Sunteți pe pagina 1din 52

Tema 5

Montarea dintilor in PPM acrilice la


mandibular si maxila.
1.Dintii artificiali,varietati ,caracteristica.

Dintii artificiali in proteza partial mobilizabila sunt


aplicati in spatiile edentate, formind restabiliri
integritatii si functiilor deregulate ale sistemului
stomatognat. Din acete motive dintii artificiali sunt
considerati si elemente de ancorare, mentinere si
stabilizare ca elemntele auxiliare.Dintii artificiali
sunt fabricate industrial din rasini acrilice sau
portelan si trebuie sa corespunda principalei
cerinte- asemanarea cu dintii naturali.
2.Avantajele si dezavantajele dintilor din
acrilate.
Avantajele:
-au calitati elastic fizice si chimice relative
superioare;
-structura si compozitia lor este in permanenta
perfectionata cee ace ofera realizarea unor tehnici
noi;

-pret de cost scazut;


Dezavantajele:
-estetic nu satisface in totalitate solicitarile din
punct de vedere al nuantelor cromatice si al
transluciditatii;
-aspectul coloristic se modifica in timp datorita:
impregnarii cu lichid bucal, fenomenului de
imbatranire,structurii cu multiple porozitati de
suprafata si in profunzime;
-rezistenta mecanica redusa in timp: se poate
sparge coroana, fisuri in strucura ei, sau se
abrazeaza(toceste).
3.Avantajele si dezavantajele dintilor din
portelan.
Avantajele:
-rezistenta in timp;
-avantajele estetice culoare si aspect;
-dintii de portelan au calitate superioara fata de
dintii din materiale acrilice;
- sunt mai rezistenti la uzura decit cei acrilici,
pastrand in timp miscarea naturala a maxilarului.
-sunt din punct de vedere estetic foarte aproape de
aspectul dintilor naturali.
-rezista in jur de 20 de ani;
Dezavantaje:

-pret de cost marit;

4.Principii de alegere a dintilor


artificiali,pentru montarea in PPMA.
5. Principiile generale de montare a dinilor
artificiali n PPMA la mandibul i maxil.
6.Reguli de montare a dinilor artificiali din
acrilat n PPMA la mandibul i maxil.
7.Utilajul, instrumentele necesare la
montarea dinilor
8.Indicaii i tehnica montrii dinilor fr
gingie artificial.

STABILIREA PRINCIPIILOR PENTRU ALEGEREA


SI MONTAREA DINTILOR
ARTIFICIALI
Alegerea dintilor artificiali reprezinta o etapa prin
care medicul restaureaza functiileSDM si reda sau
completeaza personalitatea individului in functie
de sex, varsta, sitemperament.
1. Alegerea dintilor din zona frontala
Alegerea dintilor din zona frontala urmareste
dimensiunea dintilor, forma, culoarea si materialul
din care sunt confectionati dintii artificiali. Ea poate

fi realizata din documentele fisei stomatologice in


care s-au trecut datele individuale preextractionale
sau, daca ele lipsesc, in functie de parametrii clinici
determinati de medic.
Dimensiunea dintilor frontali.
Inaltimea dintilor frontali superiori se incadreaza
intre planul de ocluzie si liniasurasului unde se
plaseaza coletele frontalilor superiori. Gradul de
vizibilitate a dintilordepinde de:
- restaurarea fizionomica a conturului buzei
superioare. O buza hipertona si scurta ofera o
vizibilitate mai mare a dintilor din zona frontala, pe
cand o buza lunga, hipotona, poate
acoperii dintii in totalitate.
- varsta. La persoanele tinere gradul de vizibilitate
al dintilor frontali este de 2-3 mm din
portiunea incizala, in timp ce la persoanele in
varsta gradul de vizibilitate scade la cel mult 1
mm sau dintii frontali sunt acoperiti de buza
superioara.
- dimensiunea verticala de ocluzie corecta
permite alegerea inaltimii dintilor anteriori si a
gradului de supraocluzie frontala. in ocluzia adanca
acoperita dintii frontali superiori vor fi
mai vizibili.
Latimea dintilor frontali superiori este determinata
prin masurarea cu ajutorul uneirigle flexibile a

distantei dintre linia mediana si linia caninului,


dimensiune in care semonteaza cei trei dinti
frontali superiori. Aceasta valoare poate fi
determinata si matematic:
- latimea incisivului central corespunde la 1/161/18 din distanta bizigomatica, 1/4 din
latimea nazala, 1/2 din latimea filtrului nazal.
- latimea incisivului lateral este egala cu 1/22 din
latimea fetei.
- latimea caninului este egala cu 1/19 din latimea
fetei.
- suma diametrelor mezio-distale ai celor sase
dinti frontali reprezinta 1/5 din suma distantelor
intertuberozitare si inter tuberculii piriformi,
masurate pe creasta (metoda Justi).
- suma mezio-distala a incisivilor si caninilor
superiori este egala cu o treime din diametrul
bizigomatic (metoda Sears).
- suma mezio-distala a incisivilor si caninilor
superiori este egala cu 1/13 din circumferinta
craniana ce trece prin glabela si punctul occipital
posterior.
- distanta ce separa fetele externe ale celor doua
aripi ale nasului corespunde celei care separa
varful cuspizilor celor doi canini superiori (metoda
Lee). Astfel latimea incisivului central
superior devine 1/4 din aceasta distanta sau,

latimea incisivului central este egala cu latimea


incisivului lateral +l/2din latimea caninului.
Latimea dintilor frontali inferiori se raporteaza
latimii celor superiori astfel incat versantulmezial al
caninului superior sa angreneze cu versantul distal
al cuspidului caninului inferior.
- suma mezio-distala a celor sase dinti frontali
inferiori este egala cu 4/5 din suma meziodistala a dintilor frontali superiori.
- latimea incisivului central inferior este 1/29 din
distanta bizigomatica.
- latimea incisivului lateral inferior este 1/26 din
distanta bizigomatica.
- latimea caninului inferior este 1/21 din distanta
bizigomatica.
Raportul optim inaltime/latime a incisivului
central superior este verificat prin evaluari
fizionomice si se modifica, daca este necesar, una
dintre cele doua dimensiuni in functie de
cealalta. Daca dimensiunile dintilor au fost bine
alese, se confirma formula:
lungimea fetei
fetei

