NURSING GENERAL

ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. CURSUL IX

III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

IV. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
V. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNGRIJIRILOR APLICATE

După identificarea problemelor de îngrijire, ierarhizarea acestora şi

formularea diagnosticelor de îngrijire se va trece la elaborarea planului de
îngrijire a pacientului.

Etape în planificare :

Redactarea planului de îngrijire presupune parcurgerea următoarelor

etape:
 Ierarhizarea diagnosticelor de nursing în funcţie de principalele probleme
de îngrijire identificate și stabilirea priorităților.
 Specificarea obiectivelor de îngrijire pe termen scurt, intermediar şi lung.
 Precizarea concretă a intervenţiilor de nursing ce trebuie aplicate pentru
atingerea fiecărui obiectiv de îngrijire în parte.
 Identificarea intervenţiilor de îngrijire cu caracter interdependent
(probleme de colaborare).
 Precizarea evoluţiei aşteptate din partea pacientului, sub îngrijirile
acordate.
 Documentarea diagnosticelor de îngrijire, a obiectivelor, a intervenţiilor
de îngrijire acordate şi a evoluţiei pacientului sub îngrijire (consemnarea
evoluţiei pacientului).

 Ierarhizarea diagnosticelor de îngrijire:

 NURSING GENERAL

Stabilirea priorităţilor
o în funcţie de problemele de îngrijire identificate şi diagnosticele de îngrijire
formulate
Se ţine cont de :
- urgenţa problemelor de sănătate
- resursele disponibile
Ierarhizarea se face după modelul Maslow (prioritate au îngrijirile acordate
satisfacerii necesităţilor fizice).
Modelul conceptual al lui Abraham Maslow
Psihologul american Abraham Maslow afirmă că individul uman este
rezultatul interacţiunii dintre nevoile sale fundamentale şi realitatea mediului
înconjurător.
Nevoile fundamentale pot fi ierarhizate în ordinea priorităţilor pe cinci
niveluri diferite interconectate între ele:
1. nevoi fiziologice
 asigură menţinerea homeostaziei mediului intern
 includ trebuinţe organice (respiraţia, nutriţia, excreţia, menţinerea
temperaturii organismului) dar şi nevoi psihologice (nevoia de odihnă şi
somn, evitarea durerii)
 nevoile sexuale sunt importante pentru individ dar nu indispensabile.
Sexul este essential pentru supravieţuirea speciei nu a individului.
2. nevoia de siguranţă şi securitate
 include siguranţa şi securitatea fizică (apărare, adăpost, locuinţă) şi
psihică (confort, protecţie).
3. nevoia de apartenenţă şi afectivitate, nevoi sociale
 apartenenţă la un grup social (familie, prieteni, colegi de muncă)
 integrare şi acceptare
 iubire şi înţelegere.
4. nevoia de stimă şi respect
 recunoaştere şi apreciere
 consideraţie
 recunoştinţă
 valorizare.
5. nevoia de cunoaştere, autocunoaştere
 a ştii, a înţelege
 NURSING GENERAL

 a rezolva
 a crea.
Ierarhizarea trebuinţelor individului permite aprecierea sa pe ansamblu şi
se dovedeşte a fi extrem de utilă în organizarea procesului de nursing permiţând
adaptarea intervenţiilor asistentului medical la nevoile pacientului.
Evoluţia spre o nevoie superioară se poate realiza doar atunci când nevoia
inferioară este pe deplin satisfăcută, de aceea această ierarhizare mai este
cunoscută sub denumirea de ,,piramida sau spirala trebuinţelor individului
uman’’.

Reprezintă o muncă de echipă, în care vor fi antrenaţi şi pacientul şi

aparţinătorii acestuia.
Principiul acordului mutual (se ţine cont de valorile şi priorităţile
pacientului).

STABILIREA OBIECTIVELOR ÎNGRIJIRII:

Fixarea unor obiective realiste (descrierea comportamentului aşteptat de la
pacient).
Defalcate pe termene :
 OTS - Obiective pe termen scurt (zile)
 OTM – Obiective pe terme mediu (săptămâni)
 OTL – Obiective pe termen lung (luni)
 NURSING GENERAL

Implicarea pacientului şi aparţinătorilor în stabilirea obiectivelor îngrijirii:

 Obiective pe termen scurt: acţiuni urgente, necesare a fi imediat
realizate;
 Obiective pe termen mediu şi lung: acţiuni prelungite, vizând
prevenirea complicaţiilor, reabilitarea/compensarea pacientului şi
educaţia medicală a pacientului şi familiei sale.

În formularea obiectivelor se va preciza:

 Cine va face acţiunea.
 Performanţa (ce să realizeze pacientul) şi în ce măsură se poate
realiza obiectivul.
 Termenul de timp până la realizare.

