LEZIUNI ALBE

LEZIUNI ALBE

Leziunile albe - au o culoare mai albă comparativ cu

mucoasa orală clinic sănătoasă învecinată;
numeroase : ~ 50% din leziunile ţesuturilor moi ale
cavităţii bucale;
4variate - 2 predomină:
• leucoplaziile (tabagică) şi
• lichenul plan oral.
 LEZIUNI ALBE
Semiologic:
1. Leziuni albe care nu pot fi indepartate prin stergere /
grataj:
- anomalii de keratinizare ale epiteliului;
- edem epitelial (la nivelul corpului mucos al lui Malpighi);
- reducerea vascularizatiei tesutului
conjunctiv subiacent;
2. leziunile albe trecătoare - dispar la ştergere / grataj:
exudat fibrinos (ulceratii), pseudomembrane,
colonii fungice, etc.
 LEZIUNI ALBE

Clasificare – procesul patologic:

- congenitale sau ereditare (nev alb songios,
etc.);
- inflamatorii (lichen plan oral, etc.);
- infectioase (candidoza orala, etc.);
- iatrogene (reactii lichenoide orale induse
medicamentos, hiperkeratoza frictionala,
etc.);
- idiopatice (leziuni premaligne sau
neoplazice, etc.).
Leziunile albe
 diagnosticul poate fi dificil;
 reprezinta un spectru larg de leziuni cu etiologie
diferita si prognostic variat;
 diagnosticul poate varia de la leziuni reactive benigne
la leziuni displazice si carcinomatoase;
 se impune o anamneza minutioasa, examen clinic si, in
majoritatea cazurilor, examinari complementare,
inclusiv biopsie, pentru precizarea statusului
histopatologic.
 Leziuni albe
1. se determina dacă leziunea este congenitală sau dobândită;
2. leziunea poate fi ștearsa / nu;
a. da - strat superficial nekeratotic, cum ar fi pseudomembranele,
cel mai frecvent cauzat de infecții fungice sau substanțe
chimice caustice;
b. nu – grosimea crescuta a stratului de keratină (indusă de iritații
locale de frecare, reacții imunologice sau procese mai
importante, cum ar fi transformarea premalignă sau malignă);

3. are / nu un model special - cum ar fi modelele papulare,

inelare, reticulare sau eroziv-ulcerative sau o combinație a
acestora (caracteristică pentru leziunile lichenoide)
 Leziuni ale

Clasificare (etiologica):
1. ereditare - leucoedemul
- nevul alb spongios
- diskeratoza intraepiteliala
ereditara benigna
- keratoza foliculara (boala
Darier)
 Leziuni albe
Clasificare (etiologica):
1. ereditare
2. traumatice - keratoza frictionala
- chimice
- termice
3. infectioase - candidoze
- leucoplazia sifilitica
- leucoplazia paroasa
 Leziuni albe
Clasificare (etiologica):
1. ereditare
2. traumatice
3. infectioase
4. idiopatice - leucoplazia
5. asociate unor afectiuni dermatologice
- lichen plan
- lupus eritematos
6. neoplazice - carcinomul in-situ
- carcinomul cu celule scuamoase
Leziuni albe

Leziunile albe reprezinta cca. 5% din

patologia orala, dar unele leziuni, precum
leucoplazia, lichenul plan si leucoplazia
proliferativa verucoasa au un potential de
malignizare cuprins intre 0.5–100%.
LEUCOPLAZIA
 Leucoplazia
 - Leucoplazia orala (OL) este cea mai frecventa leziune
a mucoasei orale cu potential de malignizare;
leucoplazia si eritroplazia sunt considerate leziuni
premaligne;
- LO – afecteaza frecvent barbatii; prevalenta creste cu
inaintarea in varsta (in principal barbati, peste 40 de
ani);
- rareori survine in primele doua decade ale vietii; mult
mai frecventa la consumatorii de tutun;
- poate surveni oriunde in cavitatea bucala si adesea
este asimptomatica.
Leucoplazia orală
O.M.S. (1983)
Leucoplazia ► pată / placă albă pe mucoasa orală;
► nu poate fi îndepărtată prin ştergere;
► nu poate fi încadrată clinic / histopatologic într-o altă
entitate / boală;
► nu este asociată cu nici un agent cauzal
fizic / chimic,
exceptând fumatul.

Termenul trebuie utilizat doar

pentru diagnosticul clinic, stabilit
pe baza excluderii altor leziuni
albe: lichen plan oral, nev alb
spongios, stomatita nicotinica,
leucoedemul, etc.
Leucoplazia orală – Clasificare (OMS)

Leucoplazie omogenă
Leucoplazie neomogenă:
eritro-leucoplazie
leucoplazie nodulară
leucoplazie verucoasă
Leucoplazia orală –
Incidenţă

Frecvenţă: ~ 0,2 - 4% din populaţia adultă

(prevalenţa este direct corelată cu fumatul -
Asia de SE)
Sex: incidenţă crescută la sexul masculin
(Europa, SUA)
Vârsta: frecventă la persoane de vârstă medie
şi avansată (după vârsta de 40 ani)
 Leucoplazia orală - Etiologie

Fumat (cantitatea/zi, ani de fumat);

Mestecatul de tutun ± nuca de betel (India, Asia SE);
Alcool (consumul cronic, mai ales asociat cu fumatul);
Traume: iritaţii mecanice cronice;
Infecţii: Candida albicans, Treponema pallidum,
v. Epstein-Barr;
Defecte imune – transplantaţi;
Factori nutriţionali:
- carente de fier ( anemie feriprivă; disfagia
sideropenică);
- Sdr. Plumer-Vinson sau Peterson-Kelly.
Leucoplazia – Tablou clinic

plăci albe sidefii;

oriunde în cavitatea orală;
Ø 0,5 cm ► leziuni extinse pe
aproape toată suprafaţa
mucoasei = leucoplazie
panorală

Localizări frecvente:
mucoasa din regiunea retromolara;

jugală posterioara;
planseului si linguala.
Leucoplazie omogenă:
- placă uniform albă net delimitată, plană / uşor elevată,
netedă / uniform rugoasă, uşor granulară, ± traversată
de şanţuri fine ► aspect de ‘pământ crăpat’ (faianţă),
fără eritem / eritem discret şi uniform, fără eroziuni.
Leucoplazie omogenă:
- cea mai frecventă ;
- rareori displazii / displazii uşoare, reversibile,
- rareori sediul unei transformări maligne.
Leucoplazia orală – Clasificare clinică
Leucoplazie neomogenă:
1. Eritro-leucoplazie: leziune albă ce include zone eritematoase
Leucoplazia orală – Clasificare clinică
Leucoplazie neomogenă:
1. Eritro-leucoplazie: leziune albă ce include zone eritematoase
Leucoplazia orală – Clasificare clinică
Leucoplazie neomogenă:
1. Eritro-leucoplazie: leziune albă ce include zone eritematoase

- risc crescut de
transformare malignă!
Leucoplazia orală – Clasificare clinică
Leucoplazie neomogenă:
1. Eritro-leucoplazie: leziune albă ce include zone eritematoase

- risc crescut de
transformare
malignă!
1. Eritro-leucoplazie

 Speckeled leukoplakia on  Eritro-

the right retrocomisural leucoplazie la
mucosa in a hard smoker nivelul mucoasei
retrocomisurale
la un mare
fumator
 Leucoplazie
nodulara la
nivelul
palatului moale
3. Leucoplazie verucoasă
exofitică, aspect - verucos / papilomatos
 Leucoplazie
verucoasa la
nivelul
planseului
 Leucoplazia proliferativa verucoasa
 este o forma de leucoplazie verucoasa;
 intereseaza multiple zone ale mucoasei orale,
(multifocala); aspect exofitic, proliferativ;
 caracteristici:

- evolutie agresiva;
- resistenta la tratament;
- rata mai mare de recidiva;
- rata mai mare de transformare
maligna.
 
