Realizarea obturațiilor din compozit în zona anterioară

Pentru realizarea unor restaurări invizibile în zona frontală va trebui să tinem cont atat de
elementele de morfologie, cat si de culoare pentru a realiza un zambet natural al pacientului.

Pentru aceasta, importanta in care noi redam anumite elemente ale dintilor anteriori se
referă mai intai la redarea formei, a texturii de suprafata, iar culoare este pe ultimele locuri, chiar
daca exista tendinta de a pune culoarea pe primul plan. Multi practicieni au impresia ca daca au ales
corect culoarea, daca stiu sa lucreze cu compozitul pe care il utilizeaza si sa stratifice, vor obtine acea
restaurare invizibila, dar nu intotdeauna este asa.

Trebuie sa cunoastem materialele cu care lucram si sa stim ce rezultate putem obtine cu ele,
asa incat sa le aplicam pe dinte si sa fie reprodus aspectul natural, sa fie permisa trecerea luminii
prin straturile de material care realizeaza restaurarea si trebuie sa stim pe ce tehnica ne bazam, sa
fie previzibila si reproductibila.

Restaurarile anterioare:

 Reproducerea aspectului natural

 Permita trecerea luminii
 Tehnica operatorie – rezultate previzibile si reproductibile

Cele 3 mari dimensiuni ale culorii de care trebuie să tinem cont cand alegem culaorea:
- Nuanta
- Saturatie (intensitatea culorii)
- Luminozitate

Nuanta impreuna cu saturatia = cromaticitatea de bază a dintelui

Dentina – saturatie, nuanta, fluorescenta

Smalț – luminozitate, transluciditate, opalescența (proprietati ale smaltului de a reflecta lumina si
exista si fenomenul de contra-opalescenta adica transmisia difuza a luminii in interiorul dintelui prin
smalt – se refera la zona unde avem o cantitate mai mare de smalt = haloul incizal)

Materialul de electie pentru restaurarile anterioare - Rasini compozite:

 Proprietati estetice
 Posibilitati de finisare
 Proprietati mecanice
 Radio-opacitate

Tehnica de stratificare – este important sa o respectam

- Tesut in smalt – se redă utilizand compozit pentru smalt
- Dentina pierduta – compozit pentru dentina
- La compozitele moderne exista si variante de rasini cu transluciditate crescuta sau cu
opacitate crescuta pentru a reda anumite caracteristici specifice ale dintelui pe care noi il
restauram

1
Tendinte actuale:
- Se doreste simplificare manoperelor si etapelor prin care sa se realizeze restauratia si in
acelasi timp sa putem obtine un rezultat perfect asemanator cu cel al dintelui natural
- Au aparut astfel compozitele de la Tokuyama care prezinta o singura nuanta de compozit,
uneviersala, cu efect cameleonic – compozitul Omnichroma; fiind o nuanta unica, este
compozitul cu care se reface atat dentina, cat si smaltul, iar daca se utilizeaza singur este
prea translucida restaurarea si nu se obtine efectul dorit; astfel s-a introdus si cu Blocker =
compozit mai opac, care se aplica ca prim strat in cavitate pentru a masca ceea ce poate sa
transpara prin restaurarea noastra; tendinta actuala in care se pot realiza de multe ori
restaurari frumoase utilizand aceste compozite, dar daca vrem sa tinem cont de toate
dimensiunile culorii si de caracterizarile unui dinte care prezinta si pete de hipomineralizare,
si un halou incizal mult mai bine exprimat, atunci doar cu aceste compozite nu vom obtine
rezultatele pe care le obtinem cu compozitele moderne care utilizeaza tripla stratificare, cum
este HRi.

- O alta tendinta actuala este sa se utilizeze compozite bioactive, care au rolul de a elibera ioni
de Ca si PO4; s-au facut studii care compara compozitele bioactive cu glassionomerii
(elibereaza ioni de F) si s-a demonstrat in continuare ca glassionomerii sunt mai eficienti si se
incearca dezvoltarea acestor compozite bioactive, asa incat sa elibereze ioni de amoniu si sa
actioneze asupra placii bacteriene, asupra biofilmului, sa nu il lase sa adere de restaurari si
sa se depuna in cantitate mare – deocamdata sunt in dezvoltare
- Se doreste utilizarea unor compozite cu priza rapida (de ultima ora), adica compozite care sa
faca priza prin fotopolimerizare in 3 secunde, cu o lampa cu putere mare, de 3000mW/cm ²;
atunci si conversia se realizeaza pe de o parte mai repede, dar pe de alta parte se realizeaza
o conversie in cantitate mai mare a materialului compozit, dar deocamdata nu se utilizeaza
pe scara larga aceste compozite cu priza rapida, sunt in dezvoltare in continuare

