Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad

REFERAT
PATOLOGIE ORALA

BRONSITA CRONICA-MANIFESTARI LA NIVELUL CAVITATII ORALE

Camen Razvan
MD VI
Grupa I
BRONSITA CRONICA-DEFINITIE
Bronsita este o afeciune comuna a sistemului respirator caracterizata prin inflamarea
bronhiilor terminale, cai respiratorii ce fac legatura intre trahee si plamani, prin care aerul
este transportat la nivelul plamanilor. In urma inflamatiei apare mucusul (sputa), care
determina la randul sau tusea si respiratia greoaie. In cazul in care inflamatia se localizeaza
si la nivelul traheei, si la nivelul bronhiilor, avem de-a face cu traheobronsita.
Este o afectiune comuna, ce nu tine cont de varsta sau sex. Totusi, copiii si persoanele in
varsta prezinta un risc mai ridicat de imbolnavire, din cauza ca au un sistem imunitar mai
vulnerabil.
Bronsita este o boala contagioasa, iar cauzele sale sunt agentii patogeni - virusuri, bacterii -
in cazul bronsitei infectioase, dar si vaporii toxici sau praful, in cazul bronsitei iritative. Dintre
acestia cei mai comuni sunt:
 Virusuri - virusul gripal, rhinovirusuri, adenovirusuri, coronavirus, virusul respirator
sincitial;
 Bacterii - streptococ, pneumococ, haemophilus influenzae;
Printre factorii de risc se numara fumatul, astmul, leziunile toracice, imunitatea scazuta,
bolile cronice, dar si alte aspecte ce tin de stilul de viata.
Bronsita poate fi acuta sau cronica si trebuie tratata in functie de forma cu care ne
confruntam. In acelasi timp, mai putem vorbi si despre bronsiolita (intalnita mai ales la
bebelusi si copii mici) si despre bronsita astmatiforma (cand bronsita se suprapune cu
astmul).
Recurenta bronsitei acute duce la bronsita cronica, iar in timpul bronsitei cronice apar
episoade de bronsita acuta. Manifestarile in cazul bronsitei cronice sunt indelungate -
pacientul se confrunta cu simptomele mai mult de 3 saptamani, iar afectiunea revine
periodic.
Bronsita cronica are mai multe forme:
 Bronsita cronica simpla - Este bronsita cronica insotita de expectoratii albicioase sau
transparente.
 Bronsita cronica mucopurulenta - Bronsita recurenta insotita de expectoratii
purulente.
 Bronsita cronica astmatica - In cazul pacientilor care sufera deja de astm si dezvolta
bronsita cronica este vorba despre aceasta forma - astmatica - in care pacientul are
dificultati de respiratie in diverse situatii - efort fizic, factori iritanti.
 Bronsita obstructiva - Respiratia pacientului este obstructionata in acest caz, aerul
nu mai circula in mod corespunzator, apare dispneea.
Bronsita cronica este o forma mai grava a bronsitei acute, astfel incat si simptomele sunt de
o intensitate mai ridicata. Episoadele de tuse sunt intense, durerile in piept sunt mai
puternice, iar simptomele sunt de durata. Pe langa aceste simptome, in cazul bronsitei
cronice mai vorbim si despre:
 Stare de epuizare
 Respiratie urat mirositoare (halena)
 Senzatia de congestie a sinusurilor
 Pielea si buzele pot capata o nuanta usor vinetie, mai ales in cazul in care brosita
cronica se agraveaza, deoarece organismul nu este bine oxigenat
Factorii de risc in cazul bronsitei cronice se suprapun peste cei ai bronsitei acute, insa li se
adauga:
 Bronsita acuta tratata necorespunzator
 Expunerea indelungata la factori iritanti - lucrul cu substante chimice iritante
 Fumatul - este cea mai comuna cauza a bronsitei cronice - circa 90% dintre
persoanele care au bronsita cronica sunt fumatoare
Simptomele bronsitei se accentueaza in cazul efortului fizic si al persoanelor supraponderale,
deoarece in aceste cazuri exista deja premisa dificultatilor de respiratie, astfel incat o
afectiune a cailor respiratorii va fi si mai puternic resimtita.