Leucoplazia proliferativă verucoasă:
persistentă;
multifocală;
recidivantă;
potenţial de
malignizare.
Leucoplazia orală - Simptomatologie
Leucoplazia omogenă:
asimptomatică;
descoperită la un control de rutină.
Leucoplazia pătată:
senzaţie de jenă;
usturime;
arsură (alimentele condimentate/acide).
 Leucoplazia - diagnostic
 diagnosticul este unul de excludere a leziunilor cunoscute;
 in functie de aspectul clinic si de lipsa simptomatologiei
asociate, diagnosticul poate fi clinic;
 in cazul clinicienilor cu experienta limitata se recomanda
biopsie
 excluderea altei afectiuni;
 identificarea prezentei si gradului displaziilor epiteliale ori chiar
a unui carcinom in situ.
 Leucoplazia orală - diagnostic
examen clinic;
examen histopatologic:
hiperkeratoză (îngroşarea anormală
a stratului cornos);
hiperplazie;
atrofie (subţierea de ansamblu a
epiteliului mai ales pe seama stratului
spinos);
displazie (totalitatea atipiilor celulare
dintr-o leziune epitelială).
Nu este afectată toată grosimea
epiteliului!
Afectarea epiteliului pe toată grosimea sa =
“carcinom in situ” ! ! !
 Leucoplazia - diagnostic

In leucoplaziile extinse trebuie

avuta in vedere “cartografierea
leziunilor” – recoltarea de fragmente
bioptice multiple.
 Diagnostic diferential leucoedem / leucoplazie
 mai frecvent la persoane de  nu;
culoare;
 istoric familial;  nu;
 se instaleaza precoce in  frecvent la persoane peste
decursul vietii; 40 de ani;
 aspect opalescent, difuz, alb /  leziuni mai dense ca si
alb-cenusiu culoare si textura, aspect de
pamant crapat
 Diagnostic diferential leucoedem / leucoplazie
 frecvent bilaterale;  ingeneral asimetrice,
unilaterale;

 leziunile dispar la intinderea  nu;

mucoasei;
 frecvent localizate la nivelul  potintereza orice zona a
mucoasei jugale. mucoasei orale.
 Diagnostic diferential lichen plan oral / leucoplazie 
 cel mai adesea femei, 30 – 60 ani / barbati, peste 40 ani;
 uneori leziuni cutanate asociate si leziuni la nivelul altor
mucoase (conjunctivala, genitala, etc. ) / nu
 in marea majoritate a cazurilor leziuni bilaterale (asimetrice in
mod exceptional) / asimetrice;
 mai mute forme lezionale de lichen plan pot fi prezente simultan;
 leziunile albe sunt cele mai comune, si in special cele reticulare
(92%); leziunile eritematoase si sub forma de
placi, morfologic pot fi imposibil de diferentiat
de leucoplazie; in cazul marilor consumatori de
tutun, balanta inclina in favoarea diagnosticului de
leucoplazie.
 Diagnostic diferential leucoplazie / lupus eritematos
exclusiv leziuni la nivelul mucoasei orale /
aproape totdeauna leziuni cutanate
asociate;
in general unilaterale sau asimetrice /
bilaterale;
in general placi albe cu aspect de pamant
crapat / placi eritematoase, eroziuni, ulceratii
cu striuri albe dispuse radiar, perilezional;
examenul histopatologic si testele de
imunofluorescenta directa pot fi utile.
Diagnostic diferential leucoplazie / candidoza
cronica hiperplazica
- leziuni localizate in orice zona a
cavitatii bucale, frecvent mucoasa
din regiunea retromolara, jugală
posterioara, a planseului si linguala /
tipic retrocomisural, la nivelul
fetei dorsale si marginilor laterale
ale limbii;
 leziunile nu raspund la terapia
antifungica / da;
- clinic nu pot fi diferentiate !
Diagnostic diferential leucoplazie / candidoza
acuta pseudomembranoasa  
 fumator / identificarea factorilor favorizanti (deficite
imune, afectiuni endocrine, corticoterapie topica /
sistemica, antibioterapie sistemica, afectiuni maligne,
chimio- / radioterapie, xerostomie, igiena orala deficitara);
 leziunile nu pot fi indepartate

prin stergere / pseudomembranele

pot fi usor indepartate prin stergere.
Diagnostic diferential - leucoplazie / obiceiul de a
musca obrazul (morsicatio)  
 nu poate fi identificat obiceiul vicios de a musca
obrazul / identificarea obiceiului vicios;
 placi albe cu aspect de pamant

crapat / aspect neregulat, franjurat;

 frecvent unilateral, asimetric / cel

mai adesea bilateral, in zone expuse

obiceiului vicios.
 Diagnostic diferential Leucoplazie / nev alb spongios

 barbati, dupa 40 de ani / de obicei inainte de pubertate;

 frecvent unilateral, asimetric / simetric, extins
 Diagnostic diferential – Leucoplazie / limba paroasa
 fumat / administrarea de antibiotice cu spectru larg (peniciline), corticosteroizi, clatiri cu solutii pe baza de peroxid de hidrogen (apa oxigenata), etc.,
igiena bucala deficitara, dieta
moale, radioterapie cervico-faciala;
leziuni localizate in orice zona a cavitatii bucale, frecvent mucoasa
din regiunea retromolara, jugală
posterioara, a planseului si linguala /
fata dorsala a limbii;
persistenta / reversibila la indepartarea

agentului cauzal, igiena orala riguroasa.

 Leucoplazia orală – risc degenerativ
- riscul de transformare maligna, variaza in functie de studiu, 2 – 3% sau chiar peste;
- leziunea maligna se dezvolta la nivelul / in vecinatatea leucoplaziei, ori in alta zona a
capului si gatului;
- factori predictivi de transformare maligna:

Absenţa factorilor etiologici = leucoplazie idiopatică

(nefumatori, peste 60 de ani);
Localizare în zone de risc maxim = planşeu, faţa ventrală a
limbii, zona retromolara, pilieri amigdalieni;
Leucoplazia pătată, care a persistat perioada lunga de timp;
Prezenţa displaziilor epiteliale (există o corelaţie între
severitatea acestora şi dezvoltarea ulterioară a unui carcinom);
Sexul feminin.
Leucoplazia orala - Management
 Scopul principal – evitarea
tranformarii maligne.
 Se impune examen clinic
minutios, cu consemnarea
tipului, dimensiunii si
localizarii leziunii.
 Se evalueaza riscul de
tranformare maligna:
leucoplazie cu risc redus de
tranformare maligna / cu risc
crescut de transformare
maligna.
 Leucoplazie cu risc redus de
transformare maligna:
- leziuni care nu prezinta
displazii sau acestea sunt
usoare, nu sunt localizate in
zonele de risc; leucoplazii
omogene.
 Leucoplazie cu risc crescut de
transformare maligna:
- leziunile prezinta displazii,
sunt localizate in zonele de risc;
leucoplazie patata, verucoasa
Leucoplazia orala - Management
 Leucoplazie cu risc redus de transformare maligna
 intreruperea obiceiului vicios (fumat, consum de tutun,
daca sunt identificate);
1. reducerea dimensiunii leucoplaziei la 2 – 3 saptamani de
la intreruperea obiceiului vicios, monitorizarea se face la
intervale de 3 luni, iar ulterior la 6 – 12 luni.
2. leziunea nu isi reduce dimensiunea – biopsia este
obligatorie.
a. nu sunt semne de displazie – tratament
conservativ
b. displazie usoara, moderata sau severa –
tratament conservativ si chirurgical.
Leucoplazia orala - Management

