie prin
scaun
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 VITAMINA C
 Transport in plasma- sub forma redusa (acid ascorbic)

 Captata de catre celule cu ajutorul unui transportor pentru

glucoza

 Sistemul de transpor cu glucoza este stimulat de insulina si

inhibat de glucoza

 !!! pacientii cu diabet zaharat-cu valori crescute ale glicemiei- au

valori plasmatice crescute si scazute la nivel celular de acid
dehidroascorbic

 vitamina este concentrata sub forma de acid dehidroascorbic in

o serie de organe- suprarenala, creier, ochi.

 Valorile scazute ale vitaminei C la nivel celular induse de

hiperglicemie duc la aparitia stresului oxidativ intracelular →
CRESTE RISCUL ATEROSCLEROTIC

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 VITAMINA C- roluri
 acidul ascorbic pierde usor electroni-este convertit
reversibil in acid dehidroascorbic→este un sistem
redox biochimic implicat in reactii cu transport de
electroni- inclusiv cele implicate in sinteza de colagen si
carnitina

 ROL ANTIOXIDANT
 Concentratia vitaminei C scade in perioade de stres-

 Rol in cresterea rezistentei la infectii-

Rol-HK,inGrimm
 Biesalski sinteza bilei din colesterol
P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 VITAMINA C- roluri
 Hormonii - gastrina, bombesina, CRH, si TRH sunt activati de catre
acidul ascorbic

 Sinteza la nivel hepatic a citocromului P 450 (necesar reactiilor de

detoxifiere) este stimulata de acidul ascorbic

 Stimuleaza absorbtia fierului

 Inhiba formarea nitrozaminei din nitriti si amine in stomac

 Inhibitie competitiva supra glicozilarii proteice – Important la

pacientii cu diabet zaharat

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 VITAMINA C- surse/pierderi
 SURSE- ubiquitar in natura
 Cele mai importante surse- fructe, legume si cartofi

 PIERDERI
 Prin Depozitare- are loc oxidarea acidului ascorbic→inactivare –
proces amplificat de temperaturile crescute
 In mediu acid- ex fructe- vitamina C este relativ stabila.
 In frigider- mazare verde pierde ~ 4 % din vitamina C/zi, iar la
temperatura camerei 12 %.
 Prin sterilizare, conservare, inghetare pierderile pot fi enorme

 Pana la 50 % - se pierde prin alte procese- de exemplu prin gatit-

 Valori scazute ale vitaminei C se asociaza cu cresterea presiunii

diastolice

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 VITAMINA C- necesar
 Controverse- dozele recomandate de vitamina C

 Necesar-100–200 mg/zi pentru a mentine concentratiile maxime in plasma si tesuturi

 Simptomele deficitului de vitamina C- sunt folosite pentru a stabili dozele recomandate- pot fi
prevenite cu 100 mg/zi

 Nou nascutii-necesar crescut 6 mg/kg

 Necesarul vitaminic creste in- sarcina, alaptare, tratamente cu antibiotice, hemodializa,
 Fumatorii- au valori scazute ale nivelelor plasmatice de vitamina C

 Aportul de vitamina C este adecvat la copii si adolescenti datorita aportului de sucuri naturale

 Aport insificient- la varstnici

 Hipervitaminoza este rara- apare doar in caz de megadoze

Simptome-diaree, litiaza renala
Deficit- scorbut –
- faza incipienta- sangerari ale mucoaselor si dureri musculare
 - dupa cateva luni- pielea devine palida cu hipercheratoza foliculara
- Sangerari intramusculare- la nivelul muschilor folositi mai des
- Gingivite
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Vitamina B1-Tiamina

 Prima vitamina hidrosolubila identificata ca

nutrient esential

 Termenul vitamina B1- cuprinde o serie de compusi

cu efecte tiamin-like

 In forma naturala- tiamin fosfatii.