lungimea dintilor
latimea
latimea dintilor

de statura dintii vor fi scurti si mai lati, in timp ce


indivizii inalti vor avea dintii lungi si
drteptunghiulari.
- Lejoyeux arata ca forma dintilor anteriori depinde
de:
- arhitectura faciala osoasa a fetei si forma
incisivului central. Astfel exista tip patrat
cu fetele proximale paralele, tip triunghiular cu
fetele proximale convergente incizal, tip
ovoidal cu fetele divergente si curbe aproximai, si
tipurile mixte.
- contururile partilor moi. in plan frontal formele
fetei patrate, triunghiulare, ovoidale

si mixte dau forma incisivului central superior. De


asemenea unui nas lat de la baza pana la
extremitatea sa ii va corespunde un dinte lat, unui
nas ingust la nivelul bazei ii va corespunde
un incisiv central cu un colet mai ingust. In plan
sagital profilul convex impune o fata
vestibulara a incisivului modelata convex, o frunte
plata cu obrajii scobiti cu profilul plat,
impune dintii cu fetele vestibulare plate.
- sexul. Pentru sexul feminin formele feminine
sunt inscrise intr-o sfera, dintii au
contururile rotunjite, ovoide, evocand blandetea.
Formele masculine pot fi inscrise intr-un cub,
dintii au forma robusta, ce confera forta, rigiditate
si vigoare.
- personalitatea individuala. Refacerea si amel
iorarea unei personalitati fizice
deteriorate se obtine prin refacerea surasului.
Personalitatile se clasifica in personalitati
viguroase la care incisivii centrali sunt in
timpul surasului aparenti si foarte vizibili,
personalitatile delicate au incisivii centrali gracili,
fragili si stersi, si intermediarii, constituind
majoritatea, au in timpul surasului dintii sanatosi,
de aspect placut. Incisivul central reprezinta
partea concreta a personalitatii, iar forma
incisivului lateral este cea abstracta. Astfel, un
individ mai viguros, aspru si dur, va avea incisivul
lateral asemanator cu a centralului si este

dominat de acesta din urma. Cu cat individul este


mai emancipat, intelectualizat, forma
incisivului lateral este mai placuta.
Forma caninului este ascutita la tineri si la
persoanele viguroase, agresive; este patrata la
subiectii batrani; rotunjita la persoanele calme,
intelepte sau feminine. Abraziunea varfului are
aspect concav afectand marginea distala sau
numai varful caninului.
Primul premolar se aseamana cu caninul, fiind in
prelungirea naturala a acestuia, si else va armoniza
cu cei sase dinti frontali.
- varsta inaintata face ca dintele sa fie mai scurt,
cu marginea incizala mai groasa.
- principiul dentogenezei incadreaza dintii in forme
cat mai naturale, fara limite clare
geometrice, fara linii sau suprafete perfecte, astfel
arcadele dentare nu sunt standard, ci
individualizate.
Culoarea dintilor din zona frontala
Alegerea culorii dintilor din zona frontala reprezinta
un obiectiv deosebit de importantcare domina sau
completeaza armonia formelor si a dimensiunii
dintilor frontali.
Armonia culorii este dominata de:
- culoarea de baza care este galbenul la un grad
de stralucire si saturatie diferit, la care se

adauga nuante reduse de cenusiu, albastru sau


roz.
- stralucirea sau luminozitatea data de proportia
dintre negru si albul care intra in compozitia
culorii.
- gradul de saturatie dat de cantitatea de culoare
de baza, galbenul, care intra in compozitia
culorii finale. Este mai accentuat la nivelul
coletului.
- transluciditatea caracterizeaza aspectul natural
al dintilor si este prezenta la nivelul
marginilor libere si proximale. Transluciditatea la
nivelul incizal sau la colet, face dintele mai
tanar, iar suprimarea ei la nivelul marginii incizale
face ca dintele sa fie mai saturat, mai
imbatranit.
Alegerea culorii dintilor se face in conditiile unui
mediu exterior care va respectaurmatoarele
conditii (dupa Lejoyeux):
- se va folosi lumina zilei in orele de luminozitate
maxima. Fac exceptie persoanele
care lucreaza in medii publice de TV si reflectoarele
teatrelor pentru care se va folosi o sursa
de lumina asemanatoare. Este necesara
confectionarea a altei proteze totale cu dintii alesi
la
lumina zilei pentru activitatea lor cotidiana.

- se aseaza pacientul la 2 m in fata unei ferestre


care nu este orientata spre sud, pentru
a obtine o lumina difuza.
- se acopera hainele prea colorate cu o panza de
culoare neutra, cenusie, si ne vom feri
de culorile dominante, contrastante din jur.
- se umezeste cheia de culori.
- sa nu privim culoarea dintilor mai mult de 5-10
secunde, dupa care privirea va
aluneca pe fata pacientului, incercand sa
reconstituim mintal efectul estetic.
- alegerea culorii se face pentru toti dintii frontali,
uneori montati pe sablonul deocluzie superior.
Culoarea dentara se va armoniza cu:
- Varsta: la pacientii mai in varsta dintele este mai
galben, mai putin stralucitor si transparent,
cu mici insule pigmentate si marginea incizala fara
transluciditate.
- Sexul: dintii la femei sunt mai deschisi.
- Personalitatea: subiectii vigurosi au culoarea mai
saturata, inchisa si pigmentata.
- Culoarea parului: pentru bruneti se vor alege
dintii galbeni, pentru blonzi dintii mai deschisi
cu marginea incizala transparenta.

- Culoarea tenului: dinti cu dominanta galbena


pentru blonzi, bruni, roscati, si dinti cu
dominanta cenusie pentru maslinii.
- Culoarea ochilor: ochilor negri le corespund dintii
galbeni, ochilor albastrii dintii mai deschi
si conturati cu cenusiu.
- Pozitia dintilor pe arcada artificiala: sunt mai
deschisi daca sunt vestibularizati si par mai
intunecati daca sunt mai retrasi si oralizati.
- Cadrul oral in care urmeaza sa se armonizeze:
carnatia buzelor, culoarea tegumentelor.
- Culoarea dintilor din zona frontala este astfel:
incisivul central o data ales, incisivul lateral
are o tenta mai deschisa, caninul cea mai inchisa,
iar primul premolar are culoarea la fel cu a
incisivului central. Culoarea dintilor omologi este
identica.
- Doleantele pacientului: culoarea dintilor se alege
impreuna cu pacientul, acceptandu-i
doleantele justificative. Se vor folosi si fotografii
vechi ce orienteaza tipul de ocluzie, forma si
culoarea dintilor frontali.
Alegerea materialului din care sunt
confectionati
Dintii artificiali din zona frontala pot fi realizati din
portelan sau acrilat, dinti carecorespund cerintelor
estetice si functionale.