Pentru a obtine o redare a tesuturilor naturale ale dintelui, identica cu dintele vecin, pentru
restaurarile din zona anterioara, va trebui sa redam caracteristicile dintilor anteriori in urmatoare
ordine:
1. Forma dintelui – un rol important il are determinarea formei si aspectului corpului dentinar,
pentru a aprecia cat compozit pentru dentina putem sa aplicam si apoi cum va trebuie sa
restauram ceea ce inseamna caracteristicile smaltului si a zonei reprezentata de o cantitate
mai mare de smalt unde se vor utiliza compozitele pentru smalt si cele pentru redarea
dimensiunilor culorii mai nou introduse de Vanini

2
 2. Morfologia de suprafață – la dintii anteriori are un rol foarte important respectarea acesteia
si redarea macromorfologiei si micromorfologiei dintilor
3. Luminozitatea
4. Transluciditatea
Luminozitatea si transluciditatea, in special in ceea ce priveste zona haloului incizal, depind
ce fel de pacient avem (varsta dintilor este in concordanta cu varsta pacientilor, la fel si
caracteristicile tesuturilor dentare)
5. Saturatia = intensitatea culorii
6. Culoarea
Se observa ca cromaticitatea de baza sunt printre ultimele elemente pe care trebuie sa le
redam corect (evident ca daca nu se alege corect culoarea, se compromite restaurarea, dar
practic nu este suficient sa redam corect doar cromaticitatea de baza pentru a obtine
restaurarea dorita)
7. Finisare si lustruire adecvata – rol important pentru redarea unui aspect natural al dintelui

Forma – este important sa tinem cont de:

- Contur
- Situarea liniilor de tranzitie ale dintelui
- Dimensiunile dintelui (e usor cand avem fractura de unghi incizal sau fractura unidentara de
incisiv central pentru ca avem repere, dar e mai greu cand avem distructii mai mari sau
distructia incisivului lateral si atunci trebuie sa tinem cont de ceea ce stim despre latimea
incisivului central si lateral, stiind ca de fapt incisivii centrali au rolul major pentru redarea
unui zambet placut, deci acestia trebuie sa fie corespunzator restuarati daca s-au fracturat)
- Trebuie sa putem aprecia rotunjimea unghiurilor incizale restante si sa vedem daca este
generalizata forma (de multe ori se intampla ca unghiul distal sa fie mai rotunjit si cel mezial
mai drept), iar atunci trebuie sa ne luam reperele corespunzatoare pentru a redare corect
morfologia si forma
- Morfologia de suprafata – redarea foarte fidela a macro si micro-morfologiei pe care o
finalizam in etapa de finisare a restaurarii noastre, finisare care intotdeauna se va incheia cu
o lustruire corespunzatoare a resturarii pe care noi o realizam

In ceea ce priveste culoarea, cele 3 dimensiuni de baza pe care le stim si sunt introduse din
1930, preluate din pictura:
- nuanta (cheia de culori A, B, C, D),
- saturatia (intensitatea culorii – reprezinta cat de intensa este culoarea si este important sa
apreciem cat de intens este nucleul cromatic al cavitatii pe care urmeaza sa o restauram pentru
ca in functie de acest aspect vom stratifica nuantele de compozit pentru dentina) – cifrele de la
cheile de culori A1, A2, A3, A4 etc.
- luminozitatea – rol important pentru ca in functie de varsta pacientului si varsta dintilor,
luminozitatea difera, respectiv mai crescuta la tineri si scade pe masura ce se inainteaza in
varsta. Se micsoreaza pe masura ce inaintam in varsta pentru ca prin aceasta abrazie a smaltului,
tocire a smaltului, se subtiaza stratul de smalt si devine tot mai transparent si astfel transpare
prin el dentina secundara/sclerotica, dentina care care se depune de-a lungul anilor, care
ingroasa stratul de dentina si care este mai colorata.
Deci prin uzura tesuturilor dentare scade luminozitatea dintelui.
Cu cat este mai translucid un obiect, cu atat se vede, transpare prin el, ceea ce este
dedesubt.

3
Dimensiunile culorile:
1. Cromaticitatea de baza
- Culoare – nuanta
- Saturatie = intensitate = croma

Corzile cromatice ale dintelui:

 Galben-oranj
 Alb
 Albastru
 Ambra (culoarea chihlimbarului pe care o vedem la marginea incizala, care este
caracateristica in general persoanelor adulte/varstnice)

Culoarea propriu-zisa: in cazul saturatiei reduse de culoare, se diferentiaza destul de greu A1 de B1.
In acest caz este mai importanta coarda cromatica a dintelui.

Vanini a conceput acest compozit Enamel Plus HRi – recunoscut ca cel mai bun la ora
actuala, pornind de la ideea si constatand ca culoarea A este cea care are lungimea de unda cea mai
apropiata cu cea a dentinei, deci dentina se poate considera ca are o nuanta unica, si anume nuanta
A.