Leucoplazie cu risc crescut de

transformare maligna
 intreruperea obiceiului vicios;

- la 2 – 3 saptamani de la intreruperea
obiceiului vicios, este obligatorie biopsia
a. fara semne de displazie – tratament
conservativ
b. displazie usoara, moderata sau severa –
tratament conservativ si chirurgical
Leucoplazia orala - Management

a. fara semne de displazie – tratament conservativ

b. displazie usoara, moderata sau severa – tratament
conservativ si chirurgical
- leziune cu risc redus / moderat de transformare
maligna – poate fi complet indepartata / nu, in functie
de localizare, dimensiune, si in cazul fumatorilor,
renuntarea la fumat;
- displazii moderate sau severe, se recomanda
tratamentul chirurgical.
Leucoplazia orala - Management
Optiuni terapeutice:
- eliminarea factorilor de risc (consum de tutun, obiceiul de a mesteca
betel, consumul de alcool, infectie candidozica supraadaugata, etc.);
 tratamentul conservativ include - vitamine (vitamine A, C, E),
fenretinide (analogi de vitamina A), carotenoizi (beta-carotene,
lycopene), bleomycin, inhibitor de proteaza, antiinflamatoare, ceai
verde, curcuma etc., sau
- terapie fotodinamica (implica
utilizarea de medicamente sensibile la lumina si o sursa de lumina,
pentru a distruge celulele bolnave);
 monitorizare; daca nu se observa nici o imbunatatire, tratamentul
trebuie sa fie mai agresiv;
 tratament chirurgical (trebuie sa fie metoda de electie in cazurile cu
displazie epiteliala) – tratament chirurgical clasic, electrocoagulare,
criochirurgie, sau chirurgie cu (excizie sau evaporare).
 Leucoplazia orală - tratament
Evoluţia postterapeutică
Tratamentele efectuate nu elimină riscul transformării maligne;
Risc - recidivă
- diseminarea malignă a leziunii
Dispensarizarea minim 5 ani;
Control la 3-6 luni în funcţie de:
- forma;
- sediul leziunii;
- tratamentul efectuat.
Lichenul plan oral
Lichenul plan oral:
afecţiune cronică,
muco-cutanata (manifestări
cutanate ± mucoase
caracteristice;
papulo-scuamoasă;

etiologie incertă, fiind

incrimit un mecanism imun;

adulti de varsta medie

Lichenul plan

pacienti cu
100% 100%
leziuni cutanate
90% si orale
80%
pacienti cu
70%
leziuni numai
60%
cutanate
50%
40% 40% pacienti cu
35%
30% leziuni numai
25% orale
20%
10% pacienti cu
0% lichen plan
 Lichenul plan

Afecţiune infecţioasă Afecţiune contagioasă

Formă de cancer
Afecţiune ereditară
Lichenul plan:
- tipic - debut la 30-60
ani, adesea dupa emotii
violente, socuri;
- mai frecvent la
femei.
Lichenul plan:
boala inflamatorie cronica;
etiologie incomplet elucidata -
reacţie de hipersensibilitate de tip IV la
un agent exogen, care duce la alterarea
keratinocitelor ;
 reacţie de hipersensibilitate de tip IV la un agent
exogen, care duce la alterarea keratinocitelor
 Caracteristicile leziunilor LPO:
- polimorfism – mare varietate clinică;

- dinamism – aspecte şi întinderi variate;

- grad de intensitate – forma clasică (leziuni reduse,

asimptomatice, de regulă keratozice);
- forma acută – leziuni multiple,
afectează mai mult de 3 zone ale cavităţi bucale,
eroziuni/ulceraţii asociate, tulburari funcţionale asociate.
 Lichenul plan oral
Lichenul plan oral (OLP) se prezinta intr-o gama larga de
forme clinice.
au fost descrise sase forme clinice de LPO
 leziuni albe:
- reticulare,
- papulare,
- sub forma de placi (plaque-like) si
 leziuni rosii:

- erozive (ulcerate),
- atrofice (eritematoase) si
- buloase.
  tipul reticular– la nivelul
Lichen plan oral mucoasei jugale si a
buzelor
 striuri albe, fine
Wickham’s striae.
LPO
Forma cea mai
caracteristica –
reticulara - retele albe,
fine (Wickham’s
striae), bilaterale,
simetrice, interesand
cel mai adesea
mucoasa jugala
(posterioara). 
LPO

 Tipul papular
 Forma relativ rar
intalnita; in general
se asociaza cu alte
forma lezionale.
 Se prezinta sub
forma de mici
papule albe, cu
striuri albe fine
perferic.
 Aspecte clinice ale LPO
• Leziuni papulare asociate
cu leziuni reticulare
LPO  Leziuni sub forma de
placi albe
LPO
LPO sub forma de
placi – zone albicioase,
omogene, neregulate,
asemanatoare
leucoplaziei;
 in principal intereseaza
fata dorsala a limbii si
mucoasa jugala.
LPO leziuni in forma de placi
 LPO
Lichen planus  Tipul eroziv de LPO –
leziuni ulcerate la nivelul
mucoasei jugale, cu
margini eritematoase.
 forma importanta, fiind
simptomatica (spre
deosebire de formele albe)
– adesea inconjurate de
striuri albe keratinizate
radiare, cu aspect de retea.
LPO forma eroziva
 LPO atrofic –uneori
LPO cu aspect de gingivita
descuamativa
LPO atrofic – leziuni
eritematoase difuze;
pot fi mai multe forme
lezionale asociate;
frecvent striuri albe
reticulare,
caracterisitice,
inconjurate de arii
eritematoase.
LPO gingival
LPO
Tipul bulos – leziuni la
nivelul mucoasei
jugale.

