RECUNOATE-I

EMOIILE

Exrcitiu 1
In grupuri mici se cere participanilor s
mprtesc cu grupul ce tip de emoie triete
n acel moment sau n ultimele zile. Se va face
acest lucru fr a intra in detalii.
Sarcina: Numii o emoie pe care o trii n acest
moment sau n ultimele zile.

 Emotiile au un rol central in cadrul evenimetelor semnificative

din viata noastra. Ele prezinta caracteristici comportamentale si

fiziologice si sunt inante de orice un raspunsun psihologic.
Definitie
O stare complexa a organismului ce presupune modificari
fiziologice cu un spectru larg de manifestare la nivelul
respiratiei, pulsului, secretie glandulare iar la nivel psihic, se
produce o stare de tensiune sau dezechilibru, marcata de o
traire intensa, insotita de regula de tendinta manifestarii unei
forme specifice de comportament. Atunci cand emotia este
intensa, ea determina perturbarea functiilor intelectuale, un
anumit grad de disociere si o tendinta de a actiona atat de
discreta, incat nu poate fi masurata direct. (Emotie si
adaptare R. S. Lazarus).

Emotiile de baza: Emotia de baza opusa:

-

BUCURIE - tristete
INCERDERE (acceptare) - dezgust
FRICA - furie
SURPRIZA - anticipare
TRISTETE - bucurie
DEZGUST - incredere (acceptare)
FURIE - frica
ANTICIPARE
- surpriza

Emotiile avansate / compuse, in opinia lui Plutchik Robert:

Emotie Avansata

Compusa din...

Em. Av. Opusa

Optimism

Anticipare + Bucurie

Dezamagire

Iubire

Bucurie + Incredere

Remuscare

Supunere

Incredere + Frica

Dispret

Venerare

Frica + Surpiza

Agresivitate

Dezaamagire

Surpiza + Tristete

Optimism

Remuscare

Tristete + Dezust

Iubire

Dispret

Dezgust+ Furie

Supunere

Agresivitate

Furie + Anticipare

Venerare

Caracteristicile emotiilor de baza:

FRICA dureaza de la cateva secunde pana la maxim o ora,
fara indoiala pentru ca este legata de un stimul foarte
precis si neasteptat, care provoaca neaparat reactii
adaptative: fuga, supunere, aversiune, linistire, ce fac ca
emotia sa se risipeasca.

Caracteristicile emotiilor de baza:

FURIA dureaza de la cateva minute pana la

cateva ore. Deoarece este legata de persoana sau
de situatia care a declansat-o, experienta
emotionala descreste o data cu adaptarea
subiectului sau cu evolutia situatiei, mai ales daca
persoana nu mai este expusa obiectului cauzal.

Caracteristicile emotiilor de baza:

BUCURIA dureaza de la o ora pana la o zi,

in functie de importanta contextului social.

Caracteristicile emotiilor de baza:

TRISTETEA se prelungeste de la una la

mai multe zile, necesitand deseori o
perioada de doliu si adaptarea la noua
situatie relationala.

Importanta manifestarilor nonverbale:

Radem cand suntem bucurosi si plangem cand suntem
tristi... Bucuria este caracterizata de apropiere, contact si un
anumit nivel de expresie psihomotorie, in timp ce retragerea
in sine este asociata cu tristetea. Vocea se modifica pentru
toate emotiile si mai ales pentru furie. Insa modificarile
mimicii faciale, desi sunt de o importanta capitala pentru
exprimarea emotiilor, sunt rareori semnalate (fara indoiala
din cauza ca sunt insuficient percepute in cursul actiunii de
catre actorii insisi si, prin urmare, putin retinute).

Datele privind exprimarea verbala, de asemenea

foarte important a in expresia emotionala, au fost
furnizate de raspunsurile la intrebarea: Ce ati spus?.
Aceste raspunsuri pot fi regrupate in trei categorii:

fara reactie verbala;

exclamatii;

fraze sau propozitii mai mult sau mai putin lungi.

Modul in care sunt distribuite aceste trei tipuri de
raspunsuri determina o impartire a emotiilor in doua
grupe:

o grupa in care discutiile sunt numeroase, fiind

vorba despre emotiile zgomotoase: furia si bucuria;

o grupa in care absenta cuvintelor este frecventa

emotii tacute: in primul rand frica, si apoi tristetea.

Efectele ale controlului emotiilor

Structura chestionarului a reflectat conceptia implicita a
cronologiei emotiilor: mai intai are loc declansarea urmata
de reactii, dupa care cestea sunt supuse controlului.
Conceptia in discutie presupune in mod evident o simplificare
teoretica generatoare de ambiguitati, deoarece reglarea
emotiilor poate aparea la mai multe niveluri:
un nivel individual (homeostazie individuala proprietatea
de mentinere a organismului pe plan individual) si

un nivel social (homeostazie sociala proprietatea de

mentinere a organismului pe plan social).

