Proprietati optice ale

structurilor dentare.
Metode vizuale si
instrumentale de
determinare a culorii
dentare

Intrducere

Elementele cheie in stomatologie sunt reprezentate de foma, pozitia si

culoarea dintilor, elemente ce participa la definirea fizionomiei fetei si a
personalitatii pacientului.

Modificarea culorii dentare este unul din factorii care ii motiveaza pe

pacienti sa solicite tratamente stomatologice ce constau in interventii
variate in functie de etiologia si localizarea discromiei.

Etapa de apreciere si alegere a culorii dentare este o procedura ampla,

deoarece dintele este o entitate formata din straturi suprapuse de
tesuturi cu proprietati optice diferite, care genereaza fenomene
complexe in interactiunea cu lumina incidenta.

Aspecte fizice ale perceperii culorii

Senzatia de culoare este legata de prezeta unui stimul de culoare, adica

de prezenta luminii., informatiile cromatice fiind mediate de unde
electromagnetice ce provin din spectrul luminii vizibile pentru ochi.
Spectrul vizual reprezinta un segment restrains din domeniul
electromagnetic, lungimea de unda a luminii vizibile fiind de 380-780
nm.

EXISTA NUMEROASE STUDII CARE

STAU LA BAZA UNOR TEORII
CROMATICE SI SISTEME DE
DEFINIRE A CULORII.
SISTEMUL MUNSELL

Sisteme de
analiza a culorii

PENTRU ANALIZA IN DETALIU A

CULORII UNUI OBIECT ESTE
NECESARA CUNOASTEREA
PARAMETRILOR CARE DEFINESC
NOTIUNEA DE CULOARE.
CULOAREA POATE FI
DESCOMPUSA IN TREI
COORONATE: NUANTA, SATUATIA,
LUMINOZITATEA. ACESTI
PARAMETRII AU FOST DEFINITI DE
ALFRED MUNSELL.

Cei 3 parametrii ai culorii:

Nuanta

Saturatia

Luminozitatea

- este dependenta de lungimea

de unda dominanta a radiatiilor
continute in fasciculul luminos.
Prin acest parametru sunt
deosebite culorile de baza
rosu, portocaliu, galben, verde,
abastru, indico, violet.

- este determinata de continutul

culorii in pigment cromatic si
reprezinta gradul de puritate al
culorii.

- este o proprietate acromatica

determinata de cantitatea de
energie lumioasa reflectata,
reprezinta cantitatea de lumina
reflectata de o anunumita
suprafata.
- este singura dintre cele trei
caracteristici al culorii care
poate exista independent

Alti parametrii optici:

Transluciditatea

Opalescenta

Fluorescenta

Este caracteristica unui obiect

de a permite trecerea unei parti
a radiatiei luminoaseincidente
prin grosimea sa, restul luminii
fiind absorita sau dispersata.
Smalul are o transluciditate de
aproape doua ori mai mare
decat a dentinei.

Este proprietate optica

determinata de prezenta
cristalelor de hidroxiapatita in
structura smaltului, care
actioneaza in sesul reflectarii
radiatiilor lumnoase cu lungime
de unda redusa (400-500nm) si
absorbtiei radiatiilor cu lungime
de unda mare (600-700 nm).

Este capacitatea structurilor

dentare de a absrbi radiatii UV
din spectrul incident i de a le
transforma in radiatii cu lungime
de unda cuprinse intre 400500nm in cadrul spectrului
vizibil. Smaltul si dentina
prezinta prprietati de
fluorescenta.

Transluciditatea este invers

proportionala cu lminozitatea.

Culoarea
oricarui obiect
este generata
prin
interactiunea a
trei factori:

SURSA DE LUMINA CARE

GENEREAZA RADIATIA INCIDENTA
ASUPRA OBIECTULUI
CALITATILE DE SUPRAFATA SI DE
STRUCTURA ALE OBIECTULUI
LUMINAT, CARE DICTEAZA MODUL
DE INTERACTIUNE INTRE RADIATIA
LUMINOASA SI MATERIALUL
RESPECTIV
MODUL DE ANALIZA SI
INTERPRETARE ALIMAGINII LA
NIVELUL ANALZATORULUI VIZUAL
AL OBSERVATORULUI

Sursa de lumina

Lumina naturala

Lumina artificiala

becul incandescent cu filament tungsten

are spectrul luminos in gama rosuportocaliu si temperatura culorii de 2856
K,

lampa cu halogen are distributia spectrala

orientata spre nuante albastru violet si
temperatura culorii de aproximativ 3100K,

tuburile fluorescente emit radiatii cu

lungimi de una reduse(spre albastru) si au
temperatura medie de aproximativ 4230K.

este reprezentata de lumina solara, ce consta intr-un

amestec de radiatii a caror lungimi de unda sunt cuprinse
intre 370 s 760 nm.