Exemplu de obiective de îngrijire:

Pacient diabetic, cu diagnostic de nursing “noncomplianţă faţă de regimul
dietetic hipoglucidic cauzat de lipsa de înţelegere asupra modului de utilizarea a
foii de echivalenţă glucidică în întocmirea raţiei alimentare zilnice, manifestat
prin consum exagerat de glucide”.
Obiectiv imediat: Aport alimentar zilnic de 1500 calorii, repartizat în 3
mese şi 2 gustări.
Obiectiv pe termen mediu: Planificarea regimului diabetic pentru o
săptămână, folosind în redactarea meniului zilnic foaia de echivalenţă.
Obiectiv pe termen lung: Obţinerea complianţei faţă de regimul dietetic
hipoglucidic.

Precizarea intervenţiilor de îngrijire necesare pentru rezolvarea fiecărei

probleme de îngrijire se realizează odată cu stabilirea obiectivelor de îngrijire,
precizând pentru fiecare obiectiv în parte acţiunile concrete, individualizate de
îngrijire necesare.
Se precizează :
 NURSING GENERAL

intervenţiile ce vor fi efectuate.

la ce ore şi intervale de timp vor fi efectuate.
pe ce durată de timp se întind îngrijirile.
durata de monitorizare a pacientului.
parametrii monitorizaţi.
Implică din partea asistentei medicale:
O bună judecată clinică.
O bună cunoaştere a pacientului şi familiei sale (profil
psihologic, posibilităţi socio-economice, obiceiuri, specific
cultural, etnic şi religios).
O bună informare asupra resurselor comunitare existente şi a
modului în care pacientul poate avea acces la ele (realizarea
obiectivelor educaţionale sau de suport comunitar, pe termen
lung).
Contactarea persoanelor responsabile de programele/resursele
comunitare disponibile în interesul pacientului.

Planificarea concretă a acţiunilor de îngrijire presupune:

Colaborarea tuturor membrilor echipei de îngrijire (medic,
asistentă, infirmieră, îngrijitoare, kinetoterapeut, dietetician,
psiholog, preot, logoped etc).
Colaborarea pacientului şi familiei sale.
Folosirea resurselor comunitare existente.
Obiectivul final = “a-l ajuta pe pacient să se ajute singur”!

Precizarea evoluţiei aşteptate din partea pacientului sub îngrijirile

acordate presupune:
 NURSING GENERAL

Evoluţia aşteptată, din punctul de vedere al beneficiului

pacientului, ţinând cont de resursele individuale şi o evaluare
realistă a posibilităţilor pacientului.
Standarde de calitate ale actului de îngrijire = reglementări ale
asociaţiilor profesionale / standarde specifice fiecărei agenţii în
parte.
Utilizată pentru evaluarea critică a eficacităţii şi calităţii
îngrijirilor acordate (în interiorul sistemului de asistenţă sau de
către alte organisme).

Redactarea propriu-zisă a planului de îngrijire:

Redactarea planului de îngrijire presupune o formulă concisă, ordonată,
care trebuie să cuprindă în termeni cât mai clari:
 Manifestarile de dependență..
 Diagnosticele de îngrijire, ierarhizate după priorităţi (grad de
urgenţă).
 Obiectivele intervenţiilor de îngrijire.
 Acţiunile concrete de îngrijire, exprimate sub forma ordinelor de
îngrijire.
 Evoluţia aşteptată a pacientului.
 Termenele de îndeplinire a acţiunilor stabilite, pentru fiecare
obiectiv de îngrijire în parte + Spaţii libere pentru datele
suplimentare.
 Schimbări posibile, în orice moment, în funcţie de rezolvarea
problemelor vechi şi apariţia altor probleme noi.
 Reevaluarea continuă, permanentă a stării pacientului şi adaptarea
planului de îngrijire la noile situaţii apărute.
 NURSING GENERAL

IV. APLICAREA/IMPLEMENTAREA ÎNGRIJIRILOR

In aceasta etapa asistentul medical va efectua interventiile stabilite si le va

nota in planul de îngrijire.

