Realizarea obturatiilor de compozit in

zona anterioara
 Restaurarile anterioare:

• reproducerea aspectului natural

• permita trecerea luminii

•tehnica operatorie  rezultate previzibile si reproductibile

Dentinasaturatie,culoare,fluorescenta
Smaltultransluciditate,opalesenta
Zona anterioara
Forma =>
 Contur
 Linii de tranzitie
 Morfologia de suprafata –
finisare,macrotextura,microtextura
 
 Dimensiunile culorii
 Culoare = Nuanta
 Saturatie = Intensitate = Croma
 Valoare = Luminozitate – cantitatea de lumina emisa
 Corpul dentinar o singura
culoarea propriu-zisa ( A in
cheia VITA) si 9 saturatii
 Luminozitatea/Valoarea

 Un obiect alb opac reflecta (intoarce in totalitate lumina de

pe suprafata lui inspre ochii nostri aparand mai luminos
 Un obiect transparent lasa sa treaca toata lumina prin el
aparand mai intunecos
 Este in stricta legatura cu smaltul si transluciditatea lui
Ex. - un smalt mai gros,mai poros si in general cu cat este
mai slab mineralizat,cu atat are transluciditate mai mica si
valoare(luminozitate) mai mare = biotip dentar tanar
Indicele de refractie
,,Determination and Communication of Color
Using the Five Color Dimensions of Teeth”;
L.Vanini,Fr.M.Mangani,Aesthet.Dent.,2001
1. Alegerea culorii
2. Prepararea cavitatii
3. Izolare
4. Protectia pulpara
5. Aplicarea sistemului adeziv
6. Aplicarea matricei/cheie de silicon
7. Aplicarea stratificata a compozitului
8. Adaptarea in ocluzie
9. Finisarea si lustruirea
 1.Curatarea cu gume a d.
2. Alegerea culorii
-nuante: * smalt, dentina
*transparente, opace
-fereastra,dinte umed
-verificare de catre pacient
-ghid VITA – sistem universal de nuante
-nuante proprii fiecarei firme – nu corespund nuantelor altor
firme
-notare in fisa
2. Prepararea cavitatii

Vanini, Mangani, Klimovskaia;

3. Izolarea dintilor

4.Protectia pulpara

5. Aplicarea sistemului adeziv

 Sisteme in trei timpi Sisteme in doi timpi
Generatia a 4-a Generatia a 6-a

Asteptare 20 ‘’
Spalare Primer Uscare Adeziv Foto Polimerizare Primer Adeziv
Foto Polimerizare

+
acid

Gravaj acid
H3PO4 35% 15
sec.
Sisteme in doi timpi Sisteme intr-un timp
Generatia a 5-a Generatia a 7-a

Spalare Foto Polimerizare

primer acid Foto Polimerizare
adeziv primer
Gravaj acid +
H3PO4 35% 15 adeziv
Résine
sec.
6. Plasarea matricii
-poliester
-cape conformatoare de celuloid
 7. Tehnica de aplicare a rasinii
compozite
1. Obturarea unei cavitati de mica dimensiune

Se poate realiza intr-un singur pas

Tehnica:
Introducerea compozitului in cavitate
Modelarea suprafetei
Polimerizare
7. Insertia materialului compozit
2. Obturarea unei cavitati de dimensiune mare

 Cavitate de clasa III, IV,

 Fractura
 Stratificarea materialelor compozite
 Stratificarea materialelor compozite
Materiale utilizate:
1. material opac– rol :
 mascarea discromiilor dentinare
 mascarea zonei de tranzitie la nivelul bizoului

2. un material pentru culoare si saturatie –rol :

 Restaureaza culoarea de baza a dintelui
 Inlocuieste pierderea de substanta a interiorului dintelui

3. material mai mult sau mai putin transparent – rol :

 Reface transluciditatea
 Reda luminozitatea
 Stratificarea materialelor compozite
1. Concept clasic de dubla stratificare: VITA
 Corpul obturatiei – 1 singur compozit – nuante AD
- saturatii 14
 Opacitate intermediara intre a dentinei si smaltului
 + 1mat.,,opac’’ + 1 ,,incizal’’
Ex:Silux,Z250(3M),Prodigy(Kerr)

2. Concept modern de dubla stratificare :

 Aplicarea a 2 mase de baza
 Nuante de dentina diferite-VITA,cu dif.cromaticitati
 Smaltul – 3 forme de baza – alb-opalescent
- neutru
- gri-translucid
Ex:Point4(Kerr),Estet-x (Dentsply)
 Stratificarea materialelor compozite
Tehnica de stratificare simplificata – etape
1. Realizarea unei chei din silicon
2. Sectionarea acesteia
3. Alegerea culorii
4. Izolarea dintelui –cu diga
5. Prepararea dintelui – bizou
6. Protectia pulpo-dentinara
7.Aplicarea sistemului adeziv
8. Aplicarea rasinii compozite
A. Realizarea unui strat palatinal

B. Recrearea culorii de baza = compozit dentina

Refacerea structurii interne:
 Convexitati
 Mameloane dentinare
 Stratificarea materialelor compozite
C. Aplicarea compozitului smalt
 Regleaza luminozitatea
convexitatile
 Creeaza macro si micro reliefuri
de suprafata
 Aspectul final dupa modelarea restauratiei
 Fotopolimerizarea restauratiei
9. Finisarea si lustruirea obturatiei
 Indepartarea excesului cu freza diamantata
 Modelarea formei de baza a dintelui cu suprafete netede si versanti
vestibulari cu discuri Sof-Lex Pop On (3M Espe)
 Modelarea versantului vestibular cu un disc abraziv
 Schitarea micromorfologiei vestibulare
 Stratificarea materialelor compozite
1. Conceptul clasic de tripla stratificare:

 2 seturi de mase de dentina si smalt - VITA

 + 1 sau mai multe nuante de transparent

Ex:Herculite XRV(Kerr)

2. Conceptul modern de tripla stratificare :

 seturi de mase de dentina si smalt - VITA
 Materiale suplimentare  detalii anatomice de finete
Ex:Enamel HFO,Enamel HRi(Micerium);Vitalescence
(Ultradent);Mira (Coltene) (Dietschi 2001)
 Tehnica stratitificarii anatomice-Vanini
Alegerea culorii(umbrele bleu sau ambra)
se evidentiaza mai bine pe o fotografie
subexpusa cu cresterea contrastului
Efectuarea wax-upului si a cheii de
silicon
 Prepararea dintelui = bizotare(mini chamfer V,marg.drepte
P si prox.)
 Refacerea peretelui P cu aj. Cheii
 Stratificarea nuantelor pt.dentina
 Realizarea caracterizarilor cu IW si OA
 Realizarea Opalescentelor cu OBN
 Redarea Intensivelor sub forma de pete cu IWS
 Aplicarea ultimului strat de smalt de 0,5mm grosime
pt.refacerea peretelui V
 Finisarea si lustruirea cu pastele Shinny A,B,C
Vanini
Finisare si lustruire
Finisare si lustruire
,,Polishing lifelike composite”;Dr.Jordi Manauta;2012
CAZURI CLINICE