Dentina naturala: culoarea A masoara 580nm (foarte apropiat de dentina), deci dentina este
culoarea A.

De aceea, ceea ce inseamna compozit pentru dentina la HRi este dentina universala cu foarte
multe saturatii, asa incat sa fie combinate asa incat sa se redea cromaticitatea de baza
corespunzatoare.

4
 Calitatea lui Enamel Plus HRi principala nu se datoreaza compozitului pentru dentina, ci mai
degraba compozitului utilizat pentru smalt pentru ca HRi inseamna indice de refractie crescut.

Enamel Plus HRi are acelasi indice de refractie ca si smaltul, 1.62, ceea ce este foarte
important pentru ca smaltul este tesutul principal sau cel mai important si care trebuie redat corect,
in ceea ce priveste interactiunea cu lumina. Smaltul acopera ca un sistem de fibre optice dentina, si
atunci aceasta este marea calitate a compozitului HRi: faptul ca compozitul pentru smalt are acelasi
indice de refractie ca a smaltului natural, in timp ce compozitele conventionale cu care noi lucram au
un indice de refractie 1.52 sau 1.51, mult mai apropiat de cel al sticlei si asa se explica de ce daca noi
aplicam un strat gros de compozit pentru smalt artificial, la compozitele conventionale vom obtine
acea transluciditate crescuta, acea nuanta de gri tocmai datorita acestui indice de refractie care la
compozitele uzuale este apropait de cel al sticlei, si la fel la ceramica. La HRi fiind acelasi indice de
refractie cu cel al smaltului, cu cat vom aplica un strat mai gros de compozit pentru smalt, cu atat
vom creste luminozitatea dintelui.

Pentru fiecare tip de luminozitate a dintelui, exista compozitul pentru smalt cu luminozitatea
crescuta, medie sau scazuta, in functie de dintele pe care il restauram.

In ceea ce priveste redarea si aplicarea compozitului pentru dentina, pentru a suplimenta si

reconstrui dentina care lipseste din cavitate, compozitul contine Dentina Universala (UD), deci pe
nuanta A, cu foarte multe saturatii.

Saturatii culorii descreste la nivelul dintelui astfel: descreste de la colet inspre incizal si, in
acelasi timp, descreste dinspre oral spre vestibular. Deci, atunci cand determinam cromaticitatea de
baza, ar trebui sa o determinam in zona mediana a dintelui. Vom aprecia cat de intens este nucleul
cromatic al dintelui, lucru influentat si de cat de mare este cavitatea pe care noi vrem sa o
restauram, iar in functie de acest lucru putem sa aplicam o singura saturatie a dentinei (daca vorbim
de cavitate cls III care nu este asa profunda, nu este un nucleu cromatic asa intens) sau mai multe
saturatii pe care le stratificam, de exemplu cu 2 nuante mai sus fata de cromaticitatea de baza pe
care noi am ales-o.

Ex: A2 ca si cromaticitate de baza, nucleu cromatic intens, cavitate clasa III, deci vom incepe
stratificarea de la saturatia dentinei mai mare, UD3, apoi acoperit in totalitate de UD2 si se lasa un
spatiu de 0,5mm pentru compozit pentru smalt (nu trebuie sa fie mai mare de 0,5mm pentru a evita
acel aspect de sticla daca lucram cu compozite conventionale sau sa nu obtinem o restaurare prea
luminoasa daca lucram cu HRi). Daca vrem sa crestem luminozitatea, lucrand cu HRi, il aplicam mai
gros.

De reținut: Cromaticitatea de baza este bine sa fie aleasa la mijlocul suprafetei, tocmai
pentru a face o medie intre saturatia culorii dintre cervical si incizal si pentru a aprecia ulterior cate
straturi de dentina trebuie sa aplicam pentru a reda culoarea de baza a dintelui, in functie de cat de
intens este nucleul cromatic al dintelui. Sunt situatii in care este suficient sa aplicam un strat de
dentina si unul de smalt, nu este intens nucleul cromatic, nu este saturata culoarea, si atunci putem
sa realizam acest lucru.

Saturatia, intensitatea culorii/croma=cantitatea de pigment dintr-o

culoare.

Efectul Kiwi: o felie mai subtire are saturatia mai mica comparativ cu una mai groasa,
care pare mai intunecata, mai verde.

- Scade luminozitatea odata cu cresterea grosimii

5
 - Luminozitatea este invers proportionala cu saturatia
- Dentina mai groasa: mai colorată

Este bine sa se faca o medie pentru a determina cromaticitatea de baza.