 Ca produse farmaceutice- derivatii de tiamina-

tiamin hidroclorid/nitrat ca si tiamina lipofilica
sau analogi precum benfotiamina sau fursultiamina

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Tiamina absorbtie si excretie
 ABSORBTIA- predominant in jejun
absorbtia la doze fiziologice este aproximativ 100% -scade la 25% la doze
farmacologice
analogii lippofilici ai tiaminei- strabat membranele mai
usor

Intregul corp contine ~30 mg tiamina, 40 % in muschi

 Depozitatea este limitata, timp de injumatatire scurt→

este necesar aport exogen zilnic
 →depletie in cateva spatamani

 EXCRETIA- renala

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Tiamina functii

 FUNCTII- Coenzima in diferite cai biochimice→vitala

pentru buna functionare a tesuturilor si organelor-
coenzima (TDP tiamin difosfat)

 Tiamin trifosfat – actiuni la nivelul SNC prin modelarea

permeabilitatii memebranare pentru Na+

 Transketolaza eritrocitara enzima dependenta de

tiamina- utilizata si pentru evaluarea statusului tiaminic

 piruvat dehidrogenaza este tiamin-dependenta

 cetoglutarat dehidrogenaza depinde de tiamina

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Tiamina-functii

- joaca un rol important in metabolismul

glucozei

- persoane vulnerabile la carenta de

tiamina- cei ce consuma in cantitati
crescute carbohidrati rafinati si
consumatorii cronici de etanol

Lonsdale D. A review of the biochemistry, metabolism and clinical benefits of thiamin(e) and its derivatives. Evid Based Complement Alternat
Med. 2006;3(1):49–59.
 Tiamina surse

 Surse- cantitati limitate in produse de origine animala si vegetala

 abundent in drojdia de bere, cereale integrale, carne de vită,
carne de porc, macră, şi leguminoase (fasole şi mazăre)
 Tiamina-se gaseste in coaja- indepartata prin procesul de rafinare.

 absent in grasimi, uleiuri, carbohidrati rafinati

 - tiamina este rapid distrusa in procesele de preparare a

alimentelor si atunci cand sunt consumate impreuna cu etanol

 Ceaiurile si cafeaua contin tiaminaza care distruge vitamina B1 pe

perioda depozitarii alimentelor, precum si in timpul prepararii
alimentelor sau pasajul la nivelul tractului gastrointestinal
Lonsdale D. A review of the biochemistry, metabolism and clinical benefits of thiamin(e) and its derivatives. Evid Based Complement Alternat
Med. 2006;3(1):49–59.
 Tiamina- necesar
 Necesarul de tiamina variaza in functie de consumul de energie

 necesar ~0.5 mg/ 1000 kcal → Femei 1.1 mg/zi iar barbati 1.2 mg/zi
 Sarcina si lactatie- suplimentare cu 0.3 mg/zi

 Aceste valori sunt recomandate la cei cu aport caloric mediu

 In cazul cresterii consumului energetic- efort fizic intens- cresterea

necesarului

 Alcoolismul- reduce absorbtia si metabolismul→ Bauturile alcoolice contin

timina

 30 % se pierde prin preparare alimentara

 Dieta normala mixta- tiamina proivine in cea mai mare parte din produse de
origine animala- DACA se schimba dieta cu un consum crescut de alimente
vegetale- aportul de tiamina poate deveni o problema- daca nu se creste
aportul de produse cerealiere

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Tiamina- necesar
 Necesar crescut
- activitate fizica
- interventii chirurgicale majore
- traumatisme majore
- febra
- sarcina, lactatie
- perioada de crestere la adolescenti

- Diferite boli si tratamente medicamentoase-

diuretice cresc necesarul de tiamina/induc
pierderi prin urina
Lonsdale D. A review of the biochemistry, metabolism and clinical benefits of thiamin(e) and its derivatives. Evid Based Complement Alternat
Med. 2006;3(1):49–59.
 Tiamina- deficite

 Forma clasica de Deficit- boala beri beri

 Forma “uda”- edem generalizat
 Forma “uscata”- leziuni ale nervilor

 La copiii hraniti cu lapte de mama- se asociaza cu

intoleranta la carbohidrati – boala beri beri infantila
 boala beri beri apare doar in tarile in curs de dezvoltare

 deficitele →tulburari metabolice→ manifestari

cardiovasculare si neurologice

 Fenomenele apar si la alcoolici 40 %- dintre cei ce au

nevoie de tratament- prezinta polineuropatie iar 3-10%
dezvolta Sindrom Wernicke-Korsakoff

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 Vitamina B2-riboflavina

 Riboflavina/ vitamina B2 a fost izolata din drojdie in 1932

 CONTINUT IN ALIMENTE- riboflavina libera/ flavin
mononucleotid legat de proteine (FMN)/ flavin adenindinucleotid
(FAD) =VITAMINA B2.
 coenzime flavin adenin dinucleotid (FAD) si flavin adenin
mononucleotid (FAM)