Distributia spectrala a luminii naturale variaza in functie de

pozitia geograficca, altitudine, sezon, ora, conditii
climatice.

Lumina considerata ideala pentru alegerea culorii

este lumina naturala, cu o temperatura de 5500-6500K, in
functie de pozitia geografica.

Analizatorul vizual

Exceptand cele sapte culor care alcatuiesc spectrul solar, ochiul uman
distinge un numar destul de mare de culori intermediare.

La nivelul analizatorului vizual, lumina incidenta este receptionata si

ajunge la retina. La nivelul retinei sunt stimulati fotoreceptorii, care au
un continut crescut in substante chimice specifice si asftel sunt initiate
reactii fotochimice ce stau la baza impulsului nervs aferent, impuls
responsabil de formarea imaginii vizuale la nivelul scoartei cerebrale.

Caracteristicile optice ale structurilor

dentare
Pulpa dentara
este un organ alcatuit din tesut
conjunctiv lax, care reprezinta
forma ajunsa la maturitate a
papilei dentare.Este bogat
vacularizata si inervata ,
localizata in interiorul cavitatii
pulpare, adica este inconjurata
de un tesut mineralizat, dentna
care o protejeaza si ii asigura
concomitent sustinerea spatiala.

Dentina

Smaltul

este un tesut dur de grosime

neuniforma fiind acoperita in
intregime de smalt in portiunea
coronara si de ciment in
portiunea radiculara.

este tesutul cu cel mai inalt grad de

mineralizare din organism fiind in
acelasi timp singurul tesut de origine
ectodermala care se mineralizeaza.
Smaltul dentar acopera si protejeaza
coroana anatomica a dintelu sprijininduse pe dentina subjacenta.

Ea este tesutl dentar care

genereaza nuanta si saturatia
culorii de baza a dintelui, din
punct de vedere optic ,acest
tesut poate fi apreciat ca un
strat opac, cu o saturati mai
mare decat a smaltului dentar.

El genereaza luminozitatea,
translucidtatea si opalescenta
caracterice dintelui.
Culoarea sa variaza imbracand o serie
de nuante de la alb-galbui a albastrucenusiu in raport cu grosimea sa,
structura arhitectonica a prismelor din
care este alcatuit, compozitia chimica si
gradul de mineralizare.

De retinut!

Spatiul cavitatii pulpare are dimensiuni mai mari a dintii recent erupti, de aceea dintii
tineri au o usoara tenta roz , mai evidenta pe suprafata urala.Posteruptiv volumul
pulpar se reduce datorita procesului continuu de depunere a dentinei secundare ,

Dentina are capacitatea de colorare mai mare decat smaltul datorita continutului mai
mare de substanta organica

Dentina are o opacitate mai mare decat smalul si prezinta un grad crescut de
fluorescenta datorita continutului mai mare de substante organice precum si prin
dispozitia canaliculelor dentinare care determina o dispersie neregulata, difuza a
luminii incidente.

Smaltul genereaza luminozitatea, translucidtatea si opalescenta caracterice

dintelui.Translucidittatea se datoreaza continutului crescut de minerale (97%)

Smaltul este principala structura dentara responsabia de luminozitatea dintelui,

favorizand fenomenele de reflexie.

Analiza culorii in
medicina
dentara

Selectia culorii poate fi realizata prin

doua metode:
Analiza vizuala pri comparatia
unitatilor dentare cu ajutorul cheilor
de culori (metoda subiectiva)
Analiza intrumentala:
spectofotometrie, colorimetrie,
analiza computerizata a imagnii
preluata prin tehnica digitala(metode
obiective)

Analiza culorii dentare este o etapa

necesara unei game largi de tratamente
stomatologice; precum si toate
restaurarile realizate din materiale care
reproduc calitatiile cromatice ale
substantei dentare.

Determinarea vizuala a culorii

Aceasta metoda consta in compararea unitatii dentare cu ajutorul unor

esantioane de culoare standardizate.

Pentru alegerea culorii trebuie folosit sistemul de chei de culori al firmei

al carui produs il vom utiliza.

La ora actuala exista mai multe tipuri de chei de culori ce difera din
punct de vedere al modului de rganizare al esantioanelor.Exista chei de
culori a caror parametru principal responsabil de codificarea
esantioanelor este nuanta (chei clasice) si chei in care gruparea
esantioanelor porneste de la chei de luminozitate(cheile 3D).