- Daca avem o cavitate mica, intensitatea culorii nu este asa mare, nu avem o saturatie
accentuata, deci pe acel strat de compozit pentru smalt cu care se reface peretele palatinal,
este suficient sa se aplice o singura saturatie a culorii pentru dentina si se lasa spatiu pentru
compozitul pentru smalt cu care se va reface peretele vestibular
- Daca avem o cavitate mai mare, cu o intensitate a culorii mai crescuta, va fi nevoie sa
stratificam 2 straturi de compozit pentru dentina si atunci se stratifica primul strat cu o
nuanta mai crescuta decat cromaticitatea de baza (A2 cromaticitatea de baza, cavitate mai
mare cu nucleu cromatic mai intens, atunci primul strat va fi de compozit pentru dentina
UD3 – echivalentul lui A3, iar acesta va fi acoperit in totalitate de UD2 si cu compozitul de
dentina deja se incepe sa se urce pe bizoul chamfer care este realizat vestibular, lasandu-se
acei 0,5 mm pentru stratul de compozit pentru smalt)
- Daca avem o fractura mai accentuata, o cavitate mai profunda, cu nucleu cromatic intens,
este nevoie de multe ori sa pornim de la stratificarea cu 2 nuante mai sus decat
cromaticitatea de baza (A2 cromaticitatea de baza, se pune un strat mic cu nucleul cel mai
intens de UD4, apoi acoperit in totalitate de UD3, iar apoi ultimul strat de dentina UD2,
lasand loc pentru stratul de compozit pentru smalt, 0,5mm)

Masa de compozit dentinara se aplica sub forma mamelonata pentru a putea crea si
reda haloul incizal unde este foarte vizibil, de obicei la tineri.

2. Luminozitatea, valoarea, stralucirea

 Cu cat este mai transparent/translucid smaltul, cu atat va transpare prin el ce e
dedesubt – dentina care s-a depus de-a lungul anilor, care este in strans mai gros,
colorata, si de acolo luminozitatea scazuta.
 Cu cat dintele este mai tanar, cu atat si smaltul este mai opac si atunci se vede mai
putin ce e in spate, iar luminozitatea e crescuta.

Pentru a putea reda acest aspect, aceasta luminozitate a smaltului, Vanini a

conceput la compozitul HRi cele 3 tipuri de compozit pentru smalt = UE (universal enamel) si
este numerotat 1,2,3 = cele 3 tipuri de luminozitati pe care le gasim si la nivelul dintelui.
Cu cat cifra e mai mare cu atat culoarea e mai intensa, dar aici UE3 reda
luminozitatea cea mai mare, crescuta, pentru dintii albiti si dintii tineri ai copiilor, UE2 reda

6
 luminozitatea medie, cea regasita in cazul dintilor adultilor = compozitul pentru smalt cu
care lucram cel mai des si UE1 este smaltul generic cu luminozitatea scazuta care se aplica in
cazul varstnicilor sau adultilor care sa indreapta spre o varsta mai inaintata si la care se
observa o luminozitate mai scazuta a dintilor.

Varstele dintelui vazute prin smalt si dentina

Dinti temporari

Dintii unui adult tanar

Scade luminozitatea, creste saturatia, vedem haloul incizal, vedem ambra care transpare la
nivelul haloului incizal = adult tanar

Dintii unei persoane adulte

Scade luminozitatea, nu mai avem haloul incizal asa bine reprezentat, totul este mai mat, nu
se mai observa asa bine caracteristicile nici ale morfologiei, nici ale culorii.

Dintii unei persoane varstnice

Deja se osbserva fisuri in smalt specifice. Luminozitate scazuta, saturatia culorii crescuta, nu
se mai observa nici elementele morfologice, nici ale culorii, cum se observa in cazul pacientilor tineri.

Indicele de refractie
- Da senzatia de modificare, din cauza vitezei de trecere a luminii printr-un material, care se
schimba, iar aceasta ne da acest indice
- Este important faptul ca la HRi este acelasi indice de refractie ca al smaltului (1.62), pe cand
celelalte compozite pentru smalt au un indice apropiat cu cel am sticlei, ca si ceramica,

7
 tocmai de aceea apare si acea nuanta de gri, linie gri sau nuanta intregii restaurari gri, pentru
ca se aplica un strat prea gros de compozit pentru smalt, este prea translucid si da senzatia
de gri.