 Esential in metabolismul HC, aminoacizi, lipide si are rol antioxidant

 Rol fundamental in metabolism- deficientele sunt prima data

evidente in tesuturile cu un turnover rapid- piele

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 RIBOFLAVINA- absorbtie, transport, depozitare,
excretie
ABSORBTIE- riboflavina libera- activa-in portiunea initiala a intestinului
subtire
la concentratii crescute-difuziune pasiva

IN SANGE- se leaga de albumine/ proteine de legare a riboflavinei

DEPOZITARE depinde de cantitatea disponibila de apoproteine

rezerva maxima acopera necesarul pentru 2–6 saptamani-scade
in cazul hipoproteinemiei

EXCRETIA- activa ca riboflavina sau metabolitii 7-α- hidroxi riboflavina.

B2 status: <40 μg riboflavin/g creatinina → deficit de riboflavina

FUNCTIILE biochimice ale riboflavinei se bazeaza pe efectele oxido-

reducatoare ale FMN si FAD ca si coenzime

- datorita culorii galbene a coenzimelor- ele se numesc flavoproteine sau

enzime flavinice
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 RIBOFLAVINA-metabolism si
functii
 Riboflavina- este convertita in prezenta ATP in
forma sa de coenzima FMN
 FMN este convertit in FAD
 Ambele conversii sunt reglate de hormonii
tiroidieni, ACTH si aldosteron

 FUNCTIILE biochimice ale riboflavinei se bazeaza

pe efectele oxido-reducatoare ale FMN si FAD ca
si coenzime

- datorita culorii galbene a coenzimelor- ele se

numesc flavoproteine sau enzime flavinice

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Riboflavina- surse

 vitamina B2 –ubiquitara in alimente

 Abundent in drojdie
 Laptele contine ~0.2 mg vit B2/100 g.
branza continut crescut in vit B2
 Ficat
 Fructe si legume- continut redus
germeni si tarate continut crescut de vit B2 ~2/3
se pierd prin rafinare
 Vitamina B2- sensibila la lumina
 Laptele expus la lumina- cateva ore- pierderile de
vit B2 sunt de pana la 80 %.
 Pierderile prin depozitare si preparare- pana la
20%

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Riboflavina- necesar
- Aportul recomandat de vit B2- important- excretia urinara
crescuta este folosita ca parametru ce indica saturatia tisulara

- necesar 1.1 mg/zi la femeie si 1.3 mg vitamina B2/zi la barbati

- sarcina si lactatie- necesarul creste cu 0.3 si respectiv 0.5

mg/zi

 Necesarul creste in caz de- Traumatisme, malabsorbtie,

alcoolism, folosirea de medicamente (antidepresive, unele
contraceptive orale).

 Varstnici- apotul este scazut

 Aportul de vit B2-2/3 din produse animale- 1/3 provine din lapte
si alte produse lactate

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Riboflavina- deficite
LABORATOR-Deficitul de vit B2- determinare prin
evaluarea activitatii glutation reductazei in eritrocite
dupa stimulare cu FAD
CLINIC- simptome f rar intalnite in tarile industrializate
- nespecifice
- afecteaza mai ales mucoasele (stomatite, inflamatii
ale mucoasei bucale)
- deficitul de vit B2 afecteaza si metabolismul
fierului→anemie hipocroma
- uneori- dermatite
- Deficitul izolat de B2 este rar
- Deficitul de vit B2 apare frecvent in combinatie cu alte
deficite vitaminice
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Niacina/Vitamina B3/Vitamina PP
 vitamina PP- PREVENTIE PELAGRA
 TERMENUL “niacina” se foloseste pentru a denumi acidul
nicotinic (NA) si nicotinamida (NE)

 In alimente exista- Acidul nicotinic si nicotinamida precum si

coenzimele metabolic active- nicotinamid adenin dinucleotid
(NAD) si nicotinamid adenin dinucleotid fosfat (NADP)

 Niacina poate fi sintetizata din triptofan-aminoacid esential-

desi procesul nu este eficient- aportul de triptofan este
important pentru statusul niacinic din organism

 In alimente de origine animala-niacina se gaseste mai ales sub

forma de coenzima NAD si NADPH-care vor fi transformate in
forma de absorbtie- nicotinamida si acidul nicotinic

 In plante- niacina este legata de peptide mici si HC

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Sinteza niacinei din triptofan
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Niacina/Vitamina B3/Vitamina PP

