Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad

REFERAT
SANATATE ORALA

PREVENIREA BOLII PARODONTALE

Camen Razvan
MD VI
Grupa I
CUPRINS:

-DEFINITIE

-EVOLUTIE

-PREVENIRE

-FACTORI ETIOLOGICI

-MIJLOACE DE INDEPARTARE A PLACII

-TESTE PRIVIND PREVENTIA SI DIAGNOSTICUL PRECOCE AL BOLII

PARODONTALE
Boala parodontală este o afecțiune gravă de tip inflamator a țesuturilor de susținere a
dinților, cu o largă răspândire în rândul populației la nivel mondial, indiferent de vârstă și
sex. 85% din populația lumii prezintă una din formele clinice ale acestei afecțiuni ( gingivită
sau parodontită marginală), mai afectați fiind bărbații. Adulții cu vârsta peste 35 de ani pierd
mai multi dinți datorită bolilor parodontale decât datorită cariilor. Această largă răspândire a
bolii parodontale se datorează lipsei de informare a pacienților cu privire la semnificația,
evoluția și tratamentul bolii, lipsei măsurilor de prevenire și nu în ultimul rând neglijenței din
partea pacienților.

Conform unor studii recente, această gravă problemă de sănătate este prea puțin cunoscută.
Jumătate din populația României nu știe ce este boala parodontală, 40% din locuitorii din
mediul urban nu au fost la dentist în ultimul an, iar 19% nu se spală pe dinți nici măcar o data
pe zi. Doar una din 3 persoane este îngrijorată de sângerarea gingivală din timpul periajului
dentar și 56% din români susțin că nu suferă de afecțiuni parodontale, deși prezintă cel puțin
un simptom al bolii.

Evoluția bolii parodontale este de obicei lentă și poate trece neobservată de către pacient
luni sau chiar ani de zile – “silent killer”. Dinți aparent sănătoși, fără carii, încep să își piardă
suportul osos, devenind mobili, fiind necesară extracția lor. Evoluția este ireversibilă în cazul
formelor avansate ( parodontita marginală), doar forma incipientă de gingivită poate fi
reversibilă dacă este depistată și tratată la timp. Până nu demult, se considera că gingivita și
parodontita marginală sunt 2 faze succesive inseparabile în evoluția procesului inflamator.
Acest lucru se datorează faptului că pacientul trece cu vederea manifestările clinice reduse
că intensitate din stadiul de gingivită și conștientizează afecțiunea prea târziu, tocmai în
stadiul final, în care pierderile de țesut sunt ireversibile. În plus această fază poate favoriza
instalarea altor afecțiuni generale mult mai grave, precum bolile cardiovasculare și chiar
accidente vasculare. În concluzie, cu cât depistarea se face mai precoce, cu atât mai ușor se
poate stopa evoluția și tratamentul va fi mai eficient.

Prevenirea bolii parodontale se poate realiza atât la indivizi sănătoși din punct de vedere
parodontal, cât și la cei care prezintă forma incipientă, reversibilă de gingivită, prin
urmatoarele metode:

Controale stomatologice periodice o data la 6 luni, în care medicul stomatolog constată prin
examen clinic și radiologic starea de sănătate parodontală și furnizează pacientului informații
despre boala parodontală, despre cauzele care o produc și circumstanțele favorizante.
Educația sanitară privind igiena orodentară individualizată pentru fiecare pacient în parte, în
funcție de dexteritatea să și morfologia parodonțiului. Igiena dentară corectă este cheia
profilaxiei bolii parodontale și succesul terapeutic al afecțiunilor deja existente, contribuind
la vindecarea în totalitate a gingivitei sau la ameliorarea și menținerea formelor avansate de
parodontită marginală.
Periajul gingivo-dentar efectuat obligatoriu de 2 ori pe zi, dimineața și seara, timp de 3 – 5
minute este mijlocul principal prin care se îndepărtează factorul cauzal al bolii parodontale,
placa bacteriană. Efectuat cu periuțe manuale sau electrice și cu paste de dinți ce conțin
antiseptice, periajul are rol în stimularea circulației, vascularizației, cheratinizării normale și
menținerea tonusului parodontal.