- Pentru a inlatura acest aspect de gri la limita obturatiei cu dintele, este important sa aplicam
nuanta de dentina corecta si sa lasam 0,5mm pentru smalt pentru o restaurare
corespunzatoare

Indicele de refractie si dunga gri.. (scris pe curs):

- Nu ete posibila folosirea smaltului artificial in aceeasi grosime cu a smaltului natural, itnrucat
efectul obtinut va fi gri (glass-effect), din cauza diferentei de densitate dintre cele 2 medii
- Pentru a diminua efectul de sticla, grosimea smaltului artifical trebuie sa fie mai mica decat a
smaltului natural
- Altfel spus, asta inseamna ca aducem ultima dentina folosita pe 2/3 din suprafata
chamferului preparat cu diamantul sferic 014
- Obtinem armonizarea restaurarii prin mascarea perfecta a marginii

Restaurari foarte frumoase se pot obtine daca vorbim despre fracturi ale marginilor incizale care
intereseaza doar smaltul, daca nu trebuie sa stratificam compozit pentru dentina. Uneori se poate
intampla, mai ales in acele situatii in care avem cavitati foarte profunde, in care trebuie sa
stratificam mai multe nuante de dentina pentru a obtine cromaticitatea de baza, sa nu reusim de
prima data si atunci e mai mult de munca.

In schimb, daca avem o fractura care se refera strict la smalt, putem cu certitudine sa realizam o
restaurare corespunzatoare invisibila, alegand corect doar luminozitatea smaltului cu care
restauram.

Avem luminozitate pentru fiecare categorie de varsta dentara – Smalturi generice:

 UE1 – luminozitatea cea mai scazuta – persoane adulte spre in varsta

 UE2 – luminozitatea medie – persoane adulte (cel mai des utilizat)
 UE3 – luminozitatea cea mai mare – dinti albiti, dintii copiilor

8
Smalturile generice UE1, UE2, UE3 (scris pe curs):

1. Indicatie pentru reproducerea straturilor exterioare ale restaurarii (smaltul vestibular si

smaltul palatinal)
2. Prezinta transluciditate si luminozitate calibrate smaltului natural
3. Au rolul de a defini LUMINOZITATEA restaurarii, inlocuind smaltul lipsa
4. Mai putin translucide decat smalturile incizale (OBN, OA)
5. Prezinta si ele opalescenta crescuta
6. Se identifica prin UE1, UE2, UE3
7. Reprezinta paharele ce au si apa si lapte
8. Cu cat asezam stratul mai gros, cu atat mai mare va fi luminozitatea restaurarii datorita
faptului ca n=1,62 identic cu indicele de refractie al smaltului natural
9. Smalturile HRi contin 12% nanoumplutura de ZrO2 cu indice de refractie inalt, inglobate in
matricea rasinica printr-un proces special de silanizare si 68% alte sticle de umplutura (indice
n crescut) (incarcare de 80% in greutate)
10. Smalturile sunt nanohibride (dentinele microhibride) (75% in volum)

S-a restaurat doar cu compozitul pentru smalt HRi si s-a obtinut aspectul natural foarte usor.

Cele 3 noi dimensiuni ale culorii introduse de Vanini – se refera la tot ce poate caracteriza un dinte:

 Intensive = pete de hipomineralizare albe

 Opalescente = tot ce se observa la nivelul haloului incizal, acele nuante de bleu (tineri) sau
ambra (adulti)
 Caracterizarile = pot sa apara fie la nivelul dentinei, fie sa fie date de smalt si pot sa apara
sub forma de pete albe, linii albe sau de culoarea ambrei

Toate aceste dimensiuni noi introduse si caracteristici se vor reda prin aplicarea unui compozit fie
opac, fie transparent, dupa ultimul strat de dentina si inainte sa aplicam stratul de smalt. Deci dupa

9
ce am construit nucleul dentinar, inainte de smalt, vom putea aplica in cantitati mici si reda noile
dimensiuni introduse de Vanini.

(a zis ca nu trebuie sa le stim denumirile la fiecare, doar trebuie sa avem harta si sa le recunoastem
pentru pacientul nostru si sa le bifam)

Este important, inainte sa lucram, sa determinam corect cromaticitatea de baza, luminozitatea si

cele 3 noi dimensiuni si se va nota pe harta pentru un dinte, fiecare dintre ele si cu ce va fi redat.

Intensive (intensitati):

1. Pete
2. Norisori
3. Fulgi de zapada
4. Lini orizontale
- 1 si 3 specifice pentru pacienti tineri, iar 2 si 4 pentru adulti si varstnici
- Se redau cu compozitul opac din trusa lui Vanini si sunt 3 tipuri: IW (intensive white), IWS
(intensive white spots) si IM (Intensive Milky) – in aceasta ordine creste opacitatea
- Daca vrem sa redam o pata intensa de hipomineralizare vom utiliza IM
- Daca este doar usor vizibila pata de hipomineralizare, se va utiliza IW

Opalescente – nuante de bleu sau culoarea ambrei care se observa la nivelul haloului incizal si pe
care trebuie sa le redam la nivelul haloului incizal:

1. Mamelonate cu 3 mameloane
2. Mamelonate cu 4 mameloane – specifice copiilor
3. Forma de Piaptan (are ca niste dinti de piaptan bleu) – specifica adultilor
4. Forma de fereastra – ca o dunga care delimiteaza marginea incizala de culoare bleu - adulti
5. Pata de culoarea ambrei specifica varstnicilor