Anumite reactii, cum ar fi reactiile expresive de descarcare

descrise mai sus (plans, ras, gesticulare), au fara indoiala un
rol in homeostazia individuala. Sunt resimtite ca necesare si
permit o stare de usurare benefica. In aceste cazuri, reactia
in sine este cea care regleaza starea emotionala.
Pe de alta parte, este adevarat ca manifestarile emotionale
publice se supun anumitor conveniente si, de asemenea,
homeostaziei sociale (sau interindividuale).
Cele doua aspecte, controlul individual si controlul social,
sunt strans legate, iar reactia de la suprafata este rezultatul
imbinarii dintre tendinta de exprimare spontana si controlul
acesteia.

ABILITATILE EMOTIONALE
Pentru optimizarea si mentinerea sanatatii tale
emotionale acorda atentie, in fiecare zi, emotiilor.
Sanatatea emotionala este rezultatul unui set de
ABILITATI sau competente emotionale dobandite prin
invatare pe parcursul vietii. Sa fii sanatos emotional
inseamna sa fii autonom, sa ai abilitatea de a face fata
la situatiile cotidiene de stres, sa recunosti si sa
exprimi emotiile, sa interactionezi eficient cu ceilalti,
sa fii autoeficient. Iata cateva lucruri pe care le putem
face pentru a ne dezvolta abilitatile emotionale:

1. Identifica propriile emotii si emotiile celorlalti!

Trairea emotionala se exprima prin manifestari fiziologice,
compotamente si ganduri. De exemplu, "sunt bucuros - inima
imi bate mai repede, zambesc, ma gandesc ca viata merita
traita!", "mi-e frica - imi transpira palmele, merg mai repede,
cred ca ceva rau mi se va intampla.". In recunosterea emotiilor
accepta diferentele individuale in exprimarea emotiei.
2. Exprima-ti prin cuvinte emotiile pozitive si negative.
Oamenii experientiaza foarte multe emotii de intensitati diferite.
Pentru a le putea exprima adecvat este nevoie ca fiecare emotie
sa fie recunoscuta si sa aiba un nume. De exemplu, cand cineva
spune ca se simte bine simte de fapt, bucurie si entuziasm,
satisfactie sau incantare. Cand cineva spune ca se simte rau se
simte trist sau dezamagit sau ingrijorat sau ii este teama.
Exprimarea adecvata a emotiilor presupune exprimarea prin
cuvinte specifice a trairii emotionale din momentul respectiv.

3. Observa ca avem trairi emotionale diferite in aceeasi situatie.

Daca emotiile ar fi determinate de stimuli externi, atunci toti oamenii in
aceeasi situatie, ar avea aceeasi emotie. Emotiile sunt determinate de
modul in care interpretam o situatie si nu de situatia in sine. De
exemplu, daca un coleg nu ma saluta, iar eu gandesc ca ma ignora, voi
fi indignat. Daca, in aceeasi situatie, gandesc ca este suparat, voi merge
sa-l intreb daca are nevoie de ajutorul meu.
4. Intelege cauzele emotiilor tale.
De exemplu, "Sunt nemultumit ca iubita nu-mi zambeste cand ne
intalnim!", nu reprezinta cauza reala a emotiei pentru ca nu toata lumea
este nemultumita intr-o astfel de situatie. Cauza reala este faptul ca
persoana si-ar dori foarte mult ca iubita sa-i zambeasca atunci cand se
intalnesc, iar acest lucru nu se intampla. Numirea adecvata a cauzelor
emotiilor ar fi "Sunt nemultumit atunci cand iubita nu-mi zambeste,
pentru ca mi-as dori foarte mult ca ea sa-mi zambeasca atunci cand ne
intalnim!"

5. Accepta atat experienta emotiilor placute, cat si a celor

neplacute.
Exprimarea emotiilor neplacute sau negative faciliteaza mentinerea
sanatatii emotionale. In mod frecvent, normele sociale incurajeaza
blocarea sau contolul exprimarii emotionale. Insa, problema se pune
cum sa ne exprimam emotiile, nu daca sa ni le exprimam. Emotiile
negative au un impact negativ asupra sanatatii doar daca sunt de
intensitate foarte ridicata si/sau de lunga durata.
6. Observa ca prin schimbarea trairii emotionale se pot schimba
opinia, punctele de vedere sau deciziile unei persoane.
Opiniile, modul nostru de interactiune cu ceilalti sunt influentate de cum
ne simtim in acel moment. De exemplu, daca primesti o invitatie in oras
si esti esti deprimat, este mai probabil sa refuzi invitatia decat daca esti
bine dispus.
7. Identifica rolul emotiilor in orientarea atentiei spre diferite
activitati sau stimuli.
Emotiile ne ghideaza preferintele, optiunile sau performantele intr-un
anumit moment. De exemplu, daca esti deprimat, te izolezi, nu te implici
in activitati. Astfel, implica-te in dezvoltarea propriilor emotii care sunt
autentice si iti ofera beneficii.