2. Alegerea dintilor din zona laterala


La fel ca pentru alegerea dintilor din zona frontala,
urmarim urmatoarele elemente:marimea dintilor,
forma, culoarea si materialul din care se vor
confectiona. Dimensiunea dintilor laterali
Marimea dintilor se alege dupa:
- lungimea mezio-distala a celor patru dintii
laterali trebuie sa se incadreze in spatiul dintre
fata distala a caninului si limita anteriora a
tuberozitatii maxilare sau tuberculul piriform. Pe
aceste elemente anatomice nu se monteaza dintii
artificiali. Daca creasta mandibulara este
foarte ascendenta distal, cu grad mare de atrofie
alveolara, se renunta la montarea celui de al
doilea molar inferior.
- inaltimea dintilor sau dimensiunea ocluzogingivala este data de distanta dintre cele doua
creste alveolare in RC din care se scade grosimea
bazei protezelor de 2-4 mm. inaltimea
dintilor este egala cu jumatate din aceasta
distanta. Ea difera in functie de gradul de atrofie:
daca este mare dintii vor fi inalti si invers.
- latimea vestibulo-orala este proportionala cu
relieful crestei edentate inferioare: o cresta lata
dintii mai lati, creasta ingusta dintii ingusti. Ca
regula generala dintii artificiali:

- vor fi mai ingusti decat cei naturali pentru a


reduce presiunile asupra suportului muco-osos si
a marii spatiul functional pentru limba.
- fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa
depaseasca verticala ridicata de pe linia oblica
interna.
- fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa
depaseasca o linia care uneste fata meziala a
caninului cu fata linguala a tuberculului piriform
(regula lui Pound).
Culoarea dintilor posteriori
Culoarea dintilor posteriori trebuie sa fie in armonie
cu cei din zona frontala. Primulpremolar
prelungeste armonios grupul frontal si are culoarea
incisivului central, culoarea celui de al doilea
premolar poate fi identica cu a primului sau mai
saturata. Molarii respecta culoarea garniturii
folosite. Forma dintilor laterali
Forma dintilor din zona laterala va urmarii
morfologia dintilor pe care ii inlocuieste, dar fata
ocluzala reprezinta elementul esential in
restaurarea arcadelor dentare artificiale.Refacerea
functiei masticatorii, a deglutitiei, refacerea
ghidajului dinamic mandibular apartine cuspizilor
din zona laterala care prin relieful modelajului
ocluzal contribuie la realizarea acestor deziderate.
Astfel dintii artificiali se grupeaza in:

- dinti artificiali anatoformi care au pantele


cuspidiene modelate cu unghiuri de 20-30
asemanatoare dintilor naturali. Acesti dinti sunt
indicati, dupa Lejoyeux, in functie de:
- factorii morfofunctionali:
- creste edentate proeminente, acoperite de
fibromucoasa sanatoasa si aderenta.
- condilii mandibulari alungiti si plasati intr-o
cavitate glenoida profunda.
- predominenta in cursul masticatiei a miscarilor
de deschidere si inchidere simple.
- factori individuali:
- tineri.
- purtator de proteza cu dintii anatoformi.
- personalitati dominante, agresive, care din
instinct de conservare doreste dintii
modelati cuspidati.
- factori reflecsi endogeni dobanditi:
- inregistrarea RC s-a facut fara dificultate, iar
grafic s-a obtinut un arc gotic bine
trasat, cu un varf precis.
- inclinare importanta a traiectoriei condiliene.
- analiza pe un articulator evidentiaza creste
edentate paralele intre ele si paralele cu

planul de ocluzie, de dimensiuni aproximativ egale


si cu raport interalveolar normal.
Costa recomanda utilizarea dintilor anatoforni in
functie de stereotipul dinamic demasticatie.
Alegerea stereotipului individual de masticatie se
determina prin:
- criterii clinice obtinute din fisa pacientului,
examinarea dintilor restanti sau a suprafetelor
ocluzale a protezelor vechi.
- criterii paraclinice de determinare a inclinarii
pantei tuberculului articular. Pentru tipul
frecator valoarea pantei tuberculului articular este
de 0-25, pentru tocator 40, pentru
intermediari 25-40. Se mai poate determina tipul
individual de masticatie prin metode grafice
de inregistrare a miscarilor mandibulare (kineziomandibulo-grafia).
-dinti artificiali functionali, neanatomici nu au
pante cuspidiene, ci numai santuri sub
nivelulplanului ocluzal. Apar astfel platouri
orizontale ce permit o libertate mare a mandibulei
intoate sensurile, se realizeaza in acest caz o
stabilitate optima a protezelor totale si o scadere
a eficientei masticatorii. Materialul din care se
confectioneaza dintii artificiali
Materialul din care se confectioneaza dintii
artificiali poate fi din: acrilat, portelan,orthosit si
dintii din biostabil.

- dintii artificiali din acrilat: pastreaza


caracteristicile garniturii din care sunt confectionati
si
dintii frontali si prezinta urmatoarele caracteristici:
- pantele cuspidiene au valoarea medie.
- acrilatul poate reda functia estetica in conditii
bune, este un material care
transmite forte masticatorii reduse pentru baza
protezei, dar ocluzal se uzeaza in timp fara sa
crape, ofera posibilitatea adaptarilor
ocluzale individuale prin frezaj si lustruire, nu
sufera modificari volumetrice in timp si nu crapa,
retentia in baza protezei se face prin
retentie mecanica si legatura chimica, zgomotul in
timpul masticatiei datorita contactului dinte
pe dinte este redus.
Indicatia folosirii dintilor din acrilat este:
- daca spatiul dintre cele doua creste edentate
este redus.
- pentru campurile protetice moi.
- daca RC s-a determinat dificil si aproximativ, fiind
necesara obtinerea ei prin echilibrare
ocluzala la aplicarea protezelor finite in cavitatea
orala.
- la vechii purtatori de proteze totale cu dintii
artificiali din acrilat.

