Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Incizia pentru crearea accesului in cazul rezectiei apicale este preferabil sa fie realizata cu:
A Forfecuta de plastie
B Bisturiu lama nr 10
C Bisturiu lama nr 11
D Bisturiu lama nr 15
E Oricare dintre acestea
3. La 5-6 ani, NU constitue semn de dezechilibru viitor in dezvoltarea ocluziei (dupa Stanciu,
Dorobat):
5. Dupa Bucur, palatul primar se formeaza intrauterin prin fuzionarea proeminentelor nazale
mediane, in saptamana:
A A 3-a
B A 4-a
C A 5-a
D A 7-a
E A 8-a
A Auriculotemporal
B Auricular mare
C Coarda timpanului
D Facial
E Plexul cervical superficial
7. Dupa Forna, functia de stabilizare a crosetelor turnate din structura protezei scheletate:
A Este functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din
circumferinta dintelui
B Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
C Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale
D Se datoreaza bratului retentiv al crosetului
E Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp
A Dingman
B Converse
C Ernst
D Dufourmentel
E Kostecka
Vezi raspunsul corect
10. Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte care va fi folosit ca stalp intr-o protezare
fixa este:
A 2/3
B 1/1
C 3/2
D 1/2
E 2/1
12. In protezarea partiala mobilizabila, primul timp al analizei modelului la paralelograf este,
dupa Forna:
13. Care dintre urmatoarele baze propriu-zise este cea mai putin elastica (dupa Iliescu si
Gafar):
15. Bara linguala a unei proteze scheletate mandibulare are, dupa Forna, urmatoarele
caracteristici:
A Pleiodontia
B Atelectodontia
C Aplazia dentara
D Oligodontia
E Agenezia dentara
Vezi raspunsul corect
A Chiuretaj
B Extractie dentara
C Chimioterapie
D Radioterapie
E Rezectie osoasa extinsa si reconstructia defectelor restante
19. Dupa Bucur, chiuretajul periapical este contraindicat in cazul obturatiilor radiculare in
exces:
A Recente
B Cu ciment iodoformat
C Cu ciment tip ZOE
D Cu glassionomeri
E Vechi
A 6-8 luni
B 18-24 luni
C 3 ani
D 4 ani
E 5 ani
A 45-50 min
B 90 min
C 100-110 min
D 120-130 min
E Peste 3 ore
24. Imaginea carcateristica, cu leziuni osteolitice centrale ale condilului ATM, tip “gaura de
pumn” apare in artrita:
A Actinomicotica
B Hiperuremica (gutoasa)
C Sifilitica
D Traumatica
E Reumatoida
A Marginatie leucocitara
B Microorganisme in canaliculele dentinare
C Prezenta vaselor sanguine dilatate
D Celule odontoblastice si fibroblasti cu volum redus
E Ribozomi si lizozomi in numar crescut
26. La sapaliga de detartraj, unghiul intre partea activa si partea pasiva este de:
A 70 grade
B 110 grade
C 90 grade
D 99-100 grade
E 45 grade
A Muschiul milohioidian
B Osul hioid
C Muschii genioglosi
D Muschii geniohioidieni
E Mucoasa bucala
28. Dupa Dumitriu, cel mai eficient efect de natura chimica al clorurii de zinc in concentratie
de 30% este cel:
A Vasoconstrictor
B Astringent
C Cauterizant
D Vasodilatator
E Bacteriostatic
30. Care din urmatoarele proceduri NU se indica in planul de tratament al cariei dentare
simple (dupa Iliescu si Gafar):
A Tratamentul profilactic
B Inlocuirea restaurarilor existente
C Tratamentul abraziilor
D Restaurarea leziunilor incipiente
E Tratamentul cariilor radiculare fara cavitatie
A Aspartat-aminotransferaza
B Proteinaze neutre
C Metaboliti toxici ca β glucuronidaza
D Elastaze
E Enzima care hidrolizeaza Benzoyl-DL-arginine-naphtylamide
33. Pe imaginea ariei limita a cinematicii mandibulare in plan sagital, dupa Posselt (citat de
Forna) se pot recunoaste urmatoarele repere, CU EXCEPTIA:
35. Dupa Nance (citat de E. Ionescu), extractia dentara se impune cand “necesarul de spatiu”