 ABSORBTIE- nicotinamida este convertita la acid

nicotinic de catre bacteriile din intestinul subtire

- absorbtia de catre celulele mucoase se face activ

pentru acidul nicotinic si partial activ pentru
nicotinamida
- la concentratii crescute- difuziune pasiva
- la doze mici- aproape toata cantitatea de niacina este
covertita la NAD in ficat
Vitamina B3-roluri

 Se bazeaza pe rolul sau de coenzima pentru

diferite dehidrogenaze

- forma activa este NAD si/sau NADP

 Dehidrogenazele NAD dependente se gasesc

mai ales in mitocondrii, iar NADP este implicat
in caile de sinteza din citosol (ex sinteza de
acizi grasi)

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina B3- surse

 In produse de origine animala- NE, NAD,

NADP.
 Carne de vaca, porc, curcan, pui
 Ficat- stocheaza NAD

 Cereale integrale- se pierde prin rafinare

 Boabele de cafea- contin acid metilnicotinic
din care se obtine NA in timpul prajirii- o
ceasca de cafea contine 1–2 mg niacina.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina B3 necesar

 NECESARUL- 14 mg/zi la femeie si 16 mg/zi la barbat.

 Sarcina si lactatie- 3–4 mg/zi supliment
 60 mg triptofan echivalent cu 1 mg niacina
 In porumb-triptofan-reprezinta ~0.6 %, iar in
cereale/legume ~1 %
 La un aport de 2000 kcal- 60 g proteine- 10 mg niacin.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina B3 deficit
 La debut- simptome nespecifice- insomnie,
diminuarea apetitului, reducere ponderala
 Forme avansate- PELAGRA
- zonele expuse la soare- pigmentate,
arse, diaree, varsatura, fenomene neurologice
3 D: diaree, dermatita, dementa

PELAGRA CLASICA- apare numai cand deficitul de

niacina este combinat cu cel de triptofan
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Acidul pantotenic- vitamina B5
 ACID PANTOTENIC- VITAMINA B5-descoperit prima data ca factor
esential de crestere pentru celulele de drojdie

 Intra in structura coA care este esential pentru formarea de energie din
macronutrienti si in structura proteinei transportoare de acil (acyl
carrier protein ACP) care este utilizata in reactiile de sinteza

 In stomac si intestin- clivate la formele intermediare- panteteina si acid

pantotenic – ambele absorbite pasiv in toate segmentele intestinului
subtire

 Conversia finala la acid pantotenic- la nivelul mucoasei intestinale

 In sange se leaga de proteine- transportat direct la celulele target

 Nu exista organe specifice de stocare

 Excretat ca atare prin urina

 In tesuturi este utilizat pentru sinteza de coenzima A (CoA) care este

utilizata in metabolism sau convertita ulterior in acid gras sintetaza
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina B5-efecte

 EFECTE BIOLOGICE- ubicuitare deoarece

CoA participa la o serie de reactii

 Metabolism energetic, lipidic- CoA este

implicat in eliberarea si transferul acizilor
grasi spre β-oxidare mitocondriala precum si
in sinteza de trigliceride si fosfolipide

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina B5-surse

 acidul pantotenic- ubicuitar in alimente

 In tesuturi de origine vegetala si animala-50–95 %

este prezent sub forma de coA si panteteina

 Seminte de floarea-soarelui, ficat, ouă, cereale

integrale

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Vitamina B5-necesar/deficit

 Necesarul de vitamina B5 nu a putut fi stabilit

cu precizie

 In sange valori normale la adult- 1–4 mg/l

 aport necesar 4-6 mg/zi

 Chiar si la un aport de 1 mg/zi- nu apar

fenomene legate de deficit

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina B5-deficit
 Deficitul izolat- nu este cunoscut

 Deficitul de acid pantotenic- duce la tulburari in sinteza lipidelor si a

productiei de energie

 Deficitele apar mai ales la adolescenti care consuma preponderent

“fast food”

 La cei cu malnutritie severa- parestezii, senzatii de arsura la nivelul

membrelor inferioare, cefalee, oboseala, atrofia nervului optic,
pierderea vederii

 dexpanthenol- alcoolul acidului pantotenic a fost folosit in creme si

lotiuni utilizate pentru tratamentul arsurilor, conjunctivite, fisuri
anale.