- dintii artificiali din portelan: redau functia


estetica fidel, dar sunt dinti greu de individualizat
ocluzal, nu produc uzura suprafetelor ocluzale in
timp, sunt fragili, pot crapa, transmit toate
fortele ocluzale, retentia cu baza acrilica a protezei
este mecanica, iar zgomotul din timpul
masticatiei poate apare ascutit.
Indicatia de folosire este pentru maxilar dinti
artificiali din portelan, iar pentrumandibula dinti din
acrilat de forma si culoare corespunzatoare cu cei
superiori.
- dintii artificiali orthosit au in componenta lor un
material compozit (isosit), in polimer de
uretan dimetacrilat, cu greutate moleculara mare
ce contine 27% din greutate acid salicilic.
Dintii au o pate centrala din rasina acrilica normala
si o cochilie din compozit. Rasina acrilica
permite legatura cu baza protezei acrilice, iar
compozitul asigura rezistenta si aspectul
fizionomie al dintilor artificiali.
-

dintii artificiali biostabil au in componenta


un acrilat modificat prin legaturi
macromoleculare si pe lanturile secundare, cea
ce-i confera materialului o structura
tridimensionala foarte rigida.
Avantajele dintilor orthosit si biostabil sunt:
- ofera o mare stabilitate a dimensiunii verticale
de ocluzie si a rapoartelor dento-dentare.

- eficacitate masticatorie mare.


- absenta zgomotului la contactul dento-dentar in
timpul masticatiei sau a deglutitiei.
- ofera posibilitatea de adaptare ocluzala.
- transmit fortele ocluzale mai reduse comparativ
cu dintii artificiali din portelan.
- asigura igiena protetica buna si o legatura
optima cu baza acrilica a protezei.
3. Obiective in realizarea arcadelor artificiale
Edentatul total protezat cu proteze totale mobile va
realiza miscarile mandibulare intimpul masticatiei
preponderent verticale, desi ca dentat pacientul
folosea si miscarileorizontale. Pastrarea
stereotipului de masticatie dobandit pentru
miscarile preponderent delateralitate sunt realizate
numai in cazuri speciale cand la protezele vechi
sau la dentitianaturala s-au observat abraziuni
importante.
in montarea dintilor artificiali trebuie sa se tina
seama de modificarea raporturilor dintrecrestele
edentate datorita fenomenelor de resorbtie si
atrofie osoasa, de conditiile de stabilitate a
arcadelor artificiale care sunt favorabile
edentatului total la miscarile verticale de
masticatie.

Suprafetele ocluzale plane dau cele mai mici


componente de forte orizontale si permit contact
multiplu numai in RC, iar in miscarile de propulsie
si lateralitate cu greu se poate obtine contact
compensator pe partea de balans. Cu cat dintii
sunt mai cuspidati,
cu atat
se
impune
necesitatea montarii modelelor in articulator
semiadaptabil sau adaptabil si realizarea
unei curburi sagitale mai mari.
Obiective privind montarea dintilor artificiali
frontali superiori:
- obiectivul principal il reprezinta refacerea functiei
estetice si fonetice si secundar stabilitatea
protezei in timpul masticatiei si deglutitiei.
in plan orizontal:
- forma arcadei superioare se inscrie in triada lui
Nelson (forma fetei, forma arcadei, forma
dintilor anteriori).
- fetele vestibulare si marginile incizale se inscriu
in conturul valului de ocluzie.
- curbura arcadei artificiale corespunde curburii
crestei edentate.

- marginea incizala a dintilor frontali se afla in


afara mijlocului crestei edentate.
- cei doi incisivi centrali se monteaza de o parte si
alta a papilei bunoide si distanta dintre
aceasta si fata vestibulara a incisivilor centrali este
de 6-7 mm.
- varfurile cuspizilor celor doi canini si centrul
papilei bunoide se afla pe aceasi linie dreapta
in plan frontal.
in plan frontal:
- marginea incizala trebuie sa respecte nivelul
planului de orientare protetica stabilit clinic in
functie de varsta si de tipul constitutional,
alegandu-se dinti patrati, triunghiulari sau dinti
ovoizi.
- pentru dintii patrati incisivii centrali superiori vor
fi plasati vertical de o parte si de alta a
liniei mediene, coletul usor palatinizat si marginea
incizala va fi plasata pe planul protetic.
- pentru dintii triunghiulari axa lor verticala va fi
inclinata in sens mezio-distal 5-10, incisivii
laterali vor fi la 1-1,5 mm fata de planul ocluzal
protetic, iar varful caninului va atinge planul
protetic.
- pentru dintii ovoizi inclinarea axelor lor verticale
va fi de 0-5 fata de linia mediana.

- linia coletelor va fi plasta sus pentru canin, mai


joasa pentru incisivul lateral si intermediara
pentru incisivii centrali.
- pentru pacientii in varsta punctele de contact vor
fi transformate in suprafete de contact.
- in atrofia accentuata a crestei edentate frontale
curbura crestei nu mai orienteaza montarea
dintilor si in acest caz marginea incizala este mai
inafara crestei, coletul dintilor trebuie scos
inafara suprafetei de sprijin, iar criteriul fizionomie
de montare a dintilor artificiali frontali
este dat in acest caz de armonia dento-faciala. in
zona frontala se va micsora la maxim gradul
de supraocluzie, in RC frontalii nu vor fi in contact
si se va insista pentru o inchidere cat mai
corecta la nivelul zonei Ah'.
Obiective privind montarea dintilor artificiali
frontali inferiori:
- montarea dintilor artificiali inferiori se face in
functie de montarea dintilor frontali superiori
si vor respecta de asemenea forma arcadei
inferioare.
in plan orizontal:
- marginea lor incizala se gaseste sub nivelul buzei
inferioare.

- marginea lor libera se va proiecta in interiorul


ariei de sprijin dintre varful crestei edentate si
limita anterioara a versantului crestei
inferioare.
in plan frontal:
- frontalii inferiori vor fi plasati cu
coletul la nivelul crestei si cu
marginea

incizala

usor

vestibularizata, formand un unghi


deschis, cu versantul vastibular al protezei, pentru
a se putea insinua aici orbicularul buzei inferioare
in timpul contractiei sale, contribuind la stabilitatea
si mentinerea protezei.
- incisivii centrali si laterali vor fi paraleli intre ei si
cu marginea incizala situata in acelasi
plan.
- varful caninilor va fi la nivelul buzei inferioare
sau la 1-1,5 mm sub ea si usor inclinati.
- in caz de progenie constitutionala sau dobandita
datorita atrofiei centrifuge, cand mandibula
este mezializata, frontalii inferiori se lingualizeaza

pana in pozitia cap la cap cu frontalii


superiori.
- in caz de retrogenie frontalii inferiori nu vor fi
vestibularizati, ci se va realiza o montare
normala cu inocluzie sagitala mare.
Obiective privind montarea ocluzala frontala
in plan sagital:
- realizarea functiei estetice, fonetice, de
stabilitate.
- inclinarea vestibulo-orala a fetelor vestibulare a
incisivilor centrali superiori este de 5,
incisivii laterali 10 , iar pentru canini 0-5 . Numai
pozitia incisivilor laterali si a caninilor
compenseaza eventualele pierderi de substanta
osoasa.
- normal se realizeaza o supraocluzie (overbite)
minima de 1-2 mm. Ea poate fi mai mare in caz de
modificari fonetice grave la emiterea consoanelor
V,F,S, dar se realizeaza compensator,
pentru o mai buna stabilitate a protezelor, un grad
de inocluzie sagitala.
- inocluzia sagitala se recomanda daca:
- determinarea cu greutate si imprecis a RC.
- montarea dintilor artificiali se face pe un ocluzor.
Miscarile de propulsie si lateralitate se vor echilibra
in cavitateaorala.