Categorii de intervenţii de îngrijire:

Intervenţii autonome (proprii) (acţiuni iniţiate de asistent ca urmare
a cunoştinţelor, priceperilor şi competenţelor proprii):
 Asigurarea/asistarea igienei pacientului.
 Asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului (poziţie,
asigurarea intimităţii, respectarea pe cât posibil a orarului
obişnuit al pacientului, etc.).
 Asigurarea condiţiilor de mediu extern.
 Asigurarea/asistarea funcţiei respiratorii şi circulatorii.
 Asiguarea/asistarea ingestiei de lichide şi alimente, a
eliminărilor.
 Educaţie pentru sănătate a pacientului şi familiei sale.
Intervenţii dependente (delegate) = efectuarea prescripţiilor medicale
(recomandate de medic):
 Aplica metode de observare a pacientului la recomandarea
medicului.
 Administreaza tratamentul medicamentos.
 Pregatirea pentru explorari paraclinice sau interventii
chirurgicale, participarea la efectuarea acestora, supravegherea
pacientului dupa acestea.
 Recoltări de analize.
 Reorganizarea locului de muncă după efectuarea manevrelor,
 Delegarea responsabilităţilor proprii către alţi membri ai
echipei de îngrijire.
 NURSING GENERAL

Intervenții interdependente (problemele de colaborare sau conexe) -

complicațiile care pot apărea în evoluția stării de sănătate a pacientului și care
trebuiesc identificate de asistentul medical și comunicate imediat medicului!

Atenţie !
 înaintea executării intervenţiilor autonome de îngrijire se
examinează pacientul şi se verifică dacă acestea sunt adecvate sau
au devenit inutile sau contraindicate;
 se urmăreşte răspunsul pacientului la aceste intervenţii.

Se notează în planul de îngrijire :

 manevrele efectuate
 ora
 eventualele accidente şi incidente

Înregistrarea evoluţiei pacientului

Note asupra progresului pacientului sub îngrijirile acordate
= Înregistrare datată, cu formulare clară, concisă, ordonată, pentru fiecare
problemă/diagnostic de îngrijire numerotat din lista de probleme de îngrijire a
pacientului.
Ordonarea notelor: după formula mnemotehnică SOAPIE:
S: simptome (date subiective relatate de pacient);
O: date obiective (semne constatate de personalul calificat).
A:“assessement” = evaluarea datelor (concluzia asistentei privind
semnificaţia datelor subiective şi obiective înregistrate).
P: plan (acţiunea imediată sau pe termen lung planificată pentru
rezolvarea situaţiei semnalate).
I: intervenţia efectuată asupra/pentru pacient.
E: evaluarea evoluţiei pacientului sub îngrijirea acordată.
 NURSING GENERAL

Notele asupra evoluţiei pacientului sub îngrijirile acordate sunt folosite

pentru:
 Evaluarea corectitudinii aprecierilor asupra îngrijirilor necesare,
a corectitudinii deciziilor luate şi a eficacităţii îngrijirilor
 Autoevaluare
 Evaluarea calităţii profesionale a serviciului de îngrijire de către
organismele/asociaţiile acreditate în acest scop

Pe parcursul îngrijirii pacientul poate evolua :

- favorabil – Bilanț pozitiv => se reevaluează periodic pacientul şi
îngrijirile (care se menţin atât cât sunt necesare, eventual se modifică
programarea lor).
- staţionar – Bilanț negativ => se reiau intervențiile aplicate sau se
aplică altele noi.
- nefavorabil – Bilanț negativ – se reiau intervențiile sau se aplică altele noi.
Ce responsabilităţi îi revin asistentei medicale - nursei - în
efectuarea intervenţiilor?:
 supravegherea lor.
 sprijinirea realizării lor.
 educarea pacientului şi familiei acestuia.
 Counseling.
 monitorizare.
Intervenţiile includ:
 activităţi zilnice în funcţie de nevoile fundamentale.

 sfătuirea şi educarea pacienţilor şi familiei acestuia, pentru satisfacerea

nevoilor independente.

 pentru că acestea sunt adjuvante ale îngrijirilor medicale.

 asigurarea unui mediu ambiant, intimitate, încurajare, suport moral şi

 NURSING GENERAL

spiritual.

 folosirea tuturor mijloacelor pentru a trece pacientul de la unul

dependent (sau potential dependent) la unul independent.

Intervenţiile aplicate sunt în funcţie de gradul de dependenţă al

pacientului:
 Persoană independentă şi autonomă - prestări pentru
menţinerea sănătăţii.
 Persoană cu dependenţă moderată - ajutor partial.
 Persoană cu dependenţă majoră - ajutor permanent.
 Persoană cu dependenţă totală – suplinire in totalitate.

V, EVALUAREA REZULTATELOR ÎNGRIJIRILOR APLICATE

Se efectuează permanent, de către asistentă, în paralel cu reevaluarea

permanentă a pacientului.

Se consemnează în fişele de evoluţie ale pacientului, pentru fiecare

problemă sau diagnostic de îngrijire în parte.
Se urmăresc:
 Rezultatele obţinute.
 Satisfacţia pacientului.

Se compară evoluţia obţinută cu evoluţia aşteptată, din punctul de

vedere al beneficiului pacientului şi al respectării standardelor de calitate
prevăzute de regulamentele profesionale în vigoare.

