Sunteți pe pagina 1din 4

Epilepsia

Epilepsia = sindrom de etiologii diverse datorat unor descarcari neuronale excesive cu caracter
paroxistic, tranzitor, intermitent si iterativ, exprimat clinic prin crize bruste cu tulburarea
intermitenta a unor functii cerebrale (motorii, senzoriale, vegetative, psihice), adesea
insotite de alterarea constientei.
Criza comitiala comitialitate partiala sau totala
= descarcari hipersincrone, excesive si anormale dintr-un grup de neuroni din SNC., n NU rasp la
stimuli de (-) corticala
Epilepsia = minim 2 crize convulsive (recurente) datorate unui proces patologic cronic.
- daca pac NU a avut crize in ultimii 2 ani = CRIZE CONTROLATE
Clasificarea crizelor comitiale
1. Crize comitiale partiale: focar in 1 emisfer, mainf la o anumita parte corpului
- crize partiale simple (cu semne motorii, senzoriale, vegetative, psihice)
- crize partiale complexe: constienta abolita
- crize partiale cu generalizare secundara
2. Crize comitiale generalizate primar: prinde am2 emisferele, constienta se pierde
- absenta (petit mal): la copil
- tonico clonice (grand mal)
- tonice
- atone
- mioclonice
3. Crize comitiale neclasificate: produc sindroame
- crizele neonatale: retard psihic sever
- spasmele infantile: sindr West
la sugar: se strange ca un briceag, retard psihomotor grav, pe EKG nu avem
simetrie in transmitere
* Dg este f greu: - EEG doar sustine dg, NU il da
- minim 2 crize convulsice
- dat de semiologia clinica a crizelor: bruste, apar in plina stare de sanatate, intrare +
si iesire brusca
Crizele comitiale partiale simple
- activitatea neurologica este focala la nivelul SNC
- crizele se declanseaza si se desfasoara cu pastrarea permanenta a constientei., pac constient,
poate relationa, stie ce s-a intamplat cu el
- CARBAMAZEPINA: dz scazuta initial ( 9-15 mg/kgc) dupa care se creste treptat
CRIZELE PARTIALE SIMPLE : motorii, senzoriale, vegetative, psihice fara alterarea evidenta a
constientei
1. motorii: miscari clonice ale minii posibil asociate cu ale fetei
- marul Jacksonian : miscarile anormale se extind de la extremitatile mainilor spre trunchi
- paralizia lui Todd : pareza localizata scurta in regiunile implicate motor, dupa criza
- epilepsia partialis continua : atacul persista ore sau zile, grave pt ca det edem cerebral
2. senzoriale: somatice: parstezii care pot aparea ca un mars, motilitatea e pastrata
vizuale: cerculete , iluzii percepe ob. distorsionat, halucinatii: NU am ob, dar il percepe
echilibru ( nu e un vertij clasic, ameteala, cadere)
1

miros: un tip de miros la fiecare criza


gustativ: gust metalic
3. vegetative: transpiratii, piloerectie, flushing
4. psihice: - frica, presimtiri
- dg dif cu criza de isterie, care sufla in punga => trece, contractiile tonice sunt greu de
mimat
- EEG: pt crize epileptice apar devieri anarhice
CRIZELE PARTIALE COMPLEXE :
-activitate focala + pierderea relatiei cu mediul
- bolnavul nu recepteaza stimulii externi (vizuali, verbali)
- nu i aminteste fazele acute
- atacul incepe cu o aura (criza partiale simpla): stare care anunta criza
- miscari efectuate: mestecat, miscari ale buzelor care imita diferite acte fiziologice, deglutitii, miscari
ale membrelor fara scop
- dupa atac este confuz, amnezic
- revenirea completa poate dura pana la 30-50 minute
CRIZELE PARTIALE CU GENERALIZARE SECUNDARA: are focar
- cuprind ambele emisfere cerebrale
- se produce o criza generalizata
- manifestari frecvent tonico-clonice
- generalizare secundara = apar frecvent dupa crize partiale simple: debuteaza poeun hemicorp =>
cuprind intreg corpul
- clinic, greu de diferentiat de crizele tonico-clonice generalizate primar (debutul focal se confunda cu o
aur) ! tratament diferit in functie de tip: focale/ generalizate
- pot fi secundare dupa AVC