- forma clinica cea

mai rar intalnita,
caracterizata prin
formarea de bule care
se rup, lasand o
suprafata ulcerata,
dureroasa.
 LPO – interesarea gingivala
 Leziunile gingivale in LP pot fi:
- leziuni keratotice - de obicei prezente la
nivelul gingiei aderente sub forma de papule
mici, albe, rotunde, cu suprafata aplatizata;

- leziunile atrofice si erozive dau aspectul de

gingivita descuamativa;

- leziuni similare pot fi intalnite in

pemfigoidul membranelor mucoase, dermatita
herpetiforma, boala IgA lineara;

Triada
 gingivita descuamativa,
 leziuni descuamative sau erozive la nivelul
vulvei si
 leziuni descuamative sau erozive la nivelul
Gingivita
vaginului = sindromul vulvo-vagino-
gingival. descuamativa
 LPO
 leziunile sunt cel mai adesea
bilaterale, mai mult sau mai putin
simetrice;
 localizate la nivelul mucoaselor
jugala, linguala, labiala si
gingivala;
 formele reticulara, eroziva,
papulara si sub forma de placi
sunt cele mai frecvente;
 formele atrofica si buloasa sunt
rare;
 formele clinice de LPO pot fi
intalnite izolate sau in variate
combinatii;
 leziunile persista ani de zile, cu
perioade de exacerbare si
remisie.
Lichenul plan oral:
- leziunile cutanate:
- recurente,
- intens pruriginoase;
- eritemato-papuloase, violacee,
acoperite de scuame fine;
- dispuse simetric, la nivelul
extremitatilor;
- pot fi insotite de leziuni la nivelul
altor mucoase (vulvo-vaginal,
esofagiana, laringiana,
conjunctivala), pielii paroase a
capului si unghiilor.
Lichenul plan
 Leziunile cutanate se
caracterizeaza prin cei 5 p:
purple, poligonale,
pruriginoase, papule si
placi
 Pot interesa orice zona cutanata
(cel mai adesea pe suprafetele
flexoare ale membrelor, fetele
interioare ale genunchilor si
coapselor, precum si la sediul
unor traume mecanice -
fenomenul Köbner.
 Lichenul plan

 Uni pacienti semnaleaza

 leziuni genitale;
 Interesarea pielii
paroase a capului
(lichen planopilaris),
si
 unghiilor;
 rareori sunt prezente
leziuni laringiene,
esofagiene si
conjunctivale.
Reactiile lichenoide orale
 Factorii implicati in
 Reactiile sau leziunile patogeneza RLO sunt:
lichenoide orale sunt  materiale de restaurare
similare clinic si dentara;
histopatologic cu cele din  medicamente;
lichenul plan oral, adesea
 boala grefa contra gazda si alti
imposibil de diferentiat.
factori, precum tartrul,
 Spre deosebire de LPO, in
acumularea de placa, etc.
RLO, identificarea si
 De multe ori identificarea
eliminarea factorului
declansator duce la factorului declansator este
vindecarea leziunilor. foarte dificila
 Reacţii lichenoide consecutive administrării de
medicamente

reacţie medicamentoasă lichenoidă.

orice medicament administrat - posibil factor cauzal
(frecvent: antimalarice, diuretice, antihipertensive,
antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice -tetraciclină,
penicilină, sulfamide, nitrofurantoin, streptomicină,
griseofulvină, etc.-, metale grele -bismut, aur, mercur, etc.-,
hipoglicemiante orale, contraceptive orale, etc.
perioadă de latenţă variază în limite foarte largi (1 - 36 luni)
medicament;
doză;
interacţiuni medicamentoase;
susceptibilitatea individuală a pacientului.
Reacţii lichenoide induse de alimente şi produse de
igienă orală

Pastele de dinţi, apele de gură , unele produse

alimentare conţin agenţi alergeni (pirofosfatul şi
citratul de zinc, surfactantul, etc.) capabili să
declanşeze leziuni ale mucoasei orale .
Scorţişoara utilizată pe scară largă în produsele
alimentare şi de igienă orală cauzează leziuni
lichenoide de contact cu aspecte diverse în funcţie de
obiceiurile pacienţilor.
Reacţii lichenoide

 Reacţii lichenoide induse de scorţişoară

RLO indusa de amalgamul de argint
Reacţii lichenoide datorate
materialelor de
restaurare dentară

Reacţie lichenoidă indusă de amalgamul de argint

 RLO
 placi albe sau eritem, uni- sau
bilateral,
 topografic in relatie - adiacent sau
in contact direct – cu materialul de
restaurare dentara sau agentul
declasator (arome – scortisoara,
menta, etc.)
 instalarea leziunilor este corelata cu
restaurarea dentara sau utilizarea
factorului declansator (agent
aromatizant);
 dupa indepartarea restaurarii ori
identificarea si intreruperea utilizarii
agentului declansator, in general
leziunile se vindeca.
 leziunile sunt localizate cel mai
adesea la nivelul marginilor laterale
ale limbii si / sau mucoasa jugala Oral lichenoid lesions at dental restoration
(corespunzator planului de ocluzie). (amalgam filling)
 RLO
 placi albe sau eritem, uni- sau
bilateral,
 topografic in relatie - adiacent sau
in contact direct – cu materialul de RLO asociate
restaurare dentara sau agentul cu agenti
declasator (arome – scortisoara, aromatizanti
menta, etc.)
 instalarea leziunilor este corelata cu
restaurarea dentara sau utilizarea
factorului declansator (agent
aromatizant);
 dupa indepartarea restaurarii ori
identificarea si intreruperea utilizarii
agentului declansator, in general
leziunile se vindeca.
 leziunile sunt localizate cel mai
adesea la nivelul marginilor laterale
ale limbii si / sau mucoasa jugala
(corespunzator planului de ocluzie).
 Diagnostic diferential LPO/ RLO
 anamneza:  nu
 emotii violente pot
precede instalarea leziunilor
 nu
 corelate topografic – leziuni
adiacente sau in contact direct cu
agentul declansator
 corelate temporal instalarea
 nu
leziunilor / tratamentul restaurativ
sau agentul aromatizant
 identificarea si eliminarea
 nu poate fi identificat un factor factorului declansator duce la
cauzal (exceptie emotii violente) regresia leziunilor
Diagnostic diferential LPO/ RLO
 de obicei bilaterale, mai mult  de obicei unilaterale;
sau mai putin simetrice;
 pot fi localizate la nivelul limbii
 rareori localizate la nivelul
si palatului; limbii si palatului;

 nu  proba terapeutica: therapeutic

probation: rezolutia leziunilor la
identificarea si eliminarea
factorului declansator (luni, ani).
 Simptomatologie: Lichen plan
 leziunile albe reticulare
izolate pot fi asimptomatice /
mucoasa aspra;
 leziunile atrofice –
dureroase;
 leziunile erozive – in general
se asociaza cu
simptomatologie mai severa;
 arsura, disconfort, durere de
intensitate variabila, tulburari
functionale – forme erozive.
 nu există adenopatie satelită!

 LPO - diagnostic
 examen clinic si
histopatologic
 oral lichen planus (OLP)
 in leziunile cu aspect
like presentation in another
tipic, diagnosticul poate fi case with proximity to
clinic (anamneza, leziuni amalgam restorations
orale tipice, leziuni
cutanate si / sau ale
unghiilor, pielii paroase a
capului).

RLO declansate de restaurarile

cu amalgam de argint
 LPO - diagnostic
In absenta leziunilor reticulare
caracterisice este
recomandabila biopsia.
Testele de imunofluorescenta
directa sunt utile pentru
confirmarea diagnosticului si
excluderea bolilor autoimune
de tipul pemfigusului si a
pemfigoidului bulos.
 Lichen plan

 Leziunile de LPO se pot complica cu:

 infectia candidozica (tratament cu
corticosteroizi), si
 tranformare maligna, cu predilectie
 leziunileulcerative,
 cu o evolutie mai lunga de 5 ani,
 la fumatori si / sau consumatori de alcool.

