CURS 8 – Refacerea in zona frontal

Materiale de restaurare
RDC hibride:
- rezustenta crescuta
- estetica acceptabila
RDC microhibride:
- rezistenta scazuta
- estetica crescuta
Compomerii si giomerii:
- imbina calitatile RDC cu proprietatile de biocompatibilitate ale GIC ( eliberarea de fluor)
- indicate atat in zona frontala cat si in zona laterala
- compomerii:
o rasini modificate cu acid
o calitati superioare giomerilor
o proprietati estetice inferioare RDC
- giomerii = ormoceri:
o conceptia pleaca de la modul de prize al GIC (sticla reactionata)
o estetica foarte buna
o compozitie: nanohibrizi
o biocompatibilitate crescuta:
 nu contin BIS-GMA si HEMA din compozitia RDC
o consistenta -> modelare
o efect biomimetic = cameleonic
o utilizati in cazul restaurarilor Bulk – pentru refacerea peretelui proximal si a
marginii cervicale => controlare microleackage

Culori reflectate si refractate

- cementul: galben
- smaltul: alb
- suprafata dentinei: galben mai deschis
- dentina in profunzime: brun
- marginea incizala: zona translucida (bleu)

 modificarea modului de restaurare a dintelui

(stratificarea)

1
 Culoarea este data de nuanta si saturatie. Aceasta este cu atat mai inchisa cu cat se
avanseaza spre profunzime si spre colet.
Luminozitatea crescuta este caracteristica pentru un smalt gros, preznet in cazul
persoanelor tinere.

Straturile de compozit
1. Opac:
- mascarea fisurilor
- modificari de nuanta

2. Dentina:
- culoarea de baza a dentinei se allege in functie de profunzimea cavitatii
- se poate opta pentru:
o o nuanta in plus fata de culoarea dintelui (aleasa cu cheia de culori)
o doua nuante in plus
o o singura nuanta, nuanta dintelui

3. Smalt:
- se pastreaza loc pentru aplicarea compozitului pentru smalt nu doar pe fata vestibulara
– intotdeuna pe toate fetele
- pe fata vestibulara este nevoie de un spatiu de aproximativ 0,5 mm
o daca se utilizeaza RDC conventional, acesta prezinta un indice de refractie
asemanator cu cel al sticlei => cu cat este mai gros stratul de compozit pentru
smalt – dintele apare mai translucid => se observa straturile aplicate mai
profund, iar dintele apre gri
o exista insa compozite in cazul carora, daca se aplica mai mult compozit pentru
smalt, suprafata va parea mai luminoasa

4. Transluciditate
- compozitul pentru dentina se aplica sub forma unor mameloane
- dupa aplicarea compozitului pentru smalt se observa un halou incizal, characteristic
peroanelor tinere
- peste ultimul strat de dentina se poate aplica RDC translucid (pentru smalt)

2
Restaurarea dintelui
1. Igienizarea dintilor:
- se realizeaza inaintea inceperii restaurarii
- se poate realiza cu ajutorul gumelor

2. Alegerea nuantei:
- intotdeauna inaintea izolarii – dupa izolare dintele se deshidrateaza, iar nuanta sa apare
mai deschisa
- se va alega culoarea in lumina naturala

3. Izolarea dintilor:
- aplicarea matricilor:
o pentru refacerea peretelui proximal
o se utilizeaza matrici de celuloid: se lasa o parte deschisa a matricii pentru a putea
modela compozitul
o se pot utiliza si matrici metalice preformate, daca restaurarea se realizeaza cu
cheie de silicon – trebuie reformat peretele proximal ??
- cape de celuloid
- matrici specifice pentru zona coletului = matrici Unica:
o semimatrici preformate
o restaurari de colet
o restaurarea zonei proximale

4. Insertia compozitului

- depinde de:

3
 o profunzimea cavitatii: se vor utiliza doua sau chiar trei (daca este cavitate
profunda) nuante de dentina
o intensitatea culorii dintelui

5. Stratificarea materialelor
Materiale utilizate:
Material opac
Rol:
- mascarea discromiilor dentinare
- mascarea zonei de tranzitie la nivelul bizoului

Material pentru culoare si saturatie

Rol:
- restaureaza culoarea de baza a dintelui
- inlocuieste pierderea de substanta a interiorului dintelui

Material mai mult sau mai putin transparent

Rol:
- reface transluciditatea
- reda luminozitatea

Moduri de stratificare:
Concept clasic de dubla stratificare: VITA – presupune utilizarea:
- corpul obturatiei – 1 singur compozit – nuante AD – saturatii 14
- opacitate intermediara intre a dentinei si smaltului
- utilizarea unui material ,,opac’’ si a unui material ,,incizal’’
Ex: Silux,Z250 (3M), Prodigy (Kerr)

Concept modern de dubla stratificare – presupune:

Aplicarea a 2 mase de baza
- nuante de dentina diferite – VITA
- smaltul
o alb-opalescent
o neutru
o gri-translucid
Ex: Point4 (Kerr), Estet-x (Dentsply)
4
 Conceptul clasic de tripla stratificare:
- 2 seturi de mase – de dentina si smalt – VITA
- + 1 sau mai multe nuante de transparent
Ex: Herculite XRV (Kerr)

Conceptul modern de tripla stratificare:

- seturi de mase de dentina si smalt – VITA; multiple variante transparente/ opace
- materiale suplimentare  detalii anatomice de finete: pete/ transparente mai galbui
sau bleu
Ex: Enamel HFO, HRi (Micerium); Vitalescence (Ultradent); Mira (Coltene)

Adezivii utilizati in vedrea realizarii restaurarilor in zona frontala sunt cei de generatiile IV,
V, VI, VII. Se folosesc in special adevizii din generatiile IV si V, cu gravare acida.
Restaurarea dintilor prin modelare presupune utilizare:
- spatula
- obturator
- PKT3
- matrici de celuloid/ cape preformate de celuloid
- pensule (par de capra)
- aplicatoare de bonding inmuiate in bonding
- trusa de modelare a compozitului LMarte
Restaurarea se poate realiza utilizand cheia de silicon.
Este indicat ca ultima fotopolimerizare printr-un strat de glicerina, pentru a impiedica
oxidarea compozitului. Are loc o fotopolimerizare complete care favorizeaza pastrarea culorii
restauratiei in timp.

*Bizouri
- tipuri:
o drept: in unghi de 45⁰ − freza cilindro conica
o chamfer scurt = rotunjit – freza globulara
o chamfer lung = concave – freza ovoidala
- dimensiuni:
o latime: 0,5 – 1 mm = loc pentru stratificare
o adancime: 0,5 mm; ½ din grosimea smaltului

5
Mentinerea dintilor vitali
In cazul unei fracturi, singura preparare necesara este
realizarea bizoului.
Pentru inchiderea liniei de fractura se va aplica un
punct de CaOH care va fi acoperit cu un strat subtire de
glassionomer, in vedrea disparitie simtomatologiei
dureroase (coafaj indirect).
In continuare se va realiza restaurarea directa
(obturatia) sau indirecta.
Stratificarea se incepe de la nuante de dntina mai
saturate, dupa care descreste treptat. Intotdeauna se va pastra un spatiu de 0,5 mm pentru
aplicarea compozitului de smalt.

Restaurarea cu cheie de silicon

Mock-up si wax-up:
Mock-up:
- se realizeaza restaurarea din compozit, fara adeziv
- amprentare cu silicon chitos – nu se va amprenta in ocluzie
- pentru a obtine cheia palatinala se sectioneaza fata vestibulara a amprentei

Wax-up:
- amprentarea initiala a situatiei clinice
- se utilizeaza un material chitos si unul fluid – amprentare in ocluzie (pentru modelajul in
ceara)
- pe modelul de gips se va realiza wax-up-ul viitoarei restaurari, care va fi amprentata prin
aceeasi metoda ca si pentru mock-up
- din amprenta obtinuta se sectioneaza fata vestibulara => cheia palatinala pentru
refacerea peretelui palatinal
- proba cheii palatinale

Tehnica de stratificare simplificata:

1. Realizarea unei chei din silicon
2. Sectionarea acesteia
3. Prepararea dintelui – bizou
4. Alegerea culorii
6
5. Izolarea dintelui
6. Protectia pulpo-dentinara
7. Aplicarea sistemului adeziv
8. Aplicarea rasinii compozite
a) realizarea unui strat palatinal:
 aplicarea pe cheia palatinala a compozitului pentru smalt
 aplicarea cheii pe dinte
 fotopolimerizarea dinspre V
 indepartarea cheii P
 fotopolimerizarea dinspre P
- peretii proximali:
o pot fi total refacuti dupa indepartarea cheii P
o poate fi necesara refacerea lor cu ajutorul matricii

b) pe peretele oral:
 se aplica compozit pentru dentina – aspect mamelonar, in vederea redarii
haloului incizal
 peste straturile de dentina se poate aplica:
o compozit translucid
o doar smalt
- aprecierea spatiului pentru smalt poate fi realizata cu ajutorul instrumentului
Misura din trusa LMarte – capatul acestuia se plimba pe marginea de smalt,
indepartand compozitul in exces, inainte de fotopolimerizare => spatiu 0,5 mm

- pentru modelarea restauratiei se poate utiliza:

o trusa LMarte
o pensule pentru modelare
- exista variante de compozit utilizate
pentru colaj adeziv – incalzirea RDC

Finisarea si lustruirea obturatiei

7
Finisarea:
- indepartarea excesului cu freza diamantata
- modelarea formei de baza a dintelui cu suprafete netede si versanti vestibulari cu
discuri Sof-Lex Pop On (3M Espe)
- modelarea versantului vestibular cu un disc abraziv
- schitarea micromorfologiei vestibulare

Se va acorda deosebita atentie convexitatilor maxime. Se traseaza cu un creion locul unde

se doreste plasarea acestora, apoi se trece cu hartia de articulatie pe dinte – daca dintele
ramane colorat => este prea convex.
Pentru finisare se vor utiliza freze cilindrice diamantate montate la micromotor (redarea
morfologiei).

Lustruirea:
Se poate realiza cu paste:
- exista 3 tipuri de pasta:
o 2 paste diamantate
 o pasta cu particule Ꝋ = 3 microni
 a doua pasta cu particule Ꝋ = 1 micron
- cele doua paste se utilizeaza impreuna cu perii din par de capra, activate
initial la turatie mica; odata cu cresterea turatiei, lustruirea se va realiza sub
racire continua
o 1 pasta cu oxid de aluminiu
 se folosesc filturi, montate la micromotor, activate initial la turatie mica;
odata cu cresterea turatiei este nevoie de racire continua.