CRIZELE COMIIALE GENERALIZATE PRIMAR: constienta ABSENTA


*iau nastere in ambele emisfere cerebrale simultan
*nu se poate identifica un debut focal
1. Absentele (crizele de petit mal) :
- pierderi scurte ale constientei (secunde): descarcari patognomonice sub forma de vf de unda ce
dureaza cateva secunde
- debut si sfarsit brusc
- nu exista stare de confuzie dupa criza
- semne motorii bilaterale: clipit des, masticatie, miscari de mini, devierea in sus a ochilor
- incep in copilarie 4 -15 ani (15-20 % din copiii cu epilepsie au asemenea crize), pot exista de sine
statatoare; privire FIXA, pacientulu NU: aude, vede, simte, IMOBIL ( i se taie firul) , NU cade
- se pot manifesta peste 100 de atacuri pe zi
- implicatii sociale si semnificatii prognostice: scade randamentul scolar; pot aparea daca pacientul
vine obosit, are emotii, teama => se hiperventileaza
- EEG: descarcarile sunt toate la fel: 3 cicluri/ secunda
- raspunde bine la tratam. cu AC. VALPROIC ( anticonvulsivant, mood sabilizing drug) 15-25 mg/kg
2. Crizele comitiale generalizate tonico-clonice (grand mal)
-este prezent la 10 % din bolnavii cu epilepsie (Lowenstein DH)
-debut brusc, fara aur (rar simptome premonitorii).
- contractia tonica generalizata a muschilor (10-20 sec).: NU respira => cianoza => dupa 20 respira
2

=> secretia bronsica


- tipat dat de contractia laringelui si a muschilor expiratori.
- acumulare de secretii oro-faringiene cu dispnee, cianoza, spume.
- ocluzii brutale cu riscul muscarii limbii.
- cresc frecventa cardiaca si tensiunea arteriala.
Faza clonica: relaxare (se prelungesc treptat); apoi alternante cu faze tonice.
Faza postcritica: hipotonie, hipersalivatie, respiratie stertoroasa ( imita zgomotul unei ape care fierbe)
incontinenta.
- revenirea se face printr-o tranzitie confuza postcritica variabila ca durata (ore).
- efalee, oboseala, dureri musculare timp de cateva ore.
- mb. superioare extinse, diafrag se contracta => apnee; dupa relaxare sfincteriana, somn postcritic
( 30-60), NU stie ce s-a intamplat, dar poate sa se ridice si sa plece
- tratament: Fenibarbital, Fenitoina, Diazepam ( crize scurte)
3. Crizele tonice.
- au debut brusc, pierderea constientei
- dureaza cateva secunde (pana la minut)
- constau in contractia brutala si de scurta durata a corpului, a mainilor sau a picioarelor
- in criza, sunt blocate miscarile
- plafonare globi oculari; VERSIVA: priveste spre leziune
ADVERSIVA: priveste in partea opusa
- se produc mai frecvent in somn
- declansate in stare de veghe pot cauza caderi cu impact grav pe planurile dure, ax izomeric
- cade ca un lemn
4. Crizele atone
- Clinic: pierderea brusca a tonusului muscular.
caderea brusca (flectarea) a capului.
prabusirea din ortostatism.
- durata: 1-2 secunde.
- constienta alterata tot pentru 1-2 secunde.
- pot exista factori favorabili declansatori.
- se pot manifesta in contextul unor sindroame epileptice
- cade ca un ghem
5. Crizele mioclonice
- sunt contractii musculare scurte ale corpului sau ale segmentelor acestuia.
- constau in miscari bruste generalizate.
- exista si in forma fiziologica, tresarirea: mioclonism de inducere a somnului
- se asociaza cu boli degenerative ale SNC si ca manifestare de anoxie cerebrala.
- este patognomonica in epilepsia mioclonica juvenila, poate trece cu adolescenta
- este greu de diferentiat de alte forme clinice de contractii tonice si/sau convulsii
- la adolescenti declansate de: staboscopul din club, filme cu efecte speciale
- FOTOSENSIBILITATE: epilepticul tresare la lumina la trezire, NU la adormire