 !!! Important la cei cu nutritie parenterala sau dializa – suplimentare

 Nu exista risc de Hipervitaminoza

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Biotina

 Forma libera si legata de proteine in special in alimentele de origine

animala

 Biotina libera este absorbita activ in intestinul subtire proximal

 La concentratii mari- difuzie pasiva

 In sange biotina are concentratii variabile

 Forma libera ~10 % se gaseste in eritrocite

 Excretie- prin urina

 exista secretie microbiana intestinala- nu este semnificativa

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Biotina

 Efecte biochimice- se bazeaza pe functia sa

de coenzima pentru carboxilaze
 La om 4 carboxilaze sunt importante-

 1. piruvat carboxilaza- enzima cheie in

gluconeogeneza. - rol important in tesutul
gras- lipogeneza
 2. Propionil coA carboxilaza-
 3. 3-methyl crotonil-CoA-carboxilaza
 4. acetil- CoA-carboxilaza-catalizeaza primul
pas in sinteza de acizi grasi

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Biotina surse/necesar/deficit/exces

 Majoritatea alimentelor- in concentratii reduse

 Ficatul- bogat in biotina
 sursele cele mai importante- lapte si produs lactate, oua,
cereale integrale si legume
 Conopida si mazare
 Necesarul-dificil de stabilit
 50 and 100 μg/zi
 Suplimentare cu 5 μg/zi in timpul alaptarii la san
 Deficite- modificari tegumentare-dermatite si pierderea
parului
- In timp- fenomene neurologice, depresie, dureri
musculare, parestezii
simptomele
 Biesalski hipervitaminozei- nu au fost demonstrate la om
HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina B6

 Vitamina B6 termen colectiv pentru:

 3-hydroxy-2-methyl-piridina cu efecte vitaminice
 forma alcool piridoxol= piridoxina(PN)
 aldehida- piridoxal (PL)
 amina piridoxamina (PM).

 Fosforilarea in pozitia 5= PNP, PLP, si PMP

 Forma metabolic activa a vitaminei B6 este PLP

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Piridoxina- vitamina B6

 ABSORBTIE – difuziune pasiva la nivelul intestin

subtire

 PN, PL si PM sunt transportate spre ficat si

tesuturi periferice unde sunt fosforilate

 PNP este convertit in forma activa PLP.

 PLP circula in sange legata de albumine

 Rezerva intracelulara de vitamina B6- PLP si PNP

legat de proteine este foarte redusa
 Excretia- sub forma de acid piridoxic acid

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Piridoxina- vitamina B6-roluri
 PLP este coenzima pentru o serie de enzime-
metabolismul aminoacizilor

 PMP- coenzima pentru transaminaze

 Glicogen fosforilaza- metabolism glicogen

muscular-contine PLP

 concentratiile crescute de PL in eritrocite

cresc afinitatea hemoglobinei pentru O2.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina B6- surse
 Larg raspandita in alimente

 Mare parte a Vitaminei B6 din alimente este legata covalent de

proteine sau glicozilata

 Carne, peste, legume, cereale integrale, nuci

 Alimentele de origine vegetala-contin predominant piridoxina

 Produsele de origine animala- contin predominannt formele

fosfatate- sensibile la caldura si lumina

 Laptele din sticla- pierde 50 % din B6 in urma expunerii la lumina

cateva ore

 20 % se pierde prin pregatire

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina B6 necesar

 Necesarul depinde de aportul proteic- 20 μg/g de

proteina.
 Recomandarile pentru adulti- pana la 50 ani- 1.3 mg/zi
peste 50 ani 1.5mg/zi la
barbati respectiv 1.7 mg/zi la femei

 Crestere aport cu 0.6 mg/zi la gravide

 Supliment de 0.7 mg/zi in perioada de alaptare la san

 In general la femei- toate varstele- aportul este
insuficient

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina B6-deficit
 DEFICITE- FAZA INCICPENTA- asemanator deficitului de niacina si riboflavina

 stomatite, dermatite ~pelagra

 Copii-convulsii/ modificari ale EEG

 FAZA AVANSATA - neuropatie periferica si demielinizare

- anemie hipocroma- (datorita faptului ca este implicata in

sinteza hemului)- nu raspunde la suplimentare cu fier
 Deficite izolate- fff rare

