Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
copil si adolescent
Student:
a) localizata
b) generalizata
permanenti, incisivii permanenti si eventual 1-2 dinti din celelalte grupe dentare
b) forma generalizata - intereseaza M1 permanenti, incisivii + mai
multi dinti din celelalte zone (deci mare parte sau chiar toata dentitia) si se asociaza cu tulburari
sistemice (neutropenie, granulocitoza).
Semne caracteristice:
- distructia rapida a osului alveolar in conditiile unei acumulari minime de placa bacteriana si ale
unor semne clinice reduse sau absente de inflamatie la adolescenti sanatosi
- debut: la 11-13 ani (pentru adolescentul mic) sau la aproximativ 20 de ani (pentru adultul
foarte tanar).
- afectarea pe sexe:
- tiparul simetric bilateral al leziunilor osoase care imbraca un caracter vertical in zona molara si
orizontal in zona incisiva
- evolutie rapida
- caractere familiale
Epidemiologie:
- pubertate pana la 25 ani
- prevalenta in functie de lotul studiat si zona geografica (rara):
* pentru adolescentii britanici: 0,1%
* pentru Europa centrala: 0,1-1,3%
* SUA: 0,13%; 0,9-2,4%
- diferenta intre sexe: frecventa crescuta la fete, in special cand boala debuteaza la 11-13 ani
- are componenta ereditara.
Clinic: - semne reduse de inflamatie in prezenta distructiei osoase mari, cu pungi parodontale
adanci (masurate cu sonda)
- debuteaza cu aceste semne reduse de gingivita
- la unii apare apoi liza osoasa cu sangerare la palpare si eliminare frecventa de secretie
sanguinolenta
- desi exista liza osoasa, multa vreme marginea gingivala pare nemodificata la coletul
dintilor, numai uneori creste in volum acoperind partial coroanele dentare
- in forma localizata apare liza verticala in forma de "arc de cerc" care porneste de la
suprafata M a M2 si se extinde pana la suprafata D a PM2 (concavitatea priveste catre planul de
ocluzie), in timp ce la incisivi liza osoasa este orizontala
4
- exista explicatii care arata de ce exista o forma localizata (limitata la anumite zone dentare):
1. dupa colonizarea initiala a primilor dinti permanenti erupti (M1, incisivi), AAC evita
apararea gazdei prin diferite mecanisme ce includ toti agentii virulenti. Dupa atacul initial este
stimulata o aparare imuna adecvata pentru a produce Ac opsonizati ce imbunatatesc fagocitoza
microorganismelor de catre PMN si neutralizeaza factorii distructivi. Se previne astfel
colonizarea altor zone cu microbii respectivi.
2. se dezvolta bacterii antagonice AAC reusind sa limiteze gradul de distructie osoasa,
limiteaza zonele de colonizare bacteriana
3. din motive necunoscute, AAC pierde capacitatea de a produce leucotoxine, astfel ca
evolutia bolii este oprita sau intarziata
4. se presupune posibilitatea existentei unor defecte in formarea cementului radicular
responsabile de localizarea stricta a acestor leziuni.
Forma generalizata
- in tabloul clinic sunt interesate mai multe grupe dentare
- este forma agresiva a celei localizate
- duce la pierderea dintilor
- in forma localizata s-au observat perioade de oprire spontana a evolutiei sau perioade de
evolutie ciclica.
Tratamentul
- ar trebui instituit precoce ( de obicei acest lucru nu se poate deoarece boala nu se surprinde
decat foarte tarziu)
- este complex
- urmareste 2 factori: a) anihilarea florei microbiene
b) eliminarea continutului patologic al pungilor
Pentru anihilarea florei microbiene:
- se administreaza pe cale generala antibiotice asociate sau nu cu chimioterapice
- combaterea mecanica a placii bacteriene prin terapie periodontala standard:
^ detratraj
^ chiuretaj radicular cu netezire radiculara minutioasa
^ operatie cu lambou cu/fara grefa osoasa
- igiena orala riguroasa efectuata de pacient
- controale periodice dpdv clinic, microbiologic
Antibiotice - din grupa tetraciclinelor (nu exista coloratii extrinseci) (toate categoriile:
doxiciclina, minociclina).
- Tetraciclina hidroclorica - se administreaza 2-4 saptamani in doze de 1g/zi - 1 tableta de
250mg/4 ori/zi (activa pe AAC, capnocitophaga)
6
- Minociclina - are ca avantaje: prezinta o perioada mai lunga de injumatatire serica, rata redusa
a excretiei urinare, liposolubilitate mai mare. Se administreaza cate 200mg/zi timp de 8 zile.
Se recolteaza din pungile parodontale pentru a se vedea daca numarul microorganismelor se
reduce sau nu.
Chimioterapice - Metronidazol - este bactericid pe multe specii gram-negative (bacteroides), dar
mai putin eficient pe bacilii facultativi ca AAC. Se administreaza in doza de 200mg de 3 ori pe
zi, timp de 10 zile. Nu se administreaza Metronidazol timp indelungat deoarece apare rezistenta
microbiana
- unii autori recomanda asocierea cu Amoxicilina
- se administreaza antibiotice cu/fara chimioterapice dupa detartraj si netezire radiculara
- se face tratament local radicular si antibioterapie pe cale generala
- daca boala nu se amelioreaza, se impune interventia chirurgicala.
Scheme de tratament
a) detartraj + netezire radiculara minutioasa + tetraciclina 1g/zi timp de 14 zile, cu repetare la
fiecare 8 saptamani
b) tetraciclina 1g/zi timp de 14 zile + operatie cu lambou (Widman modificata) + controale
periodice 1 data/luna in primele 6 luni si apoi 1 data/ 3 luni. Operatia se face la 1-2 zile de la
administrarea antibioterapiei. Dupa operatie, pacientul clateste de 2 ori/zi timp de 2 minute, o
perioada de 2 saptamani cu o solutie de clorhexidina 0,2% + periaj profesional la controale.
c) tetracilina pe cale generala + operatie cu lambou si aplicare de grefe de diverse tipuri
d) Tehnica Keys: detartraj + netezire rediculara + spalaturi in pungile parodontale cu solutie de
saruri anorganice saturate si cloramina T 1% + administrare de antibiotice 1g/zi timp de 14 zile
+ acasa, aplicari zilnice de pasta cu peroxid de hidrogen 3% si bicarbonat de sodiu si spalaturi
cu saruri anorganice si ser fiziologic.
In 1996, pedodontii din SUA recomanda tratamentul pe cale generala in functie de
cunoasterea sau nu a continutului microbian:
- daca s-a demonstrat existenta in punga parodontala a AAC, dar nu a bacteroidului:
detartraj + netezire radiculara + administrare pe cale generala de Doxiciclina 100mg/2 ori/zi
timp de 21 de zile, dupa care se recomanda reevaluarea microbiologica la 4-6 saptamani dupa
instituirea tratamentului. Pacientului i se recomanda sa clateasca cu clorhexidina de 2 ori/zi timp
de 6 saptamani dupa tratamentul cu Doxiciclina. Daca se constata ca persista AAC, se
recomanda tratament chirurgical la care se asociaza fie al doilea tratament cu Doxiciclina pe cale
generala, fie fibre impregnate cu Tetraciclina aplicate in pungi (Actisite), care sunt eficiente la
adult.
- daca la evaluarea continutului microbian exista AAC si bacteroides, se recomanda din
prima faza tratament chirurgical si asocierea Doxiciclinei
7
BIBLIOGRAFIE
Horia Traian Dumitru Paradontologie, Ed. Viata Medicala Romaneasca (2009)