pe arcada in vederea alinierii caninului inclus este mai mare de:
A 2 mm
B 4 mm
C 5 mm
D 6 mm
E 8 mm
36. Faza secundara de tratament in gingivitele si parodontitele marginale cuprinde mai multe
proceduri, CU EXCEPTIA:
A Proceduri chirurgicale
B Igienizarea efectuata de medic
C Restaurari odontale
D Restaurari protetice
E Tratament ortodontic
37. Referitor la stereotipurile dinamice de masticatie, urmatorul enunt este FALS (dupa
Boboc):
38. Manifestarile sistemice apar la niveluri plasmatice ale lidocainei nelegate de peste:
A 2-3 µg/ml
B 6 µg/ml
C 10 µg/ml
D 15 µg/ml
E 8 µg/ml
40. Dupa Luca, urmatorul enunt referitor la rasina Bowen (bis-GMA) este FALS:
A Este un cianoacrilat
B Este un monomer metacrilic
C Este o molecula hibrid mare care seamana cu o rasina epoxidica
D Rezulta in urma reactiei dintre bis fenol A si glidico metaacrilat
E Este un lichid vascos, care trebuie diluat cu alti monomeri pentru a capata fluiditatea
necesara sigilarii
A Bonwill
B Boinyhard
C Ackers
D Kroll
E Soyer
43. Selectarea lingurii standard pentru amprentarea preliminara in protezarea totala, trebuie
sa respecte urmatoarele criterii, MAI PUTIN UNUL:
45. Dupa Stanciu, Dorobat, dintre factorii locali care pot interveni in geneza unei inocluzii
verticale, NU fac parte:
46. Semnul lui Quintero (citat de E. Ionescu), patognomic pentru incluzia caninului superior,
presupune:
48. Dupa Dimitriu, adancimea santului gingival, masurata clinic cu o sonda parodontala,
variaza in mod normal intre:
A 1-5 mm
B 2,5-4,5 mm
C 0,5-1,5 mm
D 1-3 mm
E 2-4 mm
49. In primele zile dupa aplicarea protezelor totale, ulceratiile sau inflamatia tesuturilor
subiacente se pot datora urmatoarelor cauze, CU EXCEPTIA:
A Supraextensia marginilor
B DVO prea mica
C Imprefectiuni ale bazei protezei
D DVO prea mare
E Contact prematur
51. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul oligoelementelor in perturbarea matricei
organice a smaltului sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):
52. Zona periferica din granulomul simplu conjunctiv, din punct de vedere morfopatologic, se
mai numeste (dupa Iliescu si Gafar):
A Zona de stimulare
B Zona de iritatie
C Zona de incapsulare
D Zona exudativa
E Zona de necroza
53. Simptomele initiale ale toxicitatii induse de anestezic asupra SNC sunt:
A Marginea infraorbitara
B Muschiul ridicator al buzei superioare
C Tegument
D Muschiul ridicator al aripii nasului
E Osul maxilar
57. Radioterapia postoperatorie dupa tumorile maligne parotidiene este necesara in cazul:
58. Dupa Glicman (citat de Forna), conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca, in general,
intermediarii unei punti sunt:
59. In dezvoltarea ocluziei dentare (dupa Stanciu, Dorobat), eruptia molarului I permanent
aduce schimbari dento-alveolare si dento-dentare importante:
A Plaga sangereaza
B Pot aparea mai frecvent accidente de supradozare a anestezicului
C Poate aparea osteomielita
D Medicatia interactioneaza cu anestezicele
E Poate aparea o gingivostomatita ulceronecrotica
61. Factorii locali care ar putea contribui la aparitia unor stomatopatii protetice includ:
63. La controlul stabilitatii protezei totale maxilare, cauzele bascularii transversale pot fi:
64. Dintre tulburarile dentare care apar pe fondul distrofic individual al pacientului cu ocluzie
deschisa, fac parte (dupa Stanciu, Dorobat):
A Dintii Turner
B Dintii Hutchinson
C Molarii Moser
D Dimensiunea redusa a radacinilor dentare
E Concrescenta
65. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe urmatoarele aspecte:
66. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor este favorizate de (dupa Iliescu si Gafar):
67. Dupa Stanciu, Dorobat, dintre caracteristicile faciesului adenoidian fac parte:
A Euriprosopia
B Buza superioara subtire, palida, tractionata la comisuri
C Pometi accentuati prin mentinerea in tensiune a buccinatorului
D Profil convex, retrognatic
E Buza inferioara groasa, fisurata, rasfranta
68. Dupa Dumitriu, tratamentul afectarii de gradul al II-lea a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor
laterali cuprinde urmatoarele proceduri terapeutice:
A Premolarizare
B Amputatie radiculara
C Operatie cu lambou si terapie de aditie
D Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata cu tehnicile de aditie
E Chiuretaj subgingival
69. Zonele de despovarare, unde baza protezei totale nu trebuie sa fie in contact intim cu
mucoasa, de regula sunt:
A Torusul mandibular
B Exostozele
C Zona de inchidere palatinala posterioara
D Creasta zigomatico-alveolara
E Gaura mentoniera
70. Dupa Dumitriu, lipsa contactului ocluzal se poate manifesta la nivelul parodontiului
marginal prin:
A Hipoglicemie
B Temperatura peste 38 de grade C
C Hipertensiune arteriala
D Temperatura sub 36 de grade C
E Tahipnee
73. Punctul de plecare pentru supuratiile spatiului bucal este reprezentat de dintii:
A Incisivii maxilari
B Premolari mandibulari
C Molari maxilari
D Molari mandibulari
E Canini mandibulari
74. Ganglionii cevicali situati de-a lungul venei jugulare interne fac parte din nivelurile:
AI
B II a
C II b
D III
E IV b
76. Dupa E. Ionescu, anodontia totala si subtotala constituie un semn patognomonic in cadrul
unor boli sistemice cu interesare organica complexa ecto-mezodermala, cum ar fi:
A Sindromul Miculiez
B Sindromul Patau
C Displazia dento-faciala
D Sindromul Down
E Sindromul oro-digito-facial
77. Dupa Bjork (citat de Stanciu, Dorobat), sunt semne teleradiografice de rotatie posterioara:
78. Care dintre urmatoarele forme de tumori au o invazie perinervoasa bine cunoscuta?
79. Gravarea modelului functional maxilar, pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare,
trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
82. Prin compararatie cu alaptarea la san, alimentarea artificiala prezinta unele inconveniente
(dupa Boboc):
A Aerofagie
B Cresterea secretiei salivare
C Travaliul muscular suplimentar determina propulsia exagerata a mandibulei
D Copilul evita sa faca miscari de propulsie
E Se reduce secretia salivara
83. Care dintre urmatoarele afirmatii (dupa Dumitriu), referitoare la metoda FONES de periaj
sunt ADEVARATE:
A Peria de consistenta moale spre tare se aplica sub un unghi de 45 de grade fata de axul
longitudinal al dintelui, cu portiunea terminala spre ocluzal
B Peria executa miscari viguroase, ample, circulare
C Este indicata la copii, ca mijloc de insusire a tehnicii de periaj, care ulterior va fi corectata
cu metoda consacrata
D Indeparteaza placa bacteriana din zonele unde concentrarea sa este maxima
E Este indicata pentru igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie
A Trismus moderat
B Trismus marcat
C Devierea mentonului de partea sanatoasa
D Devierea mentonului de partea afectata
E Articulatie sensibila la palpare
85. Dupa Dumitriu, utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte
secundare ca:
A Reactii alergice
B Tulburari digestive prin ingestia voluntara sau accidentala
C Tumefactii parotidiene
D Tulburari renale
E Depunerea crescuta de tartru supragingival
86. In conceperea puntilor dentare, alegerea unui dinte stalp trebuie sa tina seama de