- creasta edentata in regiunea frontala este


acoperita de o fibromucoasa cu rezilienta mare.
Inocluzia sagitala realizata in acest caz elimina
presiunile masticatorii din aceasta
zona.

dintii artificiali au modelajul ocluzal bine


reliefat. in caz de modelaj ocluzal redus care va
suferii in timp
abraziunea datorita masticatiei, face ca mandibula
sa efectueze
miscari in toate sensurile, sa se pozitioneze
patologic mai anterior fata de RC in deglutitie, sa
pastreze aceasta pozitie patologica cu
repercursiuni asupra eficientei masticatorii,
fizionomiei si stabilitatii protezelor.
- gradul de inocluzie (overjet) este de 2-3 mm.

- ocluzia cap la cap se indica pentru refacerea


fizionomica initiala sau in caz de progenie. Ea
este contraindicata pentru protezele totale
deoarece:

- determina presiuni permanente asupra zonei


frontale unde dintii artificiali
sunt montati inafara crestei edentate si in acest fel
apare instabilitatea protezelor.
- determina presiuni suplimentare si permanente
asupra intregului camp
protetic ce va grabii ritmul de resorbtie si atrofie
osoasa.
- ocluzia frontala inversa se realizeaza in cazurile
unei progenii foarte accentuate. Daca
progenia permite, este recomandabila montarea
dintilor artificiali in pozitia cap la cap.
Obtinerea artificiilor disfizionomice
Pentru redarea unei cat mai bune individualizari
prin obtinerea functiei estetice, pentru redarea
surasului si aspectului sau cat mai natural, se
recurge la montarea unor dinti din zona frontala
superioara care sa accentueze temperamentul,
tipul constitutional, personalitatea individuala,
sexul si varsta edentatului total. Toate acestea vor
fi realizate urmarind: fotografiile, modelele vechi

de studiu, vechile proteze, doleantele pacientului.


Astfel:
- deplasarea unui incisiv central superior spre
vestibular si scoaterea lui usoara din arcul
dentar, accentuiaza expresia de forta, de activitate
si de vigoare.
- daca intre cei doi incisivi centrali se realizeaza un
unghi pe linia mediana, intre muchiile
meziale spre vestibular, se subliniaza un
temperament indraznet. Daca unghiul este
indreptat
catre palatinal, iar marginile distale sunt
vestibularizate, se subliniaza un caracter obtinant,
chiar indaratnic.
- coborarea celor doi incisivi centrali superiori fata
de planul protetic, imprima o nota vesela si
simpatica.
- realizarea unei incongruente dentare prin
incalecarea incisivilor centrali de catre incisivii
laterali, sau rotirea lor mezio-vestibulara da
caracterul de feminitate.
- incisivii laterali marcheaza partea cea mai
sensibila si mai subtila a personalitatii. Ei trebuie
sa fie in concordanta cu incisivii centrali.
- caninii prin pozitia, culoarea sau forma lor
accentuiaza caracterul de forta, delicatete, varsta,

viriditate sau de feminitate. Rotatia distovestibulara da caracter de forta si agresivitate.


- montarea dintilor asimetric fata de linia mediana.
- anomaliile dentare nu trebuie reproduse simetric
pe ambele hemiarcade.
- diastemele si tremele realizeaza un aspect
disgratios.
- curbura incizala este mai accentuata la femei si
aproape in linie dreapta la barbati.
- obtinerea de pete cromatice pe suprafata
vestibulara a centralilor.
Obiective privind montarea dintilor artificiali
laterali:
Obiectivele principale care stau la baza montarii
dintilor laterali sunt legate derefacerea functiei
masticatorii si a deglutitiei si realizarea unei
stabilitati statice si dinamice a protezelor totale in
timpul functiilor SDM.
- realizarea functiei masticatorii si a deglutitiei:
- se obtine printr-un modelaj ocluzal
corespunzator, cu reliefuri cuspidiene, creste si
fosete
ocluzale.
- contact maxim intre arcadele dentare in RC si la
o dimensiune verticala de ocluzie optima.

- contact multiplu in miscarile excentrice de


masticatie ale mandibulei.
- realizarea stabilitatii statice:
- montarea dintilor laterali pe creasta.
- latimea vestibulo-orala a dintilor laterali sa nu fie
niciodata mai mare decat latimea crestei.

- santul mezio-distal al dintilor inferiori sa coincida


cu mijlocul suprafetelor de sprijin
mandibulare si cu mijlocul
crestei.
.
- sa nu se monteze niciodata dintii pe tuberoz
itatea
maxilara sau pe tuberculul piriform.
- sa nu se monteze dinti pe creste edentate pe
portiuni net
ascendente distal.
- inclinarea dintilor pe arcada se face astfel incat
axul mare
al dintilor sa se gaseasca fie in axul liniei

interalveolare, fie
paralel cu ea.

- suprafata ocluzala a dintilor inferiori trebuie sa


fie
paralela cu varful crestei mandibulare, deci in
concordanta
cu curba sagitala de compensatie a arcadelor
dentare.
- pantele cuspidiene sa aiba o valoare medie de
20-30 si
cuspizi mai putin inalti.
- planul de ocluzie se va apropia de suprafata de
sprijin cea mai
deficitara pentru a diminua efectul de basculare al
protezelor (de
obicei mai aproape de creasta mandibulara) pentru
ca fortele de
masticatie orizontale sa fie cat mai aproape de
suprafata de sprijin.
- realizarea de contacte multiple in RC.