Caracterizarile:

1. Mameloanele de la corpul incizal prezinta niste coloratii albicioase – nu sunt asa intense ca
intensivele si vor fi redate cu IW, nu IM
2. Forma unei dungi alba sau culoarea ambrei spre mijlocul dintelui, nu la nivel incizal
3. Linie de culoarea alba sau ambrei la nivel incizal

10
 4. Pata de culoare alba/ambrei la nivel incizal – dinti varstnici sau adulti spre varstnici
5. Fisura in smalt de culoarea ambrei – specifica dintilor varstnicilor

Tot ceea ce inseamna culoarea alba, se reda cu compozitul opac din trusa HRi IW, IWS sau IM, iar
culoarea bleu sau ambrei se reda cu compozitul pentru smalt foarte transparent, respectiv OBN
pentru bleu (Opalescents Bleu Neutral) si OA (Opalescents Ambra) pentru culoarea ambrei/a
chihlimbarului.

11
 Compozitele din trusa HRi se pot incalzi pentru a fi mai fluide si pentru a le putea modela. Uneori
nu ne place sa incalzim compozitul pentru smalt, dar practic se pot introduce in cuptor.

Pentru restaurarile directe avem o treapta la cuptor care le incalzeste la 39 grade, iar pentru a
face colare adeziva tot cu acest compozit, este a doua treaba care le incalzeste la 50 grade.

Se pot incalzi si introduce in cuptor toate compozitele HRi pentru dentina, smalt si cele opace
(IW, IWS, IM), in schimb nu se introduc smalturile foarte transparente (OBN si OA) care redau
culoarea ambrei sau culoarea bleu atunci cand trebuie sa redam opalescentele.

12
Se stabileste cromaticitatea de baza, intre 1 si 2 la persoane tinere, intre 3 si 4 la adulti spre varstnici.

Daca se alege cromaticitatea de baza 2 = UD2 intr-o cavitate mica, vom bifa pe harta UD2, dar daca
este o intensitate a nucleul cromatic UD2 intr-o cavitate mai mare, vom bifa UD3 si UD2. Daca avem
o cavitate si mai profunda si cu nucleul cromatic si mai intens, suntem obligati sa incepem
stratificarea cu 2 straturi mai sus si atunci vom bifa UD4, UD3 si UD2.

Luminozitatea depinde de pacient, de varsta lui si varsta dentara. La adult alegem UE2 si bifam.

Intensive/Opalescente/Caracterizari – va trebui sa vedem daca exista si bifam varianta de

intensive/opalescente/ caracterizari si in dreapta cu ce redam acestea.

La caracterizari putem sa nu avem niciuna, putem avea una, sau combinatii.

13
Smalturi opalescente HRi: OBN, OA (scris pe curs)

1. Transluciditate foarte mare, aproape de transparenta

2. Diferite culori: albastru, oranj (ambra), (gri, galben, violet)
3. Se mai numesc mase incizale, rasini translucente sau trans-enamel-uri (vezi prin ele)
Identificare prin: OBN, OA
Indicate pentru: reproducerea opalescentei incizale si proximale interne
Se aplica intotdeauna deasupra ultimului strat de dentina si intre cele doua straturi de smalt
generic, V si O.
Aceste smalturi reprezinta paharaul transparent, colorat cu pigmenti.
Smalturile opalescente permit modificarea culorii (hue) si saturatiei, precum si cresterea
luminozitatii FARA sa modifice transluciditatea.
De aici aportul opalescentelor la culoarea finala.

CUPTORUL PENTRU HRi

Etapele de restaurare:
1. Alegerea culorii – nu exista cheie universala
2. Prepararea cavitatii (daca e fractura e important sa realizam bizotarea)
3. Izolare
4. Protectia pulpara
5. Aplicarea sistemului adeziv
6. Aplicarea matricei/cheie de silicon
7. Aplicarea stratificata a compozitului
8. Adaptarea in ocluzie
9. Finisarea si lustruirea (HRi are o suprafata asemanatoare cu a ceramicii, nu a
compozitelor, de aceea finisarea si lustruirea este foarte importanta)

Cele 4 au un rol deosebit in restaurarea cu HRi.