morfologia lui dento-parodontala. Din acest punct de vedere, premolarii maxilari:
87. Sunt considerate metode simple de determinare a relatiei centrice la edentatul total:
A Homotropismul lingo-mandibular
B Deglutita
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Memoria ocluzala Lejoyeaux
E Autoocluzorul Lende
A DVO supraevaluata
B Atrofia avansata a zonei de sprijin
C Proteze cu dinti degradati anatomic si cromatic
D DVO subevaluata
E Inflamatie parodontala avansata cu mobilitatea dintilor restanti
93. Referitor la etapele evolutive ale timpului bucal al delutitiei, urmatoarele afirmatii sunt
ADEVARATE (dupa Boboc):
A Etapa tranzitionala apare dupa eruptia incisivilor temporari, limba ia o pozitie mai
posterioara inapoia lor si portiunile ei periferice patrund in regiunile laterale edentate
B Deglutitia viscerala la nou nascut este insotita de departarea maxilarelor, limba asezata in
partea anterioara, buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii bucale
C In deglutitia infantila a nou nascutului, nu exista spatiu intre crestele alveolare maxilare
DDeglutitia somatica se realizeaza cu arcadele in contacte.
E Etapa tranzitionala este considerata normala pana la varsta de 4-5 ani, cand fenomenele
de abraziune fiziologica la canini vor permite a 2-a mezializare a mandibulei
A Secretia salivara reflexa mai crescuta, consecinta a leziunilor odontale in faza dureroasa
B Abraziunea precoce a caninilor temporari (4-5 ani) impiedica stabilizarea unui stereotip
dinamic masticator
C Secretia salivara scazuta
D Datorita activitatii insuficiente, musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate
mai putin
E Migrari verticale si inclinari anormale ale unor dinti determina rezultante orizontale
puternice, care sunt sursa unor malpozitii dentare la distanta
95. Referitor la muschii vocali, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE (dupa Boboc):
A Muschii vocali prezinta o activitate tonica de baza peste care se suprapune o activitate
electrica ritmica
B Muschiul arivocal, din punct de vedere embriologic, ar proveni din schita miocardului
C Muschii vocali prezinta o activitate electrica de baza peste care se suprapune o activitate
tonica ritmica
D Muschiul tirovocal se formeaza cu mult inainte de muschiul arivocal
E Muschiul tirovocal este de origine scheletica
97. Cementoblastomul:
99. Urmatoarele afirmatii referitoare la rasinile de sigilare care elibereaza fluor sunt
ADEVARATE:
A Zona granulomatoasa
B Zona bacteriana
C Zona bogata in plasmocite
D Zona de necroza
E Zona de infiltratie spirochetala
101. La sfarsitul probei machetelor, pentru realizarea protezelor totale finite, pe fisa
de laborator se transmit urmatoarele date:
A Adera de dentina
B Neiritant pulpar
C Efect sedativ pulpar
D pH in apropierea neutralitatii
E Stimuleaza polimerizarea rasinilor
A Epulis fibros
B Papilomul mucoasei orale
C Fibromul mucoasei orale
D Epulis cu celule gigant
E Limfangiomul crestei alveolare
106. Care dintre urmatoarele particularitati privind hibridizarea dentinei uscate sunt
ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):
A Eikenella corrodens
B Streptococul mutans
C Micromonas micro
D Lactobacillus casei
E Pseudomonas
A Pintenii ocluzali
B Portiunea subecuatoriala a bratelor crosetelor
C Pintenii supracingulari
D Gherutele incizale
E Portiunea supraecuatoriala a bratelor crosetelor
A Halistereza axiala
B Resorbtia varfului septului alveolar
C Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar
D Demineralizare in aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corticalei
interne