Cheia clasica de culori

Este un sistem mai nou de detrminare

a culorilor dintilor care tine cont de
cele 3 dimensiuni ale culorilor(3D):
Luminzitate intesnitate si nuanta.

Cheia imparte spatiul in 5 trepte de

lumnozitate, 3 de intensitate pentru
nuanta medie si 2 pentru nuantele
griului si rosietice.

Dupa alegerea grupului care

corespunde luminozitatii se trece la
alegerea saturatiei(se utilieaza siirul
central de esantioane)

Cea mai cunoscuta cheie din aceasta clasa de culori este

VITA-PAN-CLASIC

Cheia VITA-PAN-3D-MASTER

In cadrul chei VPC exista 4 clase de nuanta fiecare avand

trei-cinci grade de densitate(incude luminozitatea si
intensitatea)

-A - maroniu-roscat - A1, A2, A3, A3,5, A4

-B - galben-portocaliu - B1, B2, B3, B4

-C cenusiu-verzui C1, C2, C3, C4

-D gri-roscat D2, D3, D4

Luminozitatea in cadrul grupului de nuante se reduce

dinspre esantioanele cu numar mic spre numar mare, deci
variaza invers proportional cu saturatia

Analiza instrumentala a culorii

Aceasta metoda a fost introdusa in scopul transformarii unei metode de

analiza subieciva intr-o metoda de analiza obiectiva.

Exista mai multe categorii pentru aprcierea culorii dentare si a

materialelor de restaurare.

Spectofotometru

trei elemente de baza:

Susa de lumina proprie

Sistemul de transmitere a luminii

catre obiect si de receptia a uminii
reflectate dinspre obiect
Sisteml de analza ce determina
intensitatea luminii reflectate ca o
functie a lungimii de unda

Protocolul de detrminare a culori cuprinde mai multe etape:

Dupa calibrarea aparatului prin introducerea verticala a

varfului dispozitivuui de masurat in borna de etalonaj, se
alege optiunea tooth single si se asteapta mesajul
readu to measure tooth

Varful dispozitivului se pozitioneaza pe portiunea centrala a

dintelu, obligatoriu perpendicular pe suprafata acestuia

Captarea datelor se realizeaza in cateva secunde dupa

apasarea unuia din cee 3 butoane situate in portiunea
superioara a manerului

Aparatul va realiza un bip sonor si doar apoi se va

indeparta dispozitivul de pe dinte

Colorimetru

Pentru utiizarea acestor aparate,

medicul trebuie sa dispuna de un
computer dotat cu un soft care
permite analiza culorii in trei
dimensiuni.

Etapele protocolului de lucru:

Pe computer se alege in programul special e analiza a imaginii opriunea masurarea

pacientului, dupa care se trece la etalonarea aparatului.

Dupa terminarea etalonarii, colorimetrul este preluat de pe suport si se apasa butonul

masurare, dupa care se pozitioneaza in dreptul dintelui de masurat.

Portiunea activa de captare a imaginii este pozitionata perpendicular pe dinte si

paralel cu axul acestuia, pentru a exista un contact intim cu gingia si cu fata
vestibulara a dintelui

Captarea imaginii si masurarea culorii se realizeaza apasand butonul tinta

Imaginea captata, bne centrata este transferata pe computer si apoi analizata cu

ajutorul programuui corespunzator

In concluzie, aceste metode instrumetale

de determinare a culorii trebuie privite
ca fiind complementare, acestea avand
rolul de a completa si nu de a substitui
analiza vizuala clasica a culorii.

Bibliografie:

Diana Dudea Notiuni de examinare in estetica dento-faciala, Ed. Grinta 2010;

pag. 163-203,53-75

D. Bratu, Robert N. Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Ed. Signata
2001;

Galip Gurel The Science and Art of Porcelain Laminate Veneers 2003,
Quintessence Books;

Memet Gafar, Andrei Iliescu Endodontie clinica si practica, Ed. Medicala 2007;

Memet Gafar, Andre Iliescu Cariologie si odontoterape restauratoare, Ed.

Medicala 2006;20-28

Florin Lazarescu Incursiune in estetica dentara, Ed. SSER, 2013

Dr. Ana Petre, Prof. Dr. Sergiu Ionita, Prof. Dr. Teodor Traistaru Criteriile
estetice in medicina dentara consmnate in literatura de specialitate,

Revista Romana de Stomatologie vol LVII, nr4, 2011; pag.278-285