- realizarea stabilitatii dinamice:


- in miscarea de propulsie a mandibulei sa se
permita realizarea de cel putin un contact
interdentar frontal si doua contacte bilaterale la
nivelul molarilor. Aceasta se poate obtine
datorita raportului optim care trebuie realizat intre
curba sagitala de compensatie, gradul de
supraocluzie frontala, curba sagitala a crestei
mandibulare, inaltimea cuspizilor.
- in miscarea de lateralitate sa existe pe partea
activa contacte interdentare intre cuspizii de
acelasi fel (vestibulari superiori cu vestibulari
inferiori si palatinali superiori cu orali inferiori),
iar pe partea de balans sau inactiva, sa existe
contact intre cuspizii palatinali superiori cu
cuspizii vestibulari inferiori.
-plasarea arcadelor artificiale si a bazelor protezei
in zona neutrala:
- montarea dintilor inferiori dupa regula lui Pound,
cuspizii linguali ai dintilor inferiori sa nu
depaseasca o linie care pornind de pe fata meziala
a caninului inferior, atinge marginea
linguala a tuberculului piriform.
- realizarea versantelor orale ale bazelor
protezelor maxilare si mandibulare concave pentru
a
menaja spatiul functional al limbii.

- realizarea versantelor vestibulare ale bazelor


protezelor usor convexe, asemanatoare
proceselor alveolare.
- realizarea unui unghi diedru intre fata vestibulara
a incisivilor inferiori si fata vestibulara a
bazei protezei inferioare pentru a permite insertia
orbicularului buzei inferioare.
- grosimea marginilor protezelor sa fie in
concordanta cu latimea fundurilor de sac.
4. Obiective in realizarea gingiei artificiale
Gingia artificiala trebuie sa reproduca cat mai fidel
gingia naturala pe care oinlocuieste. De acea ea
trebuie sa restabileasca:
- morfologic pierderile de substanta alveolara.
- sa refaca partial functiile pierdute de SDM prin
edentatie: functia fonetica, estetica.
- sa participe la stabilitatea statica si dinamica a
protezei in timpul functiilor.
refacerea morfologica a osului alveolar:
- fenomenele de resorbtie si atrofie osoasa
modifica forma si volumul fiecarei arcade
alveolare. Aceasta determina o modificare de
functie si volum a organelor periferice
musculare, ligamentare si glandulare cu afectare
patologica fata de situatia lor initiala
fiziologica. Muschii limbii se hipertrofiaza, muschii
chingii orbiculo-buccinatorii se dezvolta

si participa la actul deglutitiei, in aceasta etapa


datorita efectului diapneuzic, toate tesuturile
celulare si conjunctive subiacente mucoasei orale
invadeaza spatiul ocupat anterior de
arcadele dento-alveolare, glandele salivare se
dilata si herniaza in cavitatea orala. Restabilirea
artificiala a arcadelor dento-alveolare si a gingiei
artificiale dirijeaza organele periferice spre
pozitiile lor initiale, iar prin contentia lor se
restabileste rolul morfologic si fiziologic al lor.
refacerea biologica a osului alveolar: gingia
artificiala stimuleaza prin presiunea
transmisaosului alveolar osteogeneza si
organizarea fiziologica a trabeculelor
osoase. refacerea functiei estetice:
- volumul gingiei artificiale trebuie sa redea
conturul cel mai armonios al fetei bolnavului
edentat, sa reduca ridurile si santurile periorale si
perinasale, sa regleze pozitia si tonicitatea
orbicularului sau a muschilor mimicii: canini,
zigomatici, rizorius, buccinatori, triunghiulari,
patratul barbiei.
- modelarea grosimii gingiei artificiale se
realizeaza in functie de gradul de resorbtie osoasa
al
crestelor edentate. Astfel pentru maxilar resorbtia
este centripeta cu exceptia suprafetelor de
insertie a blidelor laterale si a trenului median
unde grosimea protezei se reduce la minim

pentru a nu deforma filtrul nasal, sau este mai


groasa la nivelul boselor canine pentru a ridica
corespunzator comisurile cazute.
- in plan sagital gingia artificiala formeaza un
unghi cu incisivii, unghi care trebuie respectat
pentru a asigura buzei superioare forma, grosimea,
lungimea si refacerea rosului buzelor.
- zona marginala a protezei este in relatie directa
cu zona de reflexie a mucoasei pasiv mobile
delimitata prin amprenta functionala si a carei
grosime este realizata prin indigiurea de catre
tehnicean a amprentei functionale.
- zona intermediara sau mijlocie a versatului
vestibular trebuie sa fie convexa fara excese, de
grosime corespunzatoare, iar aici vor fi modelate
reliefurile radiculare.
- zona inferioara a gingiei artificiale vine in
contact cu dintii artificiali si este cea mai vizibila.
Relieful mucoasei artificiale si al papilelor
interdentare este modificat o data cu varsta,
papilele de la forma de unghi ascutit la tineri, devin
rotunjite, se reduc progresiv, devine mai
edematiata si mai neteda, dar ramane convexa
fata de un unghi de 45. Ea trebuie sa se
termine la punctul de contact interdentar pentru a
evita depozitele de alimente sau de tartru.
- culoarea gingiei artificiale poate fi aleasa cu
ajutorul unei chei speciale de culori pentru a

reproduce variatiile de nuanta ale gingiei naturale.


Se recomanda o culoarea mai inchisa la
sexul masculin decat la cel feminin, in armonie cu
mucoasele inconjuratoare, este mai
deschisa deasupra coletului dintilor imitand
tensiunea tesuturilor de la nivelul radacinii, este
mai inchisa la nivelul santurilor interradiculare, la
nivelul frenurilor si a liniei de reflexie a
mucoasei. Pot fi realizate o serie de striatiuni rosii
ce dau un aspect cat mai natural gingiei
artificiale. Persoanele palide si plapande vor avea
gingia artificiala colorata mai deschis fata
de persoanele sanguine a carei gingie va avea
culoarea de rosu mai aprins.
refacerea functiei fonetice:
- alaturi de dintii artificiali care au rolul cel mai
important in realizarea functiei fonetice,
grosimea normala a bazei protezei si modelajul
corespunzator contribuie la imbunatatirea
functiei fonetice. Astfel grosimea mare retroincisiva
superioara si modelarea accentuata a
rugilor palatine, realizeaza zone de interferenta
fonetica pentru fonemele linguo-palatinele sau
linguo-dentale. O grosime mai mare a rebordului
alveolar lingual realizeaza un scut pentru
limba iar fonema s' devine alterata. Daca
grosimea este foarte redusa la acest nivel, coloana
de aer care trece este mai mare si transforma s'-ul
in s'. Landa a demonstrat ca o grosime

