Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Geminarea este o anomalie dentara de forma care apare atunci cand, in perioada
formarii dintelui, un agent perturba procesul de morfodiferentiere. Astfel germenele dentar se
divide partial sau total. [1]
Etiologie:
Desi nu este cunoscuta pe deplin etiologia acestei anomalii dentare, exista elemente
care se presupune ca ar avea un rol in aparitia geminatiei. Factori de mediu, locali
(traumatici), carente vitaminice, diferite boli sistemice apar in literatura de specialitate ca
posibile cauze ale acestei anomalii. De asemenea se considera ca geminatia ar avea si o
componenta ereditara. [2][3]
Prevalenta si distributie:
Anomalie destul de rara, aceasta distrofie de forma a dintilor are o distributie egala la
ambele sexe si apare cu precadere in randul rasei mongoloide 5%; in cazul rasei caucaziene
prevalenta este doar de 0.5%. [2]
In cazul dentitie definitive putem intalni aceasta anomalie si in cadrul altor grupe
dentare (in zona premolarilor si chiar la nivelul molarilor) [2][3]
Tratament:
Cand geminatia afecteaza un dinte frontal, mai ales permanent, principalul scop al
tratamentului este recastigarea unei estetici favorabile. Astfel se va urmari mascarea
defectului coronar. Daca modificarile sunt minime si nu exista o disproportie evidenta de
volum intre dintele afectat si omologul sau contralateral, se poate incerca restaurarea
fizionomiei cu ajutorul unui material compozit. In cazul in care diferenta volumetrica este mai
mare sau santul ce desparte cele doua coroane fuzionate are o adancime crescuta, putem
restaura dintele folosind o coroana de acoperire confectionata dintr-un material fizionomic. In
functie de starea dintelui (indemn/ afectat de procese carioase) si morfologia camerei pulpare
putem opta sau nu pentru un tratament endodontic inainte de restaurarea coroanei.
Volumul coronar crescut al unui dinte afectat de geminatie poate determina pe arcada
pe care se afla inghesuiri dentare, caz in care o varianta optima de tratament ar putea fi
extractia acestuia urmata de inchiderea spatiului rezultat cu ajutorul unui aparat ortodontic. [1]
[1] Luca Rodica Pedodontie vol. 3, Ed. Cerma 2013; cap. 11.4.1- pag. 93