1. Alegerea culorii
- Nu avem cheie, se poate utiliza varianta aplicarii unei bucati mici de compozit pe dinte
pentru determinare
2. Prepararea cavitatii
- La cavitatile de clasa 3 se recomanda bizotarea chamfer scurt a peretelui vestibular, iar in
rest pe cant posibil sa se ramana la margini de smalt nebizotate

14
- Bizotarea corecta se realizeaza cu o freza sferica/globulara; uzual se realizeaza cu turbina
pentru ca lucram in smalt, dar in mod foarte corect bizourile se realizeaza cu micromotorul
cu inel portocaliu, care mareste viteza de rotatie, se apropie de turbina, dar totusi nu are
viteza ei
- ! dupa ce s-a realizat bizoul cu freza sferica trebuie sa il si netezim cu un
polipant flacara

15
Se poate bizota si palatinal, dar cel mai usor si indicat este doar pe vestibular.

3. Izolare
4. Protectia pulpara
5. Sistem adeziv
- daca vorbim despre fracturi, se prefera utilizarea sistemelor adezive de generatia a 4-a sau
macar cu gravare si spalare
- exista si un sistem adeziv al firmei care produce si HRi (Ena Bond, Ena Seal and Bond si Ena
Seal = rasina neumpluta care se poate utiliza la finisare care incorporeaza in restaurare
praful de compozit care ramane la suprafata sau, de asemenea, se poate utiliza la ultima
fotopolimerizare, in loc sa folosim gelul de glicerina, se poate aplica acest Ena Seal pentru a
proteja ultimul strat, sa nu fie inhibat de oxigen si sa se realizeze corespunzator
fotopolimerizarea ultimului strat)
- nu este obligatoriu sa folosim sistemul lor adeziv, ci se recomanda folosirea unui adeziv cu
gravare si spalare in 3 timpi, dar este bun si cel in 2 timpi

6. Plasarea matricii
- poliester
- cape conformate de celuloid daca vorbim de clasa a3-a
- utilizam cheie de silicon la restaurari de clasa a 4-a pentru ca ne
ajuta mult mai mult decat modelarea prin utilizarea spatulei
- noua matrice UNICA Matrix by Style Italiano tot pentru dintii
frontali, care ne ajuta sa restauram fetele proximale si ne ofera
spatiul necesar pentru a modela restaurarea la nivel vestibular si a
reda morfologia
- mai exista varianta la ora actuala, si se utilizeaza tot mai des pentru a reface peretii
proximali (cu cheia de silicon refacem peretele palatinal, dar nu intotdeauna reusim sa
realizam corespunzator si peretele proximal cu ajutorul cheii si vom avea nevoie sa il
refacem suplimentar), de a utiliza o matrice Palodent preformata care este aplicata vertical
pentru a putea resatura corespunzator acest perete proximal

7. Tehnica de aplicare a rasinii compozite

- Tot ceea ce inseamna perete de smalt va fi restaurat cu compozit pentru smalt (perete
palatinal, proximal, vestibular)
- Ceea ce inseamna restaurare de dentina pierduta, se va restaura cu compozit de dentina,
modelat cu aspect mamelonat pentru a putea reda haloul incizal si pentru a putea aplica,
prin aceasta tehnica moderna, compozitele opace si opalescente intre ultimul strat de
dentina si inainte sa aplicam ultimul strat de compozit pentru smalt
- La clasa 4 utilizam cheia de silicon pentru redarea peretelui palatinal; pe acest perete
palatinal vom stratifica compozitul pentru dentina in functie de situatia clinica (de cat de
intens este nucleul cromat vom stratifica cu o nuanta sau doua mai sus fata de

16
 cromaticitatea de baza) si nu uitam sa lasam intotdeauna 0,5mm pentru ultimul strat de
compozit pentru smalt
- Straturile de compozit pentru dentina se acopera in totalitate
- Cand avem o cromaticitate de baza de 2,5 si suntem nevoiti sa incepem stratificarea cu 2
nuante mai sus (cavitate profunda), suntem obligati sa incepem stratificarea pornind de la
valoarea cea mai mare, adica vom considera 2 nuante mai sus de la 3, deci vom veni cu UD5,
UD3 si UD2 (sarind peste una dintre dentine scoatem acel 0,5 in culoarea si saturatia
dentinei pe care noi o realizam)
- Nucleu cromatic intens, distructie mare, 3,5: incepem stratificarea de la UD6, UD4, UD3 (nu
coboram sub 3, sarim peste o saturatie a dentinei)
- Daca avem un A3, nucleu cromatic intens, stratificam 2 tipuri de dentina: UD5, UD4, UD3

Stratificarea materialelor compozite

1. Concept clasic de dubla stratificare: VITA

 Corpul obturatiei – 1 singur compozit – nuante A-D, saturatii 1-4
 Opacitate intermediara intre a dentinei si smaltului
 + 1 material ”opac” + 1 ”incizal”
Ex: Silux Z250 (3M), Prodigy (Kerr)

2. Concept modern de dubla stratificare:

 Aplicarea a 2 mase de baza
 Nuante de dentina diferite – VITA, cu diferite cromaticitati
 Smaltul – 3 forme de baza: alb-opalescent, neutru, gri-translucid
Ex: Point 4 (Kerr), Estel-x (Dentsply)