mai mare in zonele laterale ale boltii palatine


altereaza emiterea sunetelor se' si je'.
refacerea stabilitatii statice si dinamice a
protezelor:
- se realizeaza printr-o grosime uniforma si
corespunzatoare a bazelor protezelor care sa nu-si
modifice centrul de rotatie si printr-o repartizare
uniforma a presiunilor masticatorii pe
suprafata campului protetic.
5. Tehnici de montare a dintilor artificiali
dupa conceptia ocluziei bilateral echilibrate
Tehnica de montare Gysi
Tehnica de montare dupa Gysi foloseste postulatul
mecanogeometric al autorului,elaborat initial
pentru dentitia naturala, dar care se indica
edentatului total bimaxilar protezat sau edentatului
unimaxilar protezat chiar daca pe hemiarcada
opusa exista dintii naturali sau o protezare
conjuncta. Conceptia mecanogeometrica si
montarea dintilor se bazeaza pe:
- realizarea contactului maxim intre arcadele
artificiale in intercuspidare maxima.
- realizarea in miscarea de propulsie si lateralitate
a contactului tripodal. in miscarea de
propulsie ghidajul se realizeaza anterior prin mai
multe puncte si rolul important in
stabilitatea protezelor ii revine curbei sagitale de

compensatie care permite pastrarea


contactelor in zona anterioara prin unul sau mai
multe puncte si aparitia contactelor simetrice
in zonele laterale intre versantele meziale ale
cuspizilor inferiori si versantele distale ale
cuspizilor superiori (fatetele de propulsie). in
miscarea de lateralitate ghidajul miscarii se
realizeaza prin dinti din zona frontala si laterala
incat pe partea activa miscarea este condusa
de pantele cuspizilor de ghidaj ai cuspizilor
vestibulari ai dintilor maxilari si cuspizii linguali
ai dintilor mandibulari, pana in pozitia cap la cap a
cuspizilor de acelasi fel. Contactul tripodal
se realizeaza pe partea activa, in zona anterioara si
pe partea inactiva intre cuspizii palatinali
maxilari si cuspizii vestibulari mandibulari. in
miscarea de lateralitate pentru
realizareacontactului tripodal, rolul important ii
revine curbei transversale de compensatie.
- utilizarea pentru montarea dintilor artificiali a
unui articulator adaptabil sau semiadaptabil.
- dintele artificial trebuie sa fie o reproducere
fidela a morfologiei dintelui natural pe care-1
inlocuieste.
Pentru montarea dintilor, Gysi foloseste dintii
anatoformi cu pantele cuspidienecuprinse intre 20
s 40.

Montarea normala este data de


axele interalveolare in RC a crestelor edentate care
trebuie sa fie in dreptul incisivilor verticala, iar in
dreptul molarului prim, axele interalveolare
paralele sau convergente spre superior in unghi de
0-15 cu axul vertical sau axele interalveolare fac
cu planul orizontal de orientare un unghi superointern de 80-90. Montarea dintilor laterali se face
cu ajutorul unei rigle speciale imaginata de autor
raportata la axeleinteralveolare ce masoara
distanta dintre crestele alveolare si inclinarea axei
interalveolare fata de verticala.
Fiecare

dinte

articuleaza

doi

antagonisti

formand unitati de masticatie, cu exceptia


incisivului central inferior si ultimul molar
superiorcare articuleaza cu un singur antagonist. in
zona laterala se realizeaza
corespondentaintercuspidarii maxime cu RC. in
sens transversal, vestibulo-oral, dintii superiori
depasescvestibular dintii inferiori cu o jumatate de
cuspid.

Respectarea regulilor de montare a dintilor


artificiali duce Ia realizarea curbei sagitale de
ocluzie Spee cu rol in miscarea de propulsie si a
curbei transversale de ocluzie Wilson, curol in
miscarea de lateralitate. Pentru miscarea de
propulsie se realizeaza un raport optim intre gradul
de supraocluzie frontala, curba sagitala de ocluzie
si inaltimea cuspizilor.
Se incepe cu montarea dintilor artificiali superiori
din zonal laterala in raport cu valulocluzal inferior.
in plan sagital suprafata ocluzala a dintilor laterali
superiori trebuie sa fieparalela cu profilul, varful,
crestei edentate inferioare trasata pe modelul
inferior simaterializata, gravata si pe valul
sablonului inferior. Toti cuspizii palatinali ai dintilor
laterali superiori vor fi in contact sau se vor
proiecta pe aceasta linie a varfului crestei
inferioare, linie de orientare a crestei.
- primul premolar superior se monteaza tinand
cont de valoarea lui estetica si cu contact
bicuspidian cu planul protetic. Se recomanda o
mica diastema intre canin si primul premolar.
Uneori din motive estetice sau in edentatii cu
creste edentate reduse, mici, se poate suprima
primul premolar.
- al doulea premolar superior va fi cu contactul
bicuspidian pe planul proteitc. in plan sagital,
axele celor doi premolari trebuie sa fie

perpendiculare pe suprafata ocluzala a bordurii


inferioare.
- primul molar superior va avea numai cuspidul
mezio-palatin in contact cu linia de orientare a
crestei. Fata ocluzala este inclinata inapoi si in sus,
formand cu planul ocluzal un unghi de 6.
- al doilea molar superior se monteaza cu fata
ocluzala in prelungirea primului molar superior,
cuspizii nu au contact cu planul de ocluzie, dar
cuspidul mezio-palatin trebuie sa se proiecteze
pe linia de orientare a crestei.
Montarea dintilor laterali inferiori:
- primul molar inferior reprezinta cheia montarii
dintilor artificiali. Astfel cuspidul meziopalatin al primului molar superior trebuie sa se
angreneze profund in foseta centrala a
molarului inferior pentru a realiza o ocluzie corecta.
Creasta transversala a cuspidului meziovestibular al primului molar superior se va
pozitiona in acest caz in santul vestibular anterior
al primului molar inferior. Cuspidul median
vestibular al primului molar inferior se
angreneaza cu foseta triunghiulara delimitata pe
primul molar superior de cuspidul meziovestibular si puntea de smalt care transverseaza
dintele in diagonala. Depasirea transversala
intre primul molar superior care-1 circumscrie si

primul molar inferior trebuie sa fie de cel


putin 1 mm.
Se monteaza ambii molari primi inferiori si in
articulator se realizeaza miscarea depropulsie si
lateralitate. In propulsie trebuie sa existe un
contact permanent intre versantele meziale
inferioare si versantele distale superioare. in
miscarea de lateralitate pe partea activa trebuie sa
existe un contact simultan bicuspidian a cuspizilor
de acelasi fel si echilibrat de partea opusa printr-o
alunecare intre versantul vestibular al cuspidului
palatin superior si versantul lingual al cuspidului
vestibular inferior. Un contact bicuspidian trebuie
sa fie regula partii active.
in caz de prognatism inferior se monteaza primul
molar inferior in pozitie mezializata, iar in caz de
retrognatism inferior in pozitie distalizata.
- al doilea premolar inferior are axa mare
perpendiculara pe planul de ocluzie, iar cuspidul
sau
vestibular este situat exact intre cei doi premolari
superiori. Fata meziala si distala a
cuspidului vestibular se plaseaza in santul
intercuspidian al antagonistilor si fateta sa distala
se
articuleaza cu cuspidul palatin al celui de al doilea
premolar superior.