 Piridoxina folosita ca tratament in homocisteinurie si anemie sideroblastica

 Indicatii pseudostiintifice de suplimente cu megadoze-bodybuilding →aport

necontrolat duce la risc crescut de toxicitate cronica

 Aport peste 150 mg/zi pe perioada a luni de zile duce la neuropatie periferia-cu
probleme de mers, pierderea reflexelor, perderea sensibilitatii
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Ciancobalamina

Descoperita in 1948
STRUCTURA- compusi ce contin cobalt
Ciano- si hidroxi cobalamina- folosite ca
suplimente preparate farmaceutice
Forma naturala activa- 5-adenosil si
metilcobalamina.
Ciancobalamina
 ALIMENTE- vit B12 apare forma legata de proteine si libera

 INGERATA forma libera B12 se leaga de glicoproteinele salivare

 Forma legata de proteine- este eliberata de pepsina in stomac -se leaga din
nou in intestinul subtire proximal
 Tripsina pancreatica elibereaza B12 din nou, si in final se leaga de factorul
intrinsec al lui Castle sintetizat in stomac

 ABSORBTIE- difuziune pasiva

 In mucoasa intestinala- B12 se leaga de transcobalamina II- transport in
sange

 Captare celulara- endocitoza

 Ficatul- transforma in formele active de coenzime- adenosil- si

metilcobalamina.

 Depozit in ficat- 60 % B12 (2–5 mg). O parte este excretat continuu via
bila dar este recirculat prin circulatia enterohepati
Vitamina B12-roluri
 Ca si coenzima vitamina B12 este implicata in trei
cai metabolice
 in mitocondrie- adenosil cobalamina este forma
activa
 in citosol- metil cobalamina- forma activa-
implicata in sinteza de metionina din homocisteina-
sinteza de acid metil tetrahidrofolic- vitamina B12
este implicata in metabolismul acidului folic

 Rol important in sinteza ADN

 Rol important in ceea ce priveste functiile
neurologice
Vitamina B12-surse si
necesar
 Vitamina B12- sintetizata de microorganisme- dar vitamina
produsa de microflora din colon nu este absorbita

 vitamina B12- alimente de origine animala- ficat, rinichi,

lapte, oua, peste, branza, muschi
 Alimentele de origine vegetala contin vit B12 numai in
cazul contaminarii/sinteza bacteriana

 Vegetarieni- dupa 5-6 ani prezinta valori scazute ale vit

B12 daca nu se utilizeaza suplimente
 - copii proveniti de la mame care au fost vegetariene
pentru o perioada lunga de timp → depozitele de B12 sunt
atat de reduse incat laptele de mama aduce un aport
insuficient
 Ovolactovegetarienii- nu au deficit de vit B12
 Vitamina B12-surse si
necesar
 aproximativ 70% din activitatea vitaminei este
pastrata prin preparerea alimentelor deoarece ea se
gaseste in alimente legata de proteine

 Totusi cantitati semnificative se pierd daca laptele

este pasteurizat

 NECESAR ~1–2 μg/zi.

 La varstnici- ~50 % pierdere datorita malabsorbtiei-
NECESAR 2.4 μg/zi

 sarcina si alaptare- supliment de 0.2 and 0.4 μg/zi

 Deficitul de Vit B12 nu reprezinta o problema la
subiectii sanatosi
Vitamina B12-deficite
Exista in organism depozite importante de vit B12

Deficitele→ afectiuni hematologice si neuro-psihice

deficitul combinat de B12 si acid

folic→hiperhomocisteinemie →factor de risc
independent pentru boala aterosclerotica

prevalenta deficitului de vitamina B12 in populatia

generala este necunoscuta

incidenta se pare ca creste cu varsta

 Vitamina B12-deficite
Consecintele unui aport necorespunzator de vitamina B12 apar dupa multi
ani
 Cel mai frecvent deficit de vitamina B12 este cauzat de malabsorbtie-
datorita productiei inadecvate de factor intrinsec al lui Castle-
ANEMIE PERINICIOASA- apare in cazul atrofiei celulelor parietale
gastrice, deficite ereditare ale factorului intrinsec al lui Castle, sau boli
autoimune cu distrugerea celulelor parietale→ GASTRITA CRONICA
ATROFICA

Gastrectomia- simptomele apar la un interval de 2–10 ani in

cazul in care nu se suplimenteaza deficitul

GASTRECTOMIE PARTIALA- 18 % dintre pacienti dezvolta anemie

megaloblastica in timp

 DEBUT- simptome nespecifice –oboseala si palpitatii

piele si mucoase palide- uneori icter
anemie macrocitara hipercroma- megalocite.
Acidul folic
 Acidul folic/folat – vitamina hidrosolubila membra a
grupului de vitamine B

 vitamina B9.

