Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etape în planificare :
Stabilirea priorităţilor
o în funcţie de problemele de îngrijire identificate şi diagnosticele de îngrijire
formulate
Se ţine cont de :
- urgenţa problemelor de sănătate
- resursele disponibile
Ierarhizarea se face după modelul Maslow (prioritate au îngrijirile acordate
satisfacerii necesităţilor fizice).
Modelul conceptual al lui Abraham Maslow
Psihologul american Abraham Maslow afirmă că individul uman este
rezultatul interacţiunii dintre nevoile sale fundamentale şi realitatea mediului
înconjurător.
Nevoile fundamentale pot fi ierarhizate în ordinea priorităţilor pe cinci
niveluri diferite interconectate între ele:
1. nevoi fiziologice
asigură menţinerea homeostaziei mediului intern
includ trebuinţe organice (respiraţia, nutriţia, excreţia, menţinerea
temperaturii organismului) dar şi nevoi psihologice (nevoia de odihnă şi
somn, evitarea durerii)
nevoile sexuale sunt importante pentru individ dar nu indispensabile.
Sexul este essential pentru supravieţuirea speciei nu a individului.
2. nevoia de siguranţă şi securitate
include siguranţa şi securitatea fizică (apărare, adăpost, locuinţă) şi
psihică (confort, protecţie).
3. nevoia de apartenenţă şi afectivitate, nevoi sociale
apartenenţă la un grup social (familie, prieteni, colegi de muncă)
integrare şi acceptare
iubire şi înţelegere.
4. nevoia de stimă şi respect
recunoaştere şi apreciere
consideraţie
recunoştinţă
valorizare.
5. nevoia de cunoaştere, autocunoaştere
a ştii, a înţelege
NURSING GENERAL
a rezolva
a crea.
Ierarhizarea trebuinţelor individului permite aprecierea sa pe ansamblu şi
se dovedeşte a fi extrem de utilă în organizarea procesului de nursing permiţând
adaptarea intervenţiilor asistentului medical la nevoile pacientului.
Evoluţia spre o nevoie superioară se poate realiza doar atunci când nevoia
inferioară este pe deplin satisfăcută, de aceea această ierarhizare mai este
cunoscută sub denumirea de ,,piramida sau spirala trebuinţelor individului
uman’’.
Atenţie !
înaintea executării intervenţiilor autonome de îngrijire se
examinează pacientul şi se verifică dacă acestea sunt adecvate sau
au devenit inutile sau contraindicate;
se urmăreşte răspunsul pacientului la aceste intervenţii.
spiritual.
Permite:
Aprecierea corectitudinii şi eficacităţii îngrijirilor acordate.
Identificarea problemelor serviciului în privinţa asigurării unei
îngrijiri de calitate (respectarea standardelor de calitate).
NURSING GENERAL
3. Planificarea intervenţiilor:
Se aleg strategiile de îngrijire.
Se reduc şi se elimină problemele pacientului.
Se stabilesc priorităţile.
Se fixează obiectivele de îngrijire şi strategiile de lucru.
Se elaborează planul de îngrijire.