Permite:
 Aprecierea corectitudinii şi eficacităţii îngrijirilor acordate.
 Identificarea problemelor serviciului în privinţa asigurării unei
îngrijiri de calitate (respectarea standardelor de calitate).
 NURSING GENERAL

 Aprecierea efcicacităţii economice a activităţii serviciului de

către organele/comisiile de control economic.
 Regândirea strategiilor de dezvoltare/optimizare a serviciilor de
nursing.
 Furnizează date pentru studii ştiinţifice, activităţi didactice sau
de cercetare în domeniul nursingului.
 Constituie documente medico-legale privind îngrijirile acordate
şi evoluţia pacientului.
CONCLUZII
 în practică, etapele/fazele se suprapun, iar cercetarea sistematică a
informaţiilor ne permit să descoperim aspecte noi la problemele puse;
 ca atare, procesul de îngrijiri/nursing, este un proces care se reînoieşte
permanent, este un proces cyclic.

REZUMAT PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

Definiţie:
~ Procesul de îngrijire → plan organizat şi planificat al intervenţiilor
individualizate, aplicate pentru ameliorarea stării de sănătate sau
pentru recuperarea şi menţinerea ei.
~ Procesul de îngrijire este transpus în practică în planul de îngrijire
→ document scris –mijloc de comunicare şi informare in cadrul
echipei de îngrijire, privind îngrijirea şi intervenţiile planificate,
aplicate sau supravegheate.
Planul de îngrijire curpinde urmatoarele etape
1. Culegerea datelor.
2. Analiza si interpretarea datelor culese → stabilirea diagnosticului
de îngrijire/nursing.
3. Planificarea intervenţiilor (stabilirea obiectivelor si
priorităților).
 NURSING GENERAL

4. Realizarea - Aplicarea intervenţiilor planificate.

5. Evaluarea tehnicilor aplicate, evaluarea stării bolnavului.
1. Culegerea datelor:
Se culeg date complete, exacte, concise, neinterpretabile:
 Informaţii generale → nume, prenume, vârstă, sex.
 Probleme anterioare de sănătate.
 Starea de sănătate a familiei.
 Probleme actuale de sănătate.
 Examenul clinic pe aparate.
 Examene paraclinice.
Surse de informaţie:
 Pacient, familie, anturaj.
 Membrii echipei de îngrijire.
 Documente medicale.
 Literatură de specialitate.
Tipuri de date:
 Subiective – acuzate de pacient.
 Obiective – observate de către asistentă.
 Descoperite prin examinare.
Metode de culegere a datelor:
 Interviu → direct – cu întrebări structurate; indirect → pentru clarificare.
 Observare şi examen fizic → inspecţie, palpare, inspecţie, ascultaţie
 Investigare clinică, explorari si analize de laborator, documente medicale
ale pacientului.
2. Analiza datelor – stabilirea diagnosticului de îngrijire:
 Se identifică problemele şi se defineşte diagnosticul de sănătate actuală
sau potenţială.
 În fixarea diagnosticului se ţine cont de factorii cauzali.
 NURSING GENERAL

 Se ajută la orientarea intervenţiilor specifice.

 Se promovează activităţi independente.

3. Planificarea intervenţiilor:
 Se aleg strategiile de îngrijire.
 Se reduc şi se elimină problemele pacientului.
 Se stabilesc priorităţile.
 Se fixează obiectivele de îngrijire şi strategiile de lucru.
 Se elaborează planul de îngrijire.

4. Realizarea - Aplicarea tehnicilor de îngrijire şi tratament:

 Se continuă culegerea datelor.
 Se aplică tehnicile planificate şi se notează pe plan.
 Pentru efectuarea tehnicilor se respectă:
 Etapele de desfăşurare a tehnicilor.
 Pregătirea locului.
 Pregătirea materialelor.
 Pregătirea fizică şi psihică. Asigurarea intimităţii. Respectarea
demnităţii pacientului.
 Aplicarea măsurilor de asepsie.
 Explicarea comportamentului pacientului în timpul diverselor
tehnici și obţinerea consimţământului.
 Îngrijirea b o l n a v u l u i d u p a t e h n i c ă .
 Adaptarea îngrijirilor la pacient. Previne complicaţiile.
 Notează tehnica – eventualele incidente şi accidente.
5. Evaluarea → ultima etapă a planului de îngrijire:
 Se stabilesc criteriile de evaluare a obiectivelor atinse.
 Se identifică factorii care afectează atingerea obiectivelor.
 NURSING GENERAL

 Evaluarea determină reexaminarea planului de îngrijire aplicat,

calitatea intervenţiilor şi rezultatele obţinute.