CRIZELE COMIIALE NECLASIFICATE


Apar la copii. Sunt o expresie a imaturitatii SNC
1. Crizele neonatale:
- sunt greu de observat de nespecialist
3

- apnee, devieri oculare, miscari ale bratelor sau picioarelor, prong. sever

2. Spasmele infantile:
- mai frecvente pana la varsta de 1 an.
- miscari bruste ale capului, corpului sau membrelor.
- miscarile sunt repetate de 10-20 de ori.
- patognomonic: flexia brusca a gatului si abdomenului cu extensia membrelor (pozitia in briceag).
- se asociaza frecvent cu alte disfunctii ale SNC in care exista intarzieri in dezvoltare si redard mintal.
- sindr. WEST: retard psihomotor, spasme infantile, pe EEG lipsa ritm, merge cu involutie; tratament:
derivate corticoide
Atitudinea terapeutica intr-o criza epileptica
Se intrerup manoperele stomatologice
Asezarea pacientului in pozitia de siguranta lateral, protejare in mom. prabusirii
Eliberarea cailor respiratorii superioare (lucrari protetice mobilizabile de evitat)
Crizele epileptice cu durata scurta (secunde,autolimitante) nu necesita tratament de urgenta
Diazepam: - i.v sau intrarectal in crize neconvulsive (Desitin)-0,2-0,3 mg/kgcorp
- admin. lenta, altfel poate produc stop , act in 2-5, dz se poate repeta la 10-15
Fenitoin: - i.v 15-20 mg/kgcorp: daca NU funct Diazepamul, se alterneaza cu Fenobarbitalul
- 2- 3 doze, antiepileptic, derivat de hidantoin
Fenobarbital: - i.m-20 mg/kgcorp
- sedativ
Statusul epileptic-urgenta majora: > 30, risc de deces din cauza edemului cerebral risc asfixie
Depletive cerebrale: MANITOL: 1,5 2 mg/ kg corp diuretic, scade presiune intracraniana +
intraoculara
FUROSEMID: 1 fiola
GLUCOZA: 20 %
Efectele secundare ale medicatiei cronice antiepileptice: tratamentul se introduce gradual, doza se
tatoneaza
Leucopenie ( risc infectios),trombocitopenie,anemie aplastica ( risc hemoragic)
Citoliza hepatica ( tulb de coag., modif in sinteza fact coag),colestaza hepatica
Scaderea concentratiei fibrinogenului si /sau a factorului VIII de coagulare,inhiba agregarea
plachetara(Valproatul de sodiu), creste t sangerare + t coagulare
Hiperplazie gingivala generalizata, hirsutism(Fenitoin): NU remite complet dupa incetarea trat.
Tulburari cognitive(Fenobarbitalul)
Sdr.Stevens Johnson: - alergie la medicamente
- apar bule la nivelul mucoaselor, prinde toate muc si teg => aspect de
anans => pielea se desprinde
- se intrerupe medicamentul, tratament cortizonic
Efect teratogen(Carbamazepina)
CONVULSII FEBRILE: - fact trigger : febra
- debut la copii de 1 an
- imaturitatea crize, 2-3 crize; la maturarea cerebrala, trec
- pot dezvolta in timp epilepsie prin dezvoltarea de crize complexe
CRIZE VERSIVE: - modif privirea + poz corpului: pacientul priveste boala
4