 La ora actuala nu exista tratament
care sa duca la vindecarea LPO!
 igiena orala riguroasa reduce
severitatea simptomelor;
 Formele reticulare si sub forma
de placi, asimptoamtice, nu
necesita tratament
medicamentos;
 In leziunile simptomatice,
tratamentul are ca si scop in
primul rand, reducerea duratei si
severitatii perioadelor
simptomatice.
Tratament
 aufost recomandate
numeroase alternative
terapeutice,
medicamentoase,
chirurgicale, laser, etc.
 diferitele terapii
medicamentoase au fost
recomandate in aplicatii
topice sau administrare
sistemica;
 Tratament

 Topic se recomanda:  Medicatia topica – are o

corticosteroizi, imunosupresoare, serie de avantaje:
retinoizi, imunomodulatoare;
 Sistemic: talidomida,
- reducerea efectelor secundare
metronidazolul, griseofulvina, sistemice;
hidroxiclorochina, unii retinoizi  o livrare mai eficienta,
si corticosteroizi. tintita a substantei active;
 Leziunile mici, accesibile,
localizate gingival sau palatinal
pot fi tratate prin utilizarea
pastelor bioadezive – permit
prelungirea timpului de contact
cu substanta activa.
 Tratament

 Excizia chirurgicala, Metodele de relaxare,

crioterapia, excizia cu laser cu psihoterapia, hipnoza, pot
CO 2 / ND:YAG; in geenral influenta favorabil evolutia
tratatemtnul chirurgical se leziunilor.
recomanda pentru indepartarea
leziunilor cu risc crescut de
malignizare;
 Fotochemoterapia – metoda
prin care clinicienii utilizeaza
raze ultraviolete A (UVA) cu o
lungime de unda cuprinsa intre
320 to 400 nm, dupa injectare
de psoralen.
 Tratament

 Administrarea de corticosteroizi este recomandata si sub

forma de injectii intralezionale (submucos, sublezional) in
leziunile de LPO recalcitrant sau in leziunile extinse.
 In RLO - identificarea si eliminarea agentului cauzal.
 toti pacientii cu LPO si RLO se monitorizeaza la intervale
de 3 – 6 luni!
 RLO – restaurari de amalgam de argint

 In RLO asociate cu restaurile de amalgam de argint, se

recomanda inlocuirea acestora daca sunt intrunite
urmatoarele conditii:
 leziuni izolate, de obicei unice;
 se poate stabili o corelatie temporala intre instalarea
leziunilor lichenoide si tratamentul restaurativ;
 leziunea este limitata la zona de contact direct /
adiacenta cu restaurarea dentara (exista o corelatie
topografica intre RLO /restaurarea dentara);
 pacientul prezinta doar leziuni orale (nu sunt prezente
leziuni cutanate, genitale, laringiene, esofagiene, etc.).
 MONITORIZAREA ŞI EDUCAŢIA PACIENŢILOR

→ perioade de acutizare şi terapie activă:

reexaminarea la 4 săptămâni (monitorizarea
leziunilor);
→ ulterior controale la 6 luni;
Instruirea pacienţilor:
- să se examineze regulat;
- să solicite consult de specialitate la orice
modificare observată în aspectul şi/sau extinderea
leziunilor, ori la exacerbarea simptomatologiei -
potenţial de malignizare.
LICHEN PLAN ORAL, CUTANAT ŞI PILAR
ASOCIAT CU INFECŢIE CU VIRUS HEPATITIC
C

Lichen plan reticular la nivelul mucoasei jugale

 LICHEN PLAN ORAL CU EVOLUŢIE FAVORABILĂ PRIN APLICAREA
MIJLOACELOR DE IGIENIZARE PROFESIONALĂ ŞI MENŢINEREA UNUI STATUS OPTIM DE
IGIENĂ ORALĂ

Lichen plan al mucoasei jugale (leziuni reticulare şi erozive)

aspect preterapeutic.
 Aspectde lichen plan oral: îngroşarea stratului granulos,
degenerescenţă vacuolară a stratului bazal, jocţiune
dermo-epidermică îngroşată şi infiltrate limfohistiocitar în
bandă situate subepidermic
Aspectul mucoasei jugale la 6 luni de la igienizarea
profesională şi instruirea pacientei pentru realizarea unui periaj
gingivo-dentar corect (postterapeutic)
Intrebari
 Definiti leucoplazia (OMS)
 Clasificarea leucoplaziilor
Diagnostic clinic
prezumtiv
 Precizati leziunile cu potential de malignizare:
 A. leucoplazia proliferativa verucoasa;
 B. lichenul plan oral, forma reticulara;
 C. eritro-leucoplazia;
 D. leucoplazia omogena;
 E. lichenul plan eroziv.
Diagnostic clinic prezumtiv
 Precizati datele care sugereaza risc degenerativ
malign in cazul leucoplaziilor
 Lichenul plan oral se caracterizeaza prin leziuni:
 A. keratozice reticulare;
 B. keratozice papulare;
 C. keratozice sub forma de placi
 D. atrofice;
 E. erozive / ulcerative
Precizati conditiile care recomanda înlocuirea obturatiilor
de amalgam de argint in cazul unui pacient cu reactii
lichenoide orale
 Precizaţi elementele care permit stabilirea
diagnosticului diferenţial ȋntre:
 a. leucoedem și leucoplazie;
 b. leucoedem și lichenul plan oral reticular;
Alte leziuni albe
 Leziuni albe congenitale / ereditare

 Leucoedemul
 Nevul alb spongios
 Diskeratoza intraepiteliala ereditara benigna
 Diskeratoza congenitala
 Leziuni albe congenitale / ereditare

 Diagnostic:
 nu pot fi indepartate prin stergere;
 se instaleaza precoce in decursul vietii;
 istoric familial;
 leziuni simetrice, bilaterale;
 prezente de o perioada lunga de timp, fara modificari
in aspect;
Keratoze congenitale / ereditare

 Leucoedemul
 Leucoedemul
Etiologie:
 necunoscuta;
 incriminati:
 fumat;
 mestecarea tutunului;
 consumul de alcool;
 infectii bacteriene, etc.
 Leucoedemul
 Clinic:
 opacifierea uniforma, generalizata, bilaterala,
frecvent a mucoasei jugale ± vestibulara, linguala,
labiala;
 asimptomatica;
 frecvent la subiectii de rasa neagra;
 dispare la intinderea mucoasei;
 nu are semnificatie patologica.
Leucoedemul
 Leucoedemul
- asimptomatic, fara potential de malignizare;
- nu necesita tratament.

Leucoedemul: (A) aspect albicios al mucoasei jugale, dat de leucoedem. (B)

intinderea mucoasei duce la disparitia apectului albicios, plicaturat.
Leucoedemul

 Diagnostic diferential:
 Nevul alb spongios;
 Diskeratoza intraepiteliala ereditara benigna;
 Obiceiul de muscare al obrazului;
 Lichenul plan oral.
 Persistenta lor la intinderea mucoasei;
 Aspectul histopatologic.
Leucoedemul
Tratament:
Nu este necesar.
 Nevul alb spongios
 Etiologie:
 Ereditara, transmitere auzomal dominanta;
Nevul alb spongios
Nevul alb spongios
 este o hiperplazie diskeratozica a mucoaselor, fara predilectie
pentru un anumit gen;
 apare precoce in decursul vietii;
 leziuni albe, simetrice, sub forma de placi reliefate, de
dimensiuni variabile, cu suprafata plicaturata, fisurata;
 poate fi interesata orice zona a mucoasei orale;
 mucoasa jugala este afectata bilateral la majoritatea pacientilor;
 pot fi afectate - fata ventrala a limbii, mucoasa labiala, a
palatului moale si a planseului;
 Pot fi prezente si leziuni extraorale: mucoasele nazala,
esofagiana, laringiana, ano-genitala;
 nu poate fi indepartata prin stergere;
 Nu dispare a intinderea mucoasei;
 Nu are semnificatie patologica;
 Nu necesita tratament;
 asimptomatica
 Diskeratoza ereditara benigna
intraepiteliala