E Crater septal interproximal
112. Care dintre urmatoarele afirmatii privind lizozimul sunt ADEVARATE (dupa
Iliescu si Gafar):
A Recent erupti, cu santuri si fosete adanci, care nu au carii aproximale, la indivizi care
prezinta multe leziuni ocluzale si putine aproximale
B Cu santuri si fosete adanci, cu proasta coalescenta
C Sanatosi, erupti in urma cu 4 ani, cu santuri si fosete largi, coalescente
D Cu suprafete aproximale cariate, la persoane cu multe leziuni aproximale
E Cu santuri si fosete aberante la pacienti handicapati, psihic sau fizic
A Toleranta la umiditate
B Timpul de pastrare a amprentei pana la realizarea modelului
C Manipulare facila adaptata la cazul clinic
D Sa fie rigid
E Necesitatea realizarii succesive a mai multor modele exacte dupa aceeasi amprenta
A. Tuberculul piriform
B. Incizura linguala
C. Santurile pterigomaxilare
D. Foveele palatine
E. Zona retromilohioidiana
A Laterofaringian
B Maseterin
C Orbitei
D Genian
E Gropii zigomatice
A Nu produc gingivite
B Nu modifica ghidajul anterior
C Preparare redusa a dintelui
D Pericol mai mic pentru pulpa
E Vizibilitatea jonctiunii dento-protetice
A Hiperplazia gingivomucoasa
B Trauma locala
C Diasteme
D Afectare parodontala
E Tulburari de fonatie
A Malformatii cardiace
B Micrognatie
C Cheilopalatoschizis
D Glosoptoza
E Sudarea vertebrelor cervicale
127. Dupa Dimitriu, complexul rosu bacterian cu virulenta accentuata este format
din:
A Veillonella parvula
B Tannerella forsithensia
C Treponema denticola
D Porphyromonas gingivalis
E Eubacterium nodatum
A Bucal
B Maseterin
C Infratemporal
D Pterigomandibular
E Canin
A Keratochistul
B Hematom posttraumatic pe creasta alveolara
C Hemangiom
D Fibrom osifiant
E Malformatii vasculare de mici dimensiuni
A Fortele declansate de muschii ridicatori sunt transmise doar indirect oaselor maxilare, prin
intermediul dintilor, asigurand protectia suportului osos
B Aparatul descompune fortele verticale (generate de contractia musculara), cu aparitia unor
forte orizontale ce actioneaza in sensul corectarii anomaliei dento-maxilare
C Prezenta aparatelor functionale in cavitatea bucala declanseaza in mod reflex contractii
musculare
D Rezultatele obtinute cu aparate functionale sunt mai stabile, mai putin expuse la recidive
E Prin volumul, conformatia si pozitia lor, aparatele functionale creeaza obstacole in
normalizarea functiilor perturbate ale aparatului dento-maxilar
138. Dupa Gafar, Iliescu, urmatoarele afirmatii privind granulomul chistic sunt
ADEVARATE:
A Predomina la maxilar
B Predomina la sexul masculin
C Predomina in pozitie orala
D Este incadrata in clasificarea clinico-antropologica in grupa anomaliilor dentare izolate
E Este incadrata in clasificarea germana in grupa anomaliilor dento-alveolare
A Rezistenta
B Durabilitate scazuta
C Risc crescut de decimentare
D Aspect fizionomic
E Integrare biologica rapida
143. Cand deficitul de spatiu este mare in tratamentul ectopiei dentare, se poate
recurge la extractia unui dinte permanent, pentru care se tine seama de urmatoarele
reguli (dupa E Ionescu):
A Asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare cat mai favorabile pentru dintii restanti
B Extractiile trebuie sa fie bimaxilare si simetrice
C Timpul necesar alinierii si completarii arcadei dentare sa nu depaseasca 6 luni
D Dintele ales pentru extractie sa fie cat mai aproape de focarul de incongruenta
E Alinierea dintilor restanti sa permita o deplasare cat mai mica a apexurilor, intr-un ax cat
mai favorabil
146. Dupa Luca, o sigilare efectuata corect cu rasini compozite dureaza cativa ani si