Factori locali
- cauzali (determinanţi) - placa bacteriană;
- favorizanţi: tartrul dentar, trauma ocluzală, cariile dentare, edentaţia, anomaliile dento-
maxilare, parafuncţii, obiceiuri vicioase, factori iatrogeni, alţi factori locali.
Factori generali (sistemici)
- factori endocrini, dezordini şi deficienţe alimentare, anumite medicamente, factori
emoţionali, ereditatea, maladii metabolice, perturbări şi maladii sanguine.

Îndepărtarea tuturor factorilor de risc existenţi şi reechilibrarea stării generale

reprezintă dezideratele cele mai importante ale profilaxiei afecţiunilor
parodonţiului marginal.

◦ Mijloacele auxiliare de igienă orală sunt recomandate individualizat, cu scopul de a

îndepărta resturile alimentare și placa bacteriană de pe suprafețele interdentare:

-ața dentară simplă ( dental floss ) sau specială ( super floss ) pentru igienizarea lucrărilor
protetice, implanturilor și aparatelor ortodontice.
-periuțe interdentare,
-stimulator gingival,
-dușuri bucale,
-apă, geluri sau spray-uri de gură ce conțin inhibitori chimici de placă ( clorhexidină, listerină,
triclosan)
Mijloace profesionale de prevenire a îmbolnăvirilor parodontale prin care sunt îndepărtate
acumulările de placă bacteriană și tartru: detartraj supra și subgingival, periaj profesional și
Air-flow, efectuate de 2 ori pe an. Pentru reducerea virulenței microbiene din placa
bacteriana se poate aplica un tratament local sau general cu antibiotice și antiseptice.

Controlul stării generale de sănătate – ținând cont de faptul că anumiți factori generali sau
sistemici influențează debutul și evoluția îmbolnăvirilor parodontale prin prăbușirea
potențialului biologic și modificarea răspunsului imun ( boli cardiovasculare, boli endocrine,
hipovitaminoze, boli infecțioase).

Controlul regimului alimentar și eliminarea unor factori de risc ( fumat, alcool, bruxism ).

Terapie alternativă și complementară prin folosirea unor substanțe cu acțiune terapeutică

locală sau generală: acid hialuronic, propolis, aloe vera, extract din semințe de grapefruit,
extract de soia și avocado, formule homeopatice, calciu, vitamine A, E, C, coenzima Q10.

Prin aplicarea și respectarea acestor metode profilactice pe termen lung, se poate menține
starea de sănătate parodontală, succesul terapiei de prevenție variind în funcție de
cooperarea pacientului și de consecvența lui în menținerea unei igiene orale stricte. În acest
fel se poate face tranziția de la stomatologia reparativă la cea preventivă.

TESTE UTILIZATE
Testul BANA®. Este un test biochimie prin care "BANA" (benzoil arginina naftil amida) este
hidrolizată de o enzimă tripsin-like produsă exclusiv de Treponema denticola, B. forsythus, şi
P. gingivalis. Prezenţa uneia sau a mai multor bacterii indicatoare se observă pe cardul
Perioscan după reacţia ce se dezvoltă prin incubare timp de 15 min.
Evalusite® - este un test imunologic ce se bazează pe reacţia ELISA (enzyme-linked
immunoabsorbent assay) pentru detectarea A.a., P. gingivalis şi P. intermedia, prin utilizarea
anticorpilor specifici la această bacterie.
Periotest® (Colgate - Periogard) foloseşte reacţia de aglutinare a bilelor de latex sensibilizate
cu anticorpi preparaţi plecând de la A. actinomycetemcomitans, P. gingivalis şi P. intermedia
şi permite detectarea specifică sensibilă şi imediată a prezenţei acestor bacterii În sulcus sau
pungă.
Sondele ADN - permit decelarea în mod foarte rapid a speciilor necunoscute prin folosirea
unui mic fragment de ADN monocatenar marcat, obţinut prin clonaj molecular, care permite,
datorită specificităţii sale, să repereze o genă anume cu mare precizie: sonda se hibridează
cu secvenţa sa ADN complementară. Este disponibil actualmente Sistemul Affirm OP
Microbialldentification Test® (Micro Probe Corporation Bothell W.A. USA) care permite
identificarea A. actinomycetemcomitans; P.gingivalis şi B. forsythus.

BIBLIOGRAFIE:
Carte Parodontologie, dr. Onisei Doina
http://www.dentotalclinic.ro/articol-3/