Realizarea restaurarilor utilizand cheia de silicon (nu a insistat foarte mult pentru
ca a zis ca trebuie sa stim de anul trecut):
- Fie dupa realizarea unui mock-up in cavitatea orala
- Fie dupa realizarea unui wax-up in laborator
- Se realizeaza cheia de silicon, se sectioneaza fata vestibulara
- Este foarte important sa se adapteze corect cheia de silicon pentru ca daca nu, nu se
adapteaza etans, nu vom realiza corect forma dintelui, a marginii incizale, si va da senzatia
de la dinte mai lung, mai vestibularizat, mai ingust, mai scurt etc.
- Primul strat de compozit pentru smalt se aplica pe cheia de silicon
- Se aplica cheia de silicon cu acel strat in cavitatea orala si se adapteaza pe dinti si se tine
astfel pe dinti
- Se fotopolimerizeaza dinspre vestibular, iar apoi se indeparteaza cheia si se
folopolimerizeaza dinspre oral
- De cele mai multe ori nu va fi refacut peretele proximal, care trebuie redat tot din compozit
pentru smalt
- Pe acest perete oral se aplica compozitul pentru dentina, i se da aspectul mamelonat (pentru
modelare ne putem ajuta de pensule din par de capra, pensule din silicon, spatule, PKT3,
aplicator de bonding inmuiat in bonding LmArte, Comporoller (mai putin la frontali),
Compothixo (la ultimul strat si daca sunt fatete)

17
 - Daca utilizam pensulele la modelare, ne ajuta sa obtinem o restaurare foarte omogena si
aceste tipuri de pensule ne ajuta sa putem aplica foarte fidel acele straturi subtiri care redau
opalescente, caracterizari, dungi
- In LmArte avem Missura care ne permite sa masuram spatiul ramas pentru aplicarea
ultimului strat de compozit de 0,5mm; a introdus 2 instrumente noi unice, galben pentru
zona frontala, care are la unul din capete forma rotunjita pe muchii si are o anumita
convexitate pentru a putea modela suprafata vestibulara, iar celalalt capat activ este cu
unghiuri mai ascutite pentru a permite modelarea inclusiv in zone proximale
- Se plica intotdeauna ultimul strat compozit pentru smalt
- Nu uitam sa redam inca din modelare aspectele morfologice, acele santuri incizale daca este
cazul
- Ceea ce nu s-a redat din morfologie, deci din compozit, se poate reda si corecta la faza de
finisare a restaurarilor noastre
- Ultima fotopolimerizare se realizeaza printr-un strat de glicerina (sau daca avem EnaSeal il
utilizam) pentru a proteja acest ultim strat de compozit de inhibitia oxigenului.

3. Concept clasic de tripla stratificare:

 2 seturi de mase de dentina si smalt – VITA
 +1 sau mai multe nuante de transparent
Ex: Herculite XRV (Kerr)

4. Concept modern de tripla stratificare:

 Seturi de mase de dentina si smalt – VITA
 Materiale suplimentare – detalii anatomice de finete
Ex: Enamel HFO, Enamel HRi (Micerium), Vitalescence (Ultradent), Mira (Coltene)

Materiale utilizate:
1. Material opac – rol:
 Mascarea discomiilor dentinare
 Mascarea zonei de tranzitie la nivelul bizoului
2. Un material pentru culoare si saturatie – rol:
 Restaureaza culoarea de baza a dintelui
 Inlocuieste pierderea de substanta a interiorului dintelui
3. Material mai mult sau mai putin transparent – rol:
 Reface transluciditatea
 Reda luminozitatea

Trusa Enamel Plus HRi

18
 Nuante inca de la 0 pentru a putea restaura dinti albiti. Este o mare provocare pentru o
fractura de restaurat direct atunci cand dintele a fost albit pentru ca foarte greu gasesti acea nuanta
pentru dinti albiti. UD0 este exact pentru aceasta situatie.
Exista smaltul cu cele 3 luminozitati (UE) si cele 3 compozite opace IW, IWS si IM. Acestea
sunt compozitele care se si incalzesc in cuptor.
In plus mai exista OBN si OA.

Daca ni se pare mai deschisa restaurarea dupa ce am indepartat diga, nu putem trage nicio
concluzie pentru ca trebuie sa se rehidrateze dintele si materialul in sine are aceasta capacitate de a
se rehidrata asemenea tesuturilor natural, iar dupa rehidratare obturatia este invizibila daca nu s-a
gresit nimic. Erori pot sa apara cand trebuie sa utilizam mai multe nuante de dentina.

Cromaticitatea de baza = ?
Se incepe stratificare cu UD 4.

= cromaticitatea de baza este UD2

Stratificarea se face UD4, UD3, UD2.

Dezavantaje Enamel Plus HRi:

- Costul ridicat
- Consumator de timp
- Timp indelungat pana la procurarea tuturor materialelor si instrumentelor necesare

19