necesita controale periodice, cand, prin inspectie si palpare cu sonda, sunt posibile
mai multe situatii care solicita o atitudine in consecinta:
147. Dintre obiceiurile vicioase care declanseaza forte potential nocive in timpul
desfasurarii paranormale a unor functii fac parte (dupa Boboc):
A Sugerea degetului
B Masticatia unilaterala
C Dormitul cu capul in hiperextensie
D Fonatia cu interpozitii
E Sprijinitul diurn al mentonului pe pumn
A Capsulorafie
B Capsuloplastie
C Meniscopexie
D Rezectie modelanta a tuberculului articular
E Rezectie modelanta a condilului articular
A Meziopozitia
B Diastema vera
C Sindromul de endalveolie cu ighesuire
D Macrodontia
E Spatieri consecutive migrarilor postextractionale
A Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a II-a Angle
B Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a III-a Angle
C Paralel cu planul Camper la pacientii cu profil drept
D Convergent cu planul Camper la pacientii cu profil convex
E Convergen cu planul Camper la pacientii cu profil concav
A Lambdacismul
B Sigmatismul
C Tumultus sermonis
D Bradilalia
E Balbaiala
154. Care dintre urmatoarele efecte ale androgenilor asupra tesuturilor parodontale
sunt ADEVARATE (dupa Dumitriu):
A Fibronectina
B Acidul hialuronic
C Vitronectina
D Tenascina
E Trombina
A Deglutitie efectuata in IM
B Necesita o cotactare interarcadica prin tripodarea contactelor ocluzale
C Permite o mai buna adaptare a musculaturii masticatorii la iregularitatile ocluzale
D Lipsa contactelor pe partea de balans in lateralitate
E Necesita contacte de tip cuspid-suprafata
A Profilometrul Sears
B Masca faciala Swenson
C Matoda Boianov
D Metoda Willis
E Metoda compasului de aur Appenrodt
A Schreinemakers
B Herbst
C Granger
D Page
E Slack
172. Care dintre urmatoarele afirmatii, privind implicatille clinice si practice asupra
mucoasei de captusire a cavitatii bucale, sunt ADEVARATE (dupa Dumitriu):
175. Referitor la forma bazei mandibulei, Bjork (citat de Stanciu, Dorobat) observa
urmatoarele caracteristici structurale pentru rotatia anterioara:
A Submentonieri
B Submandibulari
C Genieni
D Parotidieni
E Pretragieni
A De dimensiuni mici
B De dimensiuni mari
C Triunghiulara intre fetele proximale ale radacinilor unor dinti
D De tip “fagure de miere”
E De tip “baloane de sapun”
A Ulceratie
B Nodul
C Forma terebranta
D Forma schiroasa
E Forma vegetanta
A Radioterapie
B Deconditionarea obiceiului vicios prin echilibrare ocluzala
C Deconditionarea obiceiului vicios prin gutiere ocluzale
D Punerea musculaturii in repaus prin blocaj intermaxilar
E Tratament chirurgical de rezectie modelanta a muschiului maseter
189. Fixarea marginilor unei plagi taiate cu clipsuri sau capse se prefera a fi facuta
la nivelul:
A Scalpului
B Buzelor
C Plagilor copiilor
D Etajului mijlociu al fetei
E Regiunii cervicale
A Rahitism hipofosfatazic
B Rahitism vitamino-rezistent
C Deglutitia infantila de tip anterior
D Deglutitia palatala
E Exfolierea tardiva a dintilor din zona de sprijin temporara
A Hemoragii
B Hematoame
C Necroza
D Atrofia cutanata
E Marirea de volum a leziunii
Vezi raspunsurile corecte
A Trecerea curentului de aer prin fosele nazale care antreneaza si aerul din sinusurile
maxilare
B Glandele calciforme care secreta mucus
C Secretia glandelor din mucoasa nazala, foarte bogata in lizozim
D Reflexul nazal de stranut
E Tesutul venos erectil
A Aggregatibacter actinomycetemcomitans
B Capnocytophaga sputigena
C Treponema pallidum
D Tannerella forsithensia
E Fusobacterium nucleatum
A Arsenicul
B Fenolul
C Antiformina
D Papaina
E Tricrezolformalina