 Aportul scazut de acid folic creste riscul cardiovascular si

aparitia cancerului- colon, san, manifestari familiale de
anemie si defecte de tub neural la nastere
 Acidul Folic - poate apare in forma redusa/oxidata ca
tetrahidrofolat (THFA)
 In ser 80 % din folat apare ca metiltetrahidrofolat
 Transportat legat de proteine
 Proteina specifica de legare a folatului- transporta folatul oxidat
spre ficat- il transforma in tetrahidrofolat.
Acidul folic
 Circuitul enterohepatic- rol important in reglarea pe termen scurt a
homeostaziei folatului
 Concentratia folatului in bila este de 10X mai mare vs cea din ser

 DEPOZITE- ficat tesut periferic

 EXCRETIA- renala

 FORMELE ACTIVE- tetrahidrofolat (THFA) si derivatii sai

 Ca si coenzima THFA transfera gruparile hidroximetil si formil- Gruparile

transferate spre THFA sunt necesare pentru sinteza de purine si ADN

 !!! Rol important- citostaticele- metotrexat inhiba dihidrofolat reductaza

care transforma folatul dihidrat in THFA→ sinteza acidului nucleic este
intrerupta→inhiba cresterea celulara si reproductia

 Deficitul de B12 are consecinte asupra metabolismului folatului- daca forma

activa (THFA) lipseste , nu exista posibilitatea de depozitare-
 Acidul folic –surse si necesar
- mazare, spanac, rosii- bogate in acid folic
 Surse- fasolea uscata, seminte de floarea soarelui, ficat, şi alte fructe şi
legume

 NECESAR- 400 μg/zi

 1 μg folat din alimente este echivalent cu 0.5 μg supliment de folat pe
stomacul gol
 Numai suplimentele contin folat liber- absorbit 100%

 !!! Important in sarcina- 600 μg/zi sarcina

 500 μg/zi in lactatie

 RECOMANDARE- 400 μg/zi pentru toate femeile aflate la varsta

corespunzatoare sarcinii

 FARA suplimentare- femeile cu depozile scazute de acid folic- dezvolta

rapid deficite- femei cu sarcini multiple, succsiunea rapida a sarcinilor,
sarcini la adolescente-
Acidul folic – deficiente
 Aportul scazut de acid folic creste riscul cardiovascular si aparitia cancerului-
colon, san, manifestari familiale de anemie si defecte de tub neural la nastere

 DEFICITUL in sarcina- asociat cu complicatii- pierdere de sarcina, defecte

congenitale, defecte de dezvoltare, defecte de tub neural
DEFECTE DE TUB NEURAL- suplimentarea cu acid folic reduce semnificativ
incidenta

 Deficitul de folat- malabsorptie, aport insuficient→ anemie megaloblastica

 Simptome clinice- identice- nr de eritrocite- fac diferenta intre cele doua

deficite
 Simptomele neurologice indica deficitul de B12

 Tratamentul cu Acid folic imbunatateste statusul sangvin in ambele situatii-

mascheaza deficitele existente de B12

 Recent- terapia combinata acid folic- vitamina B6 si B12 – important in preventia

arteriosclerozei- vitaminele au rol in scindarea homocisteinei cu rol in
dezvoltarea arteriosclerotica a vaselor
Interactiuni intre vitaminele
B- homocisteina
 vitaminele hidrosolubile- B 12, B6, acid
folic- implicate in metabolismul
homocisteinei-

 Abesenta lor/ absenta doar a uneia→

valori crescute ale homocisteinei

 HOMOCISTEINA- MARKER pentru

statusul acidului folic, vit B12, vit B6

 Valorile crescute- pot fi corectate prin

supliment vitaminic
Interactiuni intre vitaminele B-
homocisteina
 Homocisteina- una din cauzele aparitiei
aterosclerozei
.
 Homocisteinuria- defect metabolic ereditar- duce
la valori foarte crescute ale homocisteinemiei
sangvine- pacientii prezinta modificari
aterosclerotice→ deces inainte de 30 ani

 Homocisteina- determina formarea de ROS- prin

gruparea sa terminala tiol

 ROS→ stimuleaza secretia factorilor de

crestere→proliferarea celulara in musculatura
neteda vasculara