ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI PSIHO-PEDAGOGIC

Orice cercetarea presupune folosirea unui complex de metode care să permită colectarea de date şi
fapte concrete, a căror analiză şi interpretare poate să conducă la găsirea unor răspunsuri sau soluţii
ştiinţifice adecvate.
Lucrarea de faţă îţi propune să contribuie la dezvoltarea gândirii creatoare prin obiectele limba şi
literatura română şi matematică. Am plecat de la ipoteza potrivit căreia prin folosirea unor metode,
strategii şi cerinţe, exerciţii, jocuri didactice putem dezvolta eficient o gândire creatoare a elevilor.
În experimentul psiho-pedagogic am utilizat următoarele metode: observaţia, convorbirea,
chestionarul, metoda analizei produselor activităţii elevilor, metoda testelor şi altele. Tipul cercetării este
ameliorativ-observaţional.
În prima etapă a acestei acţiuni investigatoare am aplicat un test de evaluare a performanţelor
obţinute de elevi la limba română şi matematică după recapitularea cunoştinţelor învăţate în clasa a II-a.
A doua etapă a coincis cu organizarea secvenţelor de instruire prin folosirea celor mai eficiente
metode de învăţare.
Etapa a treia a cercetării s-a concretizat în aplicarea probelor (testelor) finale, analiza şi
interpretarea lor. Prezentăm, în continuare, desfăşurarea concretă a celor trei etape.

În prima etapă pentru a sonda capacitatea elevilor le-am administrat 6 probe.

În PROBA NR. 1 am urmărit următoarele obiective:
- în ce măsură elevii pot formula comparaţii, metafore cât mai originale cu următoarele cuvinte:
copilărie, foc, nori;
- să se exprime corect în scris, din punct de vedere lexico-gramatical.
Conţinutul probei:
Realizaţi cât mai multe comparaţii cu următoarele cuvinte: copilărie, foc, nori.
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
- formulează cel puţin 6 comparaţii - alcătuieşte 4-5comparaţii fără a se - creează 2-3 comparaţii cu
cu cele trei cuvinte date, fără a se sprijini pe textele literare; cuvintele date inspirându-se din
inspira din textele studiate; lecturile studiate;
- se exprimă corect fără greşeli în
exprimare şi scriere; - scriu cu mici erori în exprimare (o - se exprimă în scris cu maxim trei
greşeală) greşeli
Analizând probele elevilor am ajuns la următoarele rezultate:

Calificativ Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Total elevi Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi %
27-100% 5 18,5 13 48,1 7 25,9 2 7,4

PROBA NR. 2
Obiectivul urmărit
- să creeze o compoziţie închegată utilizând un limbaj adecvat;
Conţinutul probei
Continuaţi textul: Era într-o dimineaţă. Mă pregăteam pentru şcoală. La un moment dat, sună
cineva la uşă. Fug repede şi deschid. Ce credeţi? În uşa...
Descriptori de performanţă:

Foarte bine Bine Suficient

- continuă textul propus creând - continuă textul dat oferind soluţii mai - continuă textul preluând
soluţii originale, pline de puţin ingenioase; identic situaţiile discutate
inventivitate; în prealabil cu ei;
- folosesc un limbaj fluent coerent, - utilizează o exprimare cu - exprimările unor fragmente de
logic;; enunţuri mai puţin nuanţate idei sunt lacunare, fără fir logic

Analizând compoziţiile elevilor s-a ajuns la următoarele rezultate:

Calificativ Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Frecvenţa Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi %
4 14,8 13 48,1 7 25,9 3 11,1

PROBA NR. 3
Obiective urmărite:
- să realizeze un text în mod creator, pornind de la o cerinţă;
- să redea propriile impresii şi sentimente pe care le-ar putea avea, într-un limbaj adecvat;
Conţinutul probei:
Imaginaţi-vă că sunteţi o floare şi spuneţi ce simţiţi la venirea toamnei.
Descriptori de performanţă:
 Foarte bine Bine Suficient
- redactează compoziţia în mod - întocmeşte un text redus ca - redactează compunerea
original, dovedind imaginaţie dimensiuni, fără a veni cu nimic prezentând un număr limitat de idei,
creatoare, folosind corect şi nuanţat surprinzător, folosind corect limba litera- utilizând prea multe detalii nesem-
limba literară; ră; nificative;
- descrie floarea identificându-se cu - descrie floarea şi se identifică cu ea, - descrie floarea, prezentând datele
ea şi redând propriile impresii şi redând propriile sentimente într-un mod la persoana a III-a
sentimente într-un limbaj adecvat; succint

În urma analizei compoziţiilor am ajuns la următoarele rezultate:

Calificativ Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Frecvenţa Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi %
3 11,1 13 48,1 7 25,9 4 14,8

PROBA NR. 4
Obiectivul urmărit:
- să formuleze întrebări având ca subiect cuvintele: piatră, suflet, stele.
Conţinutul probei:
Formulaţi cât mai multe întrebări având ca subiect următoarele cuvinte: piatră, suflet, stele.
Descriptori de performanţă:

Foarte bine Bine Suficient

- formulează cel puţin şase întrebări - redactează cel puţin cinci întrebări - formulează 3-4 întrebări conform
variate având ca subiect cuvintele având ca subiect cuvintele date (în două cerinţei, tipul întrebării fiind acelaşi
date; cazuri tipul întrebării repetându-se) pentru fiecare cuvânt;

Analizând răspunsurile elevilor am ajuns la următoarele rezultate:

Calificativ Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Frecvenţa Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi %
4 14,8 11 40,7 7 25,9 5 18,5
 PROBA NR. 5
Obiective urmărite:
- să descopere elementele componente ale figurilor compuse;
- să scrie sub fiecare desen cifrele corespunzătoare figurilor geometrice din chenar;
Conţinutul probei:
• Scrieţi sub fiecare desen de pe rândurile A, B, C, cifrele corespunzătoare figurilor geometrice
din chenar;
• Figurile geometrice notate de la l la 7 intră în componenţa desenelor de pe rândurile A, B, C;
• Nu toate figurile geometrice intră în componenţa fiecărui desen; nici o figură geometrică nu
intră mai mult decât o singură dată în componenţa unui desen*

TEST DE CREATIVITATE

1 2 3 4 5 6 7

Descriptori de performanţă:

Foarte bine Bine Suficient

- descoperă toate (43) elementele - descoperă o parte din (30-40) - descoperă parţial (20-30)
componente ale figurilor compuse şi elementele componente ale desenelor elementele componente ale figurilor
le scriu sub acestea; prezentate şi le scriu sub ele; compuse, scriindu-le sub ele.

Analizând lucrările elevilor am ajuns la următoarele rezultate:

Calificativ Foarte bine Bine Suficient Insuficient

 Frecvenţa Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi %
5 18,5 12 43,8 7 25,9 3 11,1

PROBA NR. 6
Obiective urmărite:
• să compună o problemă după o formulă numerică dată;
• să aplice în mod creator cunoştinţele şi deprinderile matematice însuşite;
Conţinutul probei:
Compuneţi o problemă după formula numerică:
[(185 + 15) + (185 – 15)] : 5
Descriptori de performanţă:

Foarte bine Bine Suficient

- compun şi rezolvă corect problema - creează problema pornind de la - compun problema plecând de la
pornind de la exerciţiul dat; expresia numerică propusă, dar cu exerciţiu după model dat;
sprijin dat;

Analizând problemele elevilor am ajuns la următoarele rezultate:

Calificativ Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Frecvenţa Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi % Nr.elevi %
5 18,5 13 48,1 6 21,9 3 11,1

Trecând la analiza amănunţită a rezultatelor am făcut următoarele constatări:

 32% din totalul elevilor dovedesc o bună stăpânire a limbii, au o calitate ridicată a
exprimării, folosesc un limbaj original, fluent, expresiv, coerent;
 53% din totalul elevilor au o exprimare rigidă alcătuind enunţuri mai puţin nuanţate,
fluenţa, expresivitatea şi originalitatea sunt medii, se bazează mai cu seamă pe memorarea şi
reproducerea mecanică a elementelor de vocabular;
 15% dintre elevi prezintă o imobilitate şi rigiditate a exprimării şi succesiunii cuvintelor în
propoziţii şi fraze, cât şi din punct de vedere semantic şi de structură a ideilor, a orânduirii şi
succesiunii lor.
Din observaţiile făcute, din convorbirile avute şi din probele administrate s-a desprins faptul
că elevii au o capacitate de creaţie redusă, îşi exprimă cu dificultate gândurile, sentimentele, mai ales
în scris, reuşesc să se transpună cu greu într-o anumită situaţie, orizontul lor de cunoaştere este
limitat.
Având în vedere aceste rezultate am stabilit unele măsuri ce urmau a fi îndeplinite în
decursul activităţii următoare pentru ameliorarea situaţiei fiecărui elev şi a întregii clase.
în acest sens am avut în vedere reorganizarea structurilor lecţiilor prin:
• comunicarea de către învăţător a obiectivelor instruirii la începutul fiecărei lecţii pentru a
îndrepta atenţia către punctele esenţiale ale ei;
• gradarea sarcinilor de lucru până la atingerea obiectivului propus;
• am avut în vedere elevii cu un potenţial creativ mai puţin ridicat, urmărind educarea gândirii
logice, creative a acestora.
Ca procedee şi forme de activitate în cadrul lecţiilor am intensificat de la caz la caz:
 exerciţiile cu caracter creator, efectuate mai întâi frontal, iar apoi prin activităţi independente
dar sub strictă supraveghere;
 jocurile de creaţie, de rol care le permit elevilor manifestarea din plin a creativităţii şi care fac
mult mai plăcute, atractive activităţile, înlăturând inhibiţiile;
 punerea la dispoziţia elevilor, periodic, liste cu teme orientative, în legătură cu care fiecare şcolar
are libertatea să-şi aleagă un subiect preferat şi să alcătuiască o compunere liberă pe care s-o supună
analizei critice a clasei în ora de compunere;
 sugerarea unei liste de lecturi particulare al căror conţinut să stimuleze creativitatea elevilor;
 folosirea metodelor de stimulare a creativităţii: brainstorming, sinectica, Philips 6/6, frisco;
 rezolvările de exerciţii şi probleme complexe cuprinzând:
- rezolvarea independentă a unor probleme date cu sarcini de lucru care se pot rezolva în mai
multe moduri;
- compuneri de probleme în care să intervină un anumit număr de operaţii;
Am insistat ca prin strategia adoptată în procesul de educare să ofer câmp de manifestare a
spontaneităţii şi iniţiativei.
Am încercat să adopt o relaţie apropiată, favorabilă unei atmosfere creative fără să obstrucţioneze
încercările elevilor decât în măsura în care ele nu corespund şi după o temeinică analiză, astfel încât
copiii să înţeleagă unde şi de ce au greşit.