EXERCITIU 2
Alegeti o situatie care a generat un anumit tip de emotie (fie ea
tristete, bucurie, furie, ) impartasirea in grup a emotiei traite in
situatia data. Discutii cu grupul despre emotii diferite in aceiasi
situatie.

Exercitiu 2.1
Se cere participantilor sa se imbratiseze timp de 20 de secunde.
Se discuta despre ce au simtit.

Modelul ABC cognitiv

A
eveniment,
situatie
activatoare

B
cogniii,
convingeri
iraionale (CI)

- rezumai pe scurt
situaia (A) n
legtur cu care v
facei
probleme (ce ar vedea o
camer
video)
- "A" poate fi intern (ex.
o
emoie) sau extern, real
sau
imaginar
- "A"poate fi un
eveniment
trecut, prezent sau viitor

Pt a identifica CI
urmrii:
- preteniile absolutiste
(trebuie)
catastrofizarea (este
groaznic, oribil,
ngrozitor etc.)
- intolerana la frustrare
(nu mai
suport ... )
- evaluarea global (eu
(sau ceilali)
sunt ru, lipsit de
valoare)
- asocieri incontiente /
automate intre A si C

C
consecinte.

- Principalele emotii
negative
dezadaptative
disfunclenale: frica
anxietatea,
depresia,
furia-mnia, ruinea,
gelozia, vinovia
- principalele
comportamente
dezadaptative -

D
disputarea/
restructurarea
CI

E
credinte. rationale
alternative

- Ce efect are aceasta

convingere asupra mea?
M ajut cu ceva?
- ce dovezi exist pentru
a susine CI?
Sunt aceste dovezi
consistente cu
realitatea?
- este credina mea
logic?
- ce mi propun s fac
pentru a testa i
modifica CI
contientizabile i/sau
prelucrrile incontiente
care asociaz A si C

- preferinte nondogmatice (ex

dorinte, asteptari)
- evaluarea ca neplacere,
decatastrofizare (este
neplacut, inconfortabil)
- toleranta crescuta la frustrare
( nu imi place dar pot sa
suport si sa ma bucur de alte
lucruri)
- evitarea evaluarii globale si
focalizarea pe
comportamentul contextual
(sunt o fiinta umana care
poate gresii din cand in cand)

F
noul efect

emotii negative
sau pozitive
funcionale
(dezamgirea,
ngrijorarea,
suprarea,
tristeea,
regretul etc.)
comportamente
adaptative

AUTOREGLAREA EMOTIONALA

Asumii de baz n autoreglarea emoional

Deoarece de fiecare dat emoiile noastre sunt corecte i reale, unele
dintre ele dor. Autoreglarea emoional nseamn s fii capabil s
schimbi modul n care te simi.
Autoreglarea emoiilor este diferit de a nega sau de a evita emoia.
De exemplu, este nesntos s negi emoia de durere la pierderea
cuiva sau s o transformi ntr-o emoie de indiferen. S schimbi
modul n care te simi nseamn s trieti o nou emoie, diferit de
cea pe care o trieti i n legtur cu care ai decis c nu te conduce
nicieri. Acest lucru se face printr-un set de abiliti care te ajut s
reacionezi emoional la ceva diferit; astfel trieti o nou emoie
legat de acelai eveniment;

Asumii de baz ale Autoreglrii emoionale

Urmtoarele asumpii au rolul de ai oferi un sprijin n efortul de management a

propiilor emoii.
Poi reveni la aceast list dac observi c emoiile/ emoia ta crete n intensitate
indiferent ce faci i i este greu s o trieti (probabil c unele dintre asumpiile de
mai jos au fost nclcate; n acest caz, lista te poate ajuta s stabilizezi trirea ta
emoional):

1.
Emoiile au un scop. Te ajut s reacionezi rapid, s te protejezi,
s nvei i adaug culoare i energie vieii de zi cu zi.
2.
Pentru a putea s serveasc scopurilor pentru care ele au fost create
i puse n viaa oamenilor, emoiile trebuie trite pe deplin i acceptate.
3.
Evitatea emoiilor are efecte paradoxale: cu ct ncerci mai mult
s evii emoiile sau s evadezi din ele, cu att mai intense i mai imediate
(de neoprit) vor deveni.
4.
Emoiile sunt ntotdeauna adevrate i corecte. Ceea ce faci cu
ele sau modul n care reacionezi la ele (cum te gndeti/ ce gndeti despre
ele/ cum te compori datorit lor) este dureros sau disfuncional.
5.
Emoiile nu sunt valori. Valori sunt gndurile, ideile, principiile.
Emoiile sunt simuri ca i pipitul, gustul, mirosul, vzul. Emoiile sunt un
mod prin care cunoatem i experieniem lumea.