Etiologie: ereditara, transmitere

autozomal dominanta;
 Diskeratoza ereditara benigna intraepiteliala

- afectiune rara a mucoaselor conjunctivala si

orala;
 Clinic
 papule hiperkeratozice grasoase in regiunile
seboreice;
 modificari la nivelul unghiilor;
 modificari ale mucoaselor;
Diskeratoza ereditara benigna intraepiteliala
 Manifestari orale:
 mici papule albicioase , cu o zona de
depresiune centrala;
 in evolutie pot deveni confuente → aspect
pavimentos /pavaj de pietre;
 localizare: palat dur, gingia aderenta, fata
dorsala a limbii;
 asimptomatice.
Diskeratoza ereditara benigna
intraepiteliala
 Diskeratoza ereditara benigna
intraepiteliala

 Tratament: nu este necesar.

 Diskeratoza congenitala
- afectiune rara; in general debuteaza in copilarie (5-12 ani);
- clinic: manifestari variate – pigmentatie cutanata anormala,
distrofii ale unghiilor, leucoplazie orala, susceptibilitate
de transformare maligna (30% din leziunile leucoplazice),
cu risc crescut de a dezvolta carcinom cu celule
scuamoase;
- cele mai importante manifestari orale: formarea de bule
urmate de eroziuni, care evolueaza spre leziuni
leucoplazice la nivelul mucoasei jugale, a limbii si
orofaringelui.
- necesita monitorizare regulata !
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartare prin
stergere – Arsuri superficiale

 Arsurile mucoasei orale – termice (frecvent) si

chimice
 Arsurile termice – consecinta ingestiei de alimente /
lichide fierbinti (pizza, cafea)
 zone cele mai adesea afectate - mucoasele palatinala,
jugala posterioara, linguala;
 extinderea leziunii este proportionala cu temperatura si
durata contactului;
 Arsurile termice sunt in general usoare, afecteaza o zona
limitata, cu aspect de epiteliu necrotic, alb-galbui, cu
arii eritematoase si ulcerate.
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartare
prin stergere – Arsuri superficiale

 Arsurile chimice – consecinta utilizarii de diverse substante

chimice, precum aplicatiile topice de medicamente pentru
combaterea durerii (aspirina), alcool, fenol, eugenol, substante
utilizate pentru albirea dintilor, etc.

 In cazul expunerii de scurta durata, mucoasa superficiala

devine alba, cutata, iar expunerile de lunga durata pot duce
la denudarea stratului epitelial superficial si formarea unei
membrane fibrino-purulente la nivelul zonei respective.
Leziune chimica - aspirina
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartare prin
stergere – Arsuri superficiale
 majoritatea arsurilor se vindeca
fara tratament;
 diga previne arsurile iatrogene
ale mucoasei orale;
 in raport cu dimensiunea
leziunilor si simptomatologia
asociata, se pot recomanda
antiinflamatoare nesteroidiene,
antibiotice, ape de gura cu efect
antiseptic, aplicarea de paste
bioadezive, anestezice topice, Arsura orala superficiala
etc. secundara aplicarii de gel
anestezic topic
Leziuni albe dobandite care pot fi indepartate prin stergere – Candidoza
 Candidoza orala este cea mai frecventa
pseudomembranoasa
infectie fungica a cavitatii bucale,
cauzata cel mai adesea de Candida
Albicans, componenta a microflorei
normale;
 Candidoza acuta pseudomembranoasa
afecteaza frecvent copii (imaturitatea
sistemului imun), varstnicii (deficit
imun, inclusiv supresia imunitatii locale
– administrarea de steroizi sub forma
inhalatorie in tratamentul astmului), Candidoza peudomembranoasadupa
administrarea de antibiotice cu stectru administrarea de antibiotice cu spectru
larg, boli asociate (HIV, SIDA), etc. larg; pseudomembranele pot fi indepartate
prin stergere

 
Leziuni
 albe
placidobandite carealbe,
sau papule pot ficremoase,
indepartatecare
prin stergere – Candidoza pseudomembranoasa
pot fi indepartate prin stergere, lasand o
suprafata eritematoasa si uneori
sangeranda;
 aspectul clasic este de “lapte prins”
 pot fi asociate senzatia de arsura si gust
neplacut, metalic;
 mucoasa jugala este cel mai adesea
interesata, urmata de cea linguala si
palatinala;
 cheilita angulara este frecvent asociata;
 tratament: eliminarea factorilor
predispozanti, daca este posibil si Candidoza pseudomembranoasa;
tratament antifungic. pseudomemebrane care pot fi
indepartate prin stergere
Candidoza acuta pseudomembranoasa
Candidoza acuta pseudomembranoasa
Leziuni albe dobandite care pot fi indepartate prin stergere – ulceratii orale
acoperite de pseudomembrane, materie alba

 ulceratiilesunt in general acoperite de pseudomembrane

formate din celule necrotice si fibrina; sub
pseudomembrane este o suprafata sangeranda, dureroasa;
 Pseudomembranele sunt albe, alb-galbui sau gri-albicioase;
 materia alba este o acumulare de resturi secundar igienei
orale deficitare; rezulta un aspect asemanator placii, similar
limbii saburale;
 la indepartarea materiei albe se evidentiaza o mucoasa de
aspect normal.
Leziuni albe dobandite care pot fi indepartate prin
stergere – obiceiul de muscare a partilor moi,
morsicatio

 cauzate de obiceiul de muscare,

mestecare sau suctiune al partilor
moi si iritatia cronica consecutiva
a tesuturilor;
 frecventa la pacienti peste 35 de
ani, cu tulburari psihice, stressati,
etc.

Obiceiul de muscare al obrajilor si buzei inferioare

Leziuni albe dobandite care pot fi indepartate prin
stergere – obiceiul de muscare a partilor moi,
morsicatio
 Diagnosticul este stabilit pe baza
aspectului clinic si a anamnezei care
evidentiaza obiceiul pacientului de a
musca mucoasa;
 In caz de suspiciune se recomanda
biopsie;
 In general nu este necesar tratament,
doar suprimarea obiceiului vicios.

Obiceiul de muscare al obrajilor si buzei inferioare

Leziuni albe dobandite care pot fi indepartate prin
stergere – obiceiul de muscare a partilor moi, morsicatio

 Cele mai afectate sunt zonele de mucoasa

nekeratinizata: jugala, labiala, marginile
laterale ale limbii;
 Clinic: placi ingrosate alb-cenusii, cu
suprafata neregulata, zone de descuamare,
care se intrepatrund cu mucoasa
inconjuratoare de aspect normal,
asimptomatice;

 Nu sunt interesate zone inaccesibile muscarii!

Obiceiul de muscare al obrajilor si buzei inferioare

  OLP
Leziuni albe–dobandite
afecteaza celpotmai
care nu adesea prin
fi indepartate la stergere (cu aspect specific) - LP
femei, de varsta medie si peste;
 Cel mai adesea afecteaza mucoasa
jugala posterioara, bilateral;
 LPO se caracterizeaza prin
polimorfism lezional: leziuni
papulare, reticulare, sub forma de
placi, bulos, eritematos, ulcerativ ;
leziunile albe se pot prezenta sub
forma de papule, retele, placi.  