Diagnosticarea bronsitei
Diagnosticul se stabileste pe baza unui consul la medicul de familie, medicul generalist,
medicul de medicina interna sau pneumolog in baza anamnezei si a examenului fizic.
Medicul pediatru are si el competentele necesare pentru a diagnostica bronsita, mai ales ca
este o afectiune atat de frecventa la copii.
In cazul complicatiilor se recomanda testele de spirometrie, precum si radiografiile
pulmonare. Pentru diagnosticare se fac si analize de sange, care pot indica prezenta
sindromului inflamator, dar si un examen al sputei, care poate evidentia prezenta
leucocitelor, semn al aparitiei infectiei.
Bronsita acuta poate sa se vindece uneori de la sine sau cu un tratament minimal. Nu este,
asadar, mereu, nevoie de un consult medical. Daca, insa, va confruntati cu una dintre
urmatoarele situatii, consultul medical devine imperativ:
 Durerile de la nivelul toracelui sunt puternice si sunt insotite de o senzatie de apasare
 Tusea este insotita de sange
 Dificultatile de respiratie apar si in repaus
 Sputa capata o culoare galben-verzuie
  Tusea cu expectoratie tine mai mult de 3 zile
 Apar stari de voma
 Febra, cateva zile consecutive
 Nu apare nicio imbunatatire a starii dupa mai multe zile de tratament
Complicatii ale bronsitei
Bronsita are simptome asemanatoare racelii, astfel incat este adesea tratata cu lejeritate.
Totusi, realitatea este ca ea poate fi o afectiune foarte serioasa, mai ales daca nu este
tratata corespunzator. Bronsita acuta poate degenera in bronsita cronica, ce are consecinte
neplacute asupra pacientului pe termen lung, chiar ani de zile.
Totodata, bronsita cronica poate genera complicatii precum:
 Pneumonie - infectia alveolelor pulmonare
 Emfizem pulmonar - distrugerea peretilor alveolari de la nivelul plamanilor
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)- afectiune ce duce la limitarea fluxului
de aer
 Pneumoscleroza - raspandirea tesutului conjunctiv in plaman
 Bronsiectazie - dilatarea puternica si cu caracter permanent a bronhiilor

Tratament
Tratamentul bronsitei include hidratarea, antitermice – insa nu se administreaza aspirina sub
18 ani, odihna, aerosoli, evitarea cafelei, alcoolului, fumatului. In cazuri grave, tratamentul
se adapteaza si, la recomandarea medicului, poate cuprinde si antibiotice.
Tratamentul corect al bronsitei se stabileste, in primul rand, in functie de factorul care a
declansat-o. In cazul unei bronsite bacteriene, tratamentul cuprinde, in mod obligatoriu,
antibiotice, care vor fi administrate in urma unei antibiograme (test care determina la ce
antibiotice este sensibila bacteria ce a provocat bronsita).
Tratamentul medicamentos cuprinde produse farmaceutice antivirale si antipiretice care se
elibereaza fara prescriptie medicala. Medicatia antitermica, antiinflamatoare, dar si
antitusivele si decongestionantele, aspirina, paracetamolul si antiinflamatoarele, precum si
siropurile pentru tuse seaca sau tuse productiva au efect benefic in tratarea bronsitei si se
pot lua la recomandarea si dupa indicatiile farmacistului.
Atentie! Bronsita virala nu se trateaza cu antibiotice, iar formele de bronsita in care sputa
are culoare transparenta, tusea nu este puternica si nu este insotita de febra trec de obicei
cu medicamente antivirale clasice.
Bronsita cronica se vindeca doar cu tratamente prescrise de medic, in urma unor analize
extensive. In sprijinul tratamentului, pacientul isi poate ajuta organismul prin hidratare,
odihna, alimentatie variata si echilibrata, evitarea fumatului activ si pasiv deopotriva,
evitarea consumului de alcool si cafea.
Terapii respiratorii
Terapia cu aerosoli este, de departe, cea mai utilizata terapie respiratorie si este una dintre
principalele recomandari in cazul bronsitei cronice. Aceasta terapie implica introducerea
medicamentelor in caile respiratorii inferioare prin intermediul aerosolilor. In felul acesta
raspunsul la tratament este unul mai rapid, pentru ca se actioneaza direct asupra zonei
afectate.
Acest tip de terapie se face cu ajutorul unor aparate - nebulizatoare, dispozitive de inhalare
cu pudra uscata, dispozitive de inhalare presurizate cu doze determinate. Aparatele sunt
conectate la o sursa de curent, iar pacientul inhaleaza medicamentul, astfel incat substantele
active ajung direct in caile respiratorii.
Remedii pentru ameliorarea simptomelor
Pentru ameliorarea simptomelor bronsitei cronice sunt utile tratamentele indicate pentru
bronsita acuta. Hidratarea, remediile naturiste, dar si tratamentele medicamentoase
antitusive, antipiretice si antiinflamatoare sunt de ajutor pentru a face fata simptomelor.
Manifestari la nivelul cavității orale :

Această afecţiune se manifestă prin hipersalivaţie matinală, salivă

vâscoasă, halenă fetidă, tulburări gustative, carii multiple,
parodontită marginală cronică profundă şi superficială, rezorbţii ale
septurilor, hipertrofia papilelor linguale filiforme, limbă saburală,
stomatită micotică.