6. nti, trebuie s trieti emoia, s stai n ea, s accepi prezena ei i modul n care ea
se exprim, nainte de a trece la o alt emoie. nti trebuie s fii aici, pentru ca apoi s fii
acolo.
7. Emoiile sunt diferite de aciuni sau de comportamente. De exemplu, dac te simi
furios, asta nu nseamn cu necesitate c vei lovi pe cineva. A avea o emoie nu nseamn cu
necesitate c ea va conduce la o anumit aciune sau c trebuie acionat.
8. Tu eti diferit/ de emoiile tale. Ceea ce simi este doar un aspect (important) a ceea ce
eti. Identitatea ta, cine eti tu, nu este acelai lucru cu ce simi, cu emoiile tale.
9. Cnd intensitatea emoiilor este mare (inima bate puternic, respiraie ntretiat, nod n
gt, nod n stomac, gndul c trebuie s faci imediat ceva pentru a schimba ce se ntmpl
etc.), emoiile sunt cel mai puin n stare s i dea un sfat nelep i util legat de ceea
ce este de fcut (cu excepia situaiilor n care eti ameninat/ fizic direct de un pericol
identificabil).
10. Autoreglarea emoional necesit exerciiu i rbdare. Dac autoreglarea emoiilor ar
fi fost un lucru uor, cu siguran am fi nvat i am fi tiut cu toii s l facem pn acum.
Ca toate lucrurile importante i utile, este nevoie de efort i perseveren pentru a obine
efecte durabile.

Recomandri pentru meninerea sntii emoionale

Sntate emoional este rezultatul unui set de abiliti sau competene
emoionale dobndite prin nvare pe parcursul vieii. S fii sntos emoional
nseamn s fii autonom, s ai abilitatea de a face fa la situaiile cotidiene de stres,
s recunoti i s exprimi emoiile, s interacionezi eficient cu ceilali, s fii
autoeficient.
Pentru optimizarea i meninerea sntii tale emoionale poi s exersezi i s
acorzi atenie, n fiecare zi, emoiilor.
Identific emoiile n propriile manifestri fiziologice, dispoziii i gnduri.
Identific emoiile prezente la ali oameni
D nume emoiilor i recunoate varietatea tririlor emoionale
Exprim-i adecvat emoiile i nevoile tale generate de emoii
Recunote diferenele individuale n exprimarea aceleiai emoii
Recunoate diferena ntre emoiile oamenilor aflai n acceai situaie. Dac
emoiile ar fi detereminate de stimuli externi, atunci toi oamenii n aceeai situaie,
ar avea aceeai emoie.

 Numete cauzele emoiilor. De exemplu, Sunt nemulumit c

iubita nu-mi zambete cnd ne ntalnim!, nu reprezint cauza real

a emoiei pentru c nu toat lumea este nemulumit ntr-o astfel de
situaie. Cauza real este faptul c persoana i-ar dori foarte mult ca
iubita s-I zmbeasc atunci cnd se ntlnesc, iar acest lucru nu se
ntmpl. Numirea adecvat a cauzelor emoiilor ar fi Sunt
nemulumit atunci cnd iubita nu-mi zmbete, pentru c mi-a dori
foarte mult ca ea s-mi zmbeasc atunci cnd ne ntalnim!
Accept experiena att a emoiilor plcute, ct i a celor neplcute
Identific schimbarea opiniei i a punctelor de vedere a unei
persoane o dat cu schimbarea tririi emoionale
Identific rolul emoiilor n orientarea ateniei spre diferite
acitiviti sau stimuli
Accept trecerea de la o emoie la alta

 Implic-te n dezvoltarea propriilor emoii care sunt stenice i i ofer beneficii

Emoiile neplcute cum sunt tristeea, frica, anxietatea, furia sunt emoii

naturale.
Suntem diferii prin interpretrile i semnificaiile pe care le dm acestor emoii.
Aceste interpretri reflect convingerile fiecruia privind durata,
controlabilitatea, complexitatea i calitatea acestor emoii i modul cum
trim/experieniem aceste emoii.
Convingerile negative despre emoii, care sunt o reflecie a interpretrilor noastre
exacerbeaz intensitatea, negativitatea i durata acestor emoii.
Aceste interpretri negative inhib acceptarea, exprimarea, validarea i
autoreglarea emoiilor.

Ai grij de emoiile tale!