LPO cu aspect specific (A) LPO reticular; (B) LPO

sub forma de placi.
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (cu aspect specific) –
reactii lichenoide

 Reactiile lichenoide reprezinta un grup de

leziuni cu etiologii diverse, dar aspect clinic si
histopatologic similar.
 Caracteristicile clinice si histopatologice nu
permit diferentierea diverselor forme de reactii
lichenoide orale.
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (cu
aspect specific) – reactii lichenoide de contact
 Reactiile lichenoide orale de
contact survin mai frecvent la
femei;
 Sunt considerate o reactie de
hipersensibilitate de tip intarziat la
componente ale materialelor de
restaurare dentara;
 Leziunile sunt limitate la zonele
aflate in contact cu materialul de
restaurare dentara declansator –
mucoasa jugala, marginile laterale
ale limbii;
Reactie lichenoida de contact la nivelul
 Leziuni similare sunt prezente in
mucoasei jugale si a crestei alveolare
LPO asociata restaurarii de amalgam la
nivelul M1, M2.
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (cu aspect specific) – reactii lichenoideinduse
medicamentos
 Reactiile lichenoide induse
medicamentos pot fi declansate de
o multitudine de medicamente
(antiinflamatoare nesteroidiene,
antimalarce, antihipertensive,
diuretice, hipoglicemiante orale,
etc.);
 Mai frecvent unilaterale, cu
aspect ulcerativ, similare LPO;
 In general leziunile nu sunt severe;
daca este posibil, se recomanda
intreruperea administrarii Reactie lichenoida de contact la nivelul
medicamentului respectiv si mucoasei jugale si a crestei alveolare
utilizarea de steroizi topici. asociata restaurarii de amalgam la
nivelul M1, M2.
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (cu aspect specific) – Lupus eritematos
sistemic

 Afecteaza cel mai adesea femei (9:1), cu o varsta medie de

31 de ani la stabilirea diagnosticului;
 Manifestarile orale (9–45%) includ ulceratii, leziuni
eritematoase, hiperkeratoza, placi cu aspect de fagure,
striuri albicioase in general dispuse radiar fata de zona
eritematoasa .
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (cu aspect specific) – Lupus eritematos
sistemic
 Manifestarile orale sunt
dificil de diferentiat de cele
asociate LPO sau
candidozei orale, cu
exceptia cazurilor in care
sunt prezente manifestari
sistemice sau cutanate,
precum eruptia cutanata
caracteristica in fluture
(40–50%).
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (cu aspect specific) – Lupus eritematos
sistemic
 Striuri albe cu eritem asociat (zona centrala ulcerata
inconjurata de striuri albe, dispuse radiar, perilezional)
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (cu aspect specific) – Lupus eritematos
sistemic
 Mucoasa palatinala este frecvent afectata
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (cu aspect specific) – Lupus eritematos
 Leziunile sunt foarte asemanatoare cu cele din LPO
sistemic
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (fara aspect specific) – keratoza frictionala

 Keratoza frictionala (traumatica)

– placi albe cu suprafata rugoasa,
neregulata, aspra, evident asociata
cu o sursa de iritatie mecanica;
 Include linia alba jugala, obiceiul de
muscare al obrazului si buzei;
 Niciodata nu se transforma malign;
 La indepartarea agentului traumatic,
leziunea se vindeca in decurs de
saptamani; in caz contrar este
oligatori biopsia pentru a exclude o
leziune displazica.
Hiperkeratoza focala
Hiperkeratoza focala
 Diagnostic:
- trebuie identificat factorul
iritativ, iar intre acesta si
leziune trebuie sa existe o
corespondenta din punct de
vedere a formei, localizarii si
dimensiunii
Tratament:
- Identificarea si eliminarea
factorului iritativ.
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin
stergere (fara aspect specific) - leucoplazia
 Pata sau placa alba care nu poate
fi incadrata clinic sau
histopatologic in alta entitate /
boala;
 Majoritatea leziunilor survin la
barbati, in jurul varstei de 50 de
ani;
 Clinic: placa alba care nu poate
fi indepartata prin stergere, usor
elevata, cu aspect fisurat, crapat,
de pamant crapat
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin
stergere (fara aspect specific) - leucoplazia
 Omogena – net delimitata,
alba;
 Patata – zone eritematoase sau
nodulara, eroziva, ulcerata,
verucoasa – exofitica;
 In tipul patat leziunea este
dominant alba;
 Forma verucoasa are o
suprafata reliefata, proliferativa,
rugoasa;
 Leziuni localizate / diseminate
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin
stergere (fara aspect specific) – leucoplazia orala
paroasa
 Leziune alba care se dezvolta la persoane cu
deficite imune, expresie a infectiei cu v. Epstein-
Barr ori nivele scazute ale limfocitelor CD4 +
(indicator al evolutiei spre SIDA la pacientii
infectati HIV);
 Mult mai frecventa la barbati;
 Placi albe bine delimitate, aderente (nu pot fi
indepartate prin stergere), care intereseaza
marginile laterale ale limbii, uni- sau bilateral;
 aspect variabil: placi netede → cu suprafata
“paroasa”, intinse la nivelul:
 marginii laterale a limbii, adesea bilateral;
 mucoasei jugale (comisuri);
 planseului, palatului;
 asimptomatica
 Leucoplazia orala paroasa

 In cazurile care se asociaza si infectia cu

Candida, poate fi prezenta durere (de
obicei de intensitate redusa) si modificari
ale gustului;
 In general nu necesita tratament;
 Poate regresa spontan;
 disconfortul sau deficitul estetic pot faca
necesar tratamentul -
medicatie sistemica antiherpetica, retinoizi
topici, atingeri cu podofilina, acyclovir
crema si podofilina, violet de gentiana,
excizie chirurgicala, ori crioterapie;
 
Leucoplazia paroasa
Leucoplazia paroasa
Leucoplazia paroasa
Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin
stergere (fara aspect specific) – carcinomul cu celule
scuamoase

- 92–95% din totalul

cancerelor orale;
- Incidenta mai mare la
barbati, peste 65 ani;
- etiologie: multifactoriala,
fumat, consum de alcool,
betel, infectii virale,
bacteriene si fungice, radiatii,
imunosupresie, anemie
feripriva, malnutritie, etc.
Carcinom cu celule scuamoase la nivelul
marginii laterale a limbii, extins la nivelul
planseului
 Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin stergere (fara aspect
specific) – carcinomul cu celule scuamoase
- Leziuni orale:
- Rosii, albe sau rosii-albe;
- Alterarea texturii de suprafata care
devine granulara, rugoasa, papilara,
verucoasa, etc.
- Formatiune tumorala sau ulceratie
neregulata cu marginile reliefate,
indurate la palpare. 
Planseul, marginile postero-laterale ale
limbii si fata ventrala a acesteia – zone cu
risc crescut!

Carcinom cu celule scuamoase la nivelul

marginii laterale a limbii, extins la nivelul
planseului
.
 Stomatita nicotinica
- Stomatita nicotinica sau
palatul de fumator –
leziune alba frecventa
cauzata de fumat;
- Frecvent intalnita la
marii fumatori de pipa,
tigari, fumatori invers,
sau care consuma
lichide extrem de
fierbinti;
- Frecvent barbati, peste
45 de ani.
.
Stomatita nicotinica
Stomatita nicotinica
 Clinic:
 frecventa;
 asimptomatica;
 opacifierea generalizata a mucoasei palatinale
(hiperkeratoza) cu puncte rosii (orificiile
glandelor salivare minore);

 Rareori constituie punctul de plecare al unui

neoplasm palatinal.
 Stomatita nicotinica
- leziunile afecteaza mucoasa expusa fumului;
mucoasa protejata de proteze in general nu este
afectata!
Stomatita nicotinica
- persoanele care au obiceiul de a fuma invers au un potential crescut de tranformare maligna!
- orice leziune alba a mucoasei palatinale care persista mai mult de o luna dupa intreruperea obiceiului vicios trebuie atent monitorizata pentru a depista o eventuala transformare maligna.  
Stomatita nicotinica
 Tratament:
 Intreruperea obiceiului vicios;
 Examinarea minutioasa, periodica, a mucoasei
orale;

Risc redus de transformare maligna, exceptie

“fumatorii inversi”.
Leziuni albe asociate cu consumul de tutun “fara fum”
= smokeless tobacco

 Etiologie: iritatie cronica cauzata de tutunul mestecat

(nuca de betel, lime, camfor, condimente) sau prizat;
 Clinic:
 leziuni frecvente – barbati, rasa alba;
 pliuri albe → negre, asimptomatice, care
inconjoara zona in care este aplicat tutunul;
 in general la nivelul mucoasei labiale si jugale (in
vestibul);
 leziuni la nivelul dintilor adiacenti / afectare
parodontala.
Leziuni albe asociate cu consumul de tutun “fara fum”
= smokeless tobacco
Leziuni albe asociate cu consumul de tutun “fara fum”
= smokeless tobacco
Leziuni albe asociate cu consumul de tutun “fara fum”
= smokeless tobacco
 Leziuni albe asociate cu consumul de tutun “fara fum”
= smokeless tobacco

 Tratament:
 Intreruperea obiceiului vicios;
 Riscul de transformare maligna creste cu durata
obiceiului vicios.

Biopsie – leziuni persistente / ulcerate / indurate.

 Cheilita actinica
Cheilita actinica / solara este o
afectiune inflamatorie cronica;
Etiologie: expunerea
prelungita la UV
Factori de risc: varsta
inaintata, genul masculin
(B:F=10:1), lucrul prelungit
in aer liber,
imunosupresia, etc.

.
Actinic cheilitis
 Cheilita actinica / solara
 Clinic:
 ± arii de hiperpigmentare, fisuri, eroziuni, ulceratii
(cronice), cruste, etc.
 Poate constitui punctul de plecare al unui carcinom
cu celule scuamoase
Cheilita actinica
 Tratament:
 Evitarea expunerii la soare;
 Utilizarea cremelor cu factor mare de protectie
solara;
 Biopsie – ulceratii persistente / indurate;
 Vermilionectomie , chirurgie laser, criochirurgie, 5-
fluorouracil topic - modificari atipice
 Leziuni albe dobandite care nu pot fi indepartate prin
stergere (fara aspect specific) – candidoza cronica hiperplazica
- plăcile albe, ferme, proeminente;
- nu se detaşează la periaj;
- pot persista mai multe luni;
- pot forma mici noduli / pot
prezenta o suprafaţa verucoasă;
- faţa dorsală a limbii, mucoasa
jugală, retrocomisural / palatinal.
Frecvent asociate:
- cheilita angulară bilaterală,
- glosita romboidă mediană şi/sau
- leziuni "în oglindă" palatinale :
plăci de mucoasă roşie-vie, uscată. Candidoză retrocomisurală
- cheilita angulară bilaterală asociata
Candidoza cronica hiperplazica
 tipic localizata retrocomisural,
bilateral;
 Limba, palatul si buzele pot fi de
asemenea interesate.
- Risc crescut de
transformare
maligna;
Leziuni albe de etiologie infecţioasă
Candidoze cronice

Examen histologic - coloraţia

PAS (periodic acid-Schiff):
- spori şi
- filamentele fungice la
nivelul stratului cornos.

Leziunile de candidoză cronică

în plăci se pot maligniza !

Aspect histologic: Candidoză

Diagnostic pozitiv - studii micologice
 examinare directă: filamente miceliene.
 însămânţări pe medii de cultură Sabouraud:

- izolarea agentului patogen şi

- efectuarea de culturi cantitative;

Candidoză orală - peste 30 colonii/mediul de

cultură sau peste 400 de fungi/colonie/ml de
salivă.
Candidoza hiperplazica cronica
 Poateinteresa fata dorsala a limbii → glosita
mediana romboidala
Candidoza hiperplazica / glosita
mediana romboidala
Tratament
 Identificarea si eliminarea factorilor
predispozanti;
 Igiena riguroasa;
 Topic: nistatin; clotrimazol;
 Sistemic: fluconazol, ketoconazol;
 Forme hiperplazice: indepartarea chirurgicala a
leziunilor
Fibroza submucoasa

 Restrictionata la distributia etnica – Asia, India

 Etiologie:
 Poate fi consecutiva hipersensibilitatii la nuca de
betel, etc.
 Fibroza submucoasa

 Clinic:
 Fibroza progresiva a tesuturilor submucoase → arii
de opacifiere, pierderea elasticitatii mucoasei,
mucoasa atrofica, rigida;
 Poate fi interesata orice zona a mucoasei orale;
 Afectiune premaligna !
Fibroza submucoasa
 Ireversibila;
 Predispune a leziuni maligne.
Diagnostic diferential – leziuni albe solitare

 Keratoza frictionala: identificarea cauzei;

 Displazie, carcinom in situ, carcinom cu celule
scuamoase: identificarea factorilor de risc, biopsie;
 Leziuni termice (arsuri) / chimice: anamneza;
 Lupus eritematos: striuri albe radiare, fine; biopsie;
 Leucoplazie paroasa: marginile laterale ale limbii;
suprafata neregulata; adesea bilaterala; biopsie.
Diagnostic diferential – leziuni albe bilaterale

 Nevul alb spongios si diskeratoza benigna

intraepiteliala ereditara
 Ereditare;
 Nu dispar la intinderea mucoasei;
 Biopsia confirma diagnosticul;
 Diskeratoza benigna intraepiteliala ereditara poate
interesa si mucoasa conjunctivala.
Diagnostic diferential – leziuni albe bilaterale

 Lichen plan oral

 Leziuni abe reticulare (striuri);
 Leziuni cutanate;
 Biopsie.

 Reactii lichenoide orale

 leziuni albe in contextul tratamentelor
medicamentoase in antecedente.
Diagnostic diferential – leziuni albe bilaterale

 Obiceiul de muscare al obrazului:

 Leziuni albe neregulate de-a lungul planului de
ocluzie;

 Lupus eritematos:
 Striuri albe radiare, fine;
 biopsie
Diagnostic diferential – leziuni albe bilaterale

 Obiceiul de muscare al obrazului:

 Leziuni albe neregulate de-a lungul planului de
ocluzie;

 Lupus eritematos:
 Striuri albe radiare, fine;
 biopsie
Diagnostic diferential – leziuni albe bilaterale

 Candidoze:
 Identificarea factorilor favorizanti;
 Leziunile albe pot fi indepartate prin stergere (in
formele acute);
 Raspund la terapia antifungica.