- al doilea molar inferior va avea fata ocluzala in


contact cu antagonistul sau, creasta sa meziovestibulara articulandu-se cu unghiul format de
intalnirea fatetelor de propulsie distovestibulara si disto-palatina ale primului molar
superior. Axa sa principala este inclinata de jos
in sus si din posterior spre anterior in urma
accentuarii curbei de compensatie sagitale.
Se verifica pe articulator miscarile de propulsie si
lateralitate care trebuie sa respecteregulile
cunoscute.
- primul premolar inferior se monteaza dupa
montarea dintilor frontali si laterali, in functie de
vecini si antagonisti. Suprimarea lui este
recomandata in cazurile de retrognatism
mandibular.
Montarea dintilor frontali
Se vor respecta regulile generale de montare cu
individualizarea lor daca este cazul laproba
machetelor in cavitatea orala.
- fetele vestibulare ale dintilor trebuie sa se
inscrie in curba vestibulara a sablonului. Din
considerente fizionomice, dintii frontali superior pot
fi montati inafara crestei edentate.
- marginea incizala a frontalilor superiori sa
corespunda planului de orientare protetica.

- incisivii inferiori au axele verticale paralele,


marginile incizale cu 1-2 mm sub nivelul
marginii buzei inferioare, au marginea incizala
inclinata usor vestibular, dar fara sa iasa in
afara perimetrului de sprijin oferit de creasta
edentata.
- realizarea unei supraocluzii frontale de 1-2 mm
cu o usoara inocluzie sagitala.
Montarea inversa
Montarea inversa este indicata daca axele
interalveolare au in RC o inclinare mai marede 2030 sau axa interalveolara face cu planul orizontal
de orientare un unghi mai mic de 80. Ea poate fi
ocluzie inversa unilaterala, bilaterala sau totala
daca ocluzia se realizeaza invers si la nivelul
frontalilor. Pentru ca dintii artificiali sa fie montati
pe mijlocul crestei edentate, cuspizii vestibulari ai
dintilor laterali inferiori se monteaza inafara
cuspizilor vestibulari superiori. Montarea ocluziei
inverse se poate realiza in trei modalitati:
- dintii laterali superiori dreapta se monteaza pe
partea stanga inferioara si invers. Se suprima
primul premolar superior care nu mai are loc pe
arcada. Se inverseaza si curba transversala de
ocluzie, iar pentru montarea in articulator, platoul
incizal se regleaza la 12.
- dintii laterali superiori din dreapta se monteaza
inferior in dreapta, cei superiori stanga se

monteaza inferior stanga. Dintii inferiori se


monteaza superior in aceeasi parte.
- dintii laterali inferiori se monteaza pe cadranul
lor, dar in ocluzie inversa in care cuspizii
vestibulari inferiori vin inafara cuspizilor vestibulari
superiori.
Ocluzia distalizata
Ocluzia distalizata este indicata la pacientii care au
avut o anomalie dento-maxilara de clasa a Ii-a
Angle, prognatia maxilara, cu o subdesvoltare a
mandibulei, diminuarea etajului inferior al fetei, o
supraocluzie mare si o inocluzie sagitala mare. Se
monteaza dintii artificiali in zona frontala dupa
criteriile estetice realizand o supraocluzie mare cu
o inocluzie sagitala corespunzatoare. in zona
laterala primul molar inferior se monteaza
distalizat sau se suprima premolarul doi inferior iar
molarul prim inferior se monteaza normal. Ocluzia
mezializata
Ocluzia mezializata este indicata in anomaliile
dento-maxilare de clasa a IlI-a Angle,in progenie. In
zona frontala dintii artificiali se monteaza in pozitie
cap la cap, iar molarul unu inferior in raport
mezializat sau normal pentru care se creiaza un
spatiu de compensare intre primul premolar si
canin.
Tehnica Pedro Saizar

Tehnica lui P. Saizar este simpla si rapida, fiind


folosita frecvent in laboratoarele detehnica
dentara. Pentru montarea dintilor artificiali autorul
foloseste o placuta de ocluzie care-i poarta numele,
confectionata din metal cu grosimea de 1 mm in
forma de U' sau semicerc care se monteaza pe
bordura de ocluzie inferioara in prealabil ramolita
uniform pe care o circumscrie. in functie de
suprafata ocluzala a sablonului superior care
ramane fixa si nedeformabila, se pozitioneaza
placuta ocluzala inferior ce va prelua nivelul si
orientarea planului de ocluzie. Fixata placuta pe
valul inferior va prelua de pe sablonul superior
curbura vestibulara, linia mediana, linia caninilor.
Sablonul superior se indeparteaza de pe model si
in raport de placuta ocluzala se monteaza dintii
superiori dupa regulile lui Gysi. Dupa
montarea dintilor arcadei superioare se
indeparteaza sablonul inferior si se monteaza dintii
arcadei inferioare.
Tehnica de montare Hanau
Tehnica de montare Hanau foloseste dintii artificiali
anatoformi care se monteaza tinand cont de
armonia existenta intre urmatorii cinci factori,
quint'-ul lui Hanau:
- inclinarea pantei condiliene.
- marimea curbei de compensatie Spee.

- inclinarea planului protetic de orientare in raport


cu orizontala articulatorului.

Realizarea acestui echilibru se traduce prin


formula:
traiectoria condiliana x traiectorie incisiva
Echilibru
= ---------------------------------------------------------------curba de compensatie x inclinare plan de ocluzie x
inaltimea cuspidiana
traiectoria condiliana + traiectoria incisiva
inaltimea cuspidiana
= --------------------------------------------------2
Aceasta armonie se realizeaza respectand zece legi
definite de autor:
1.
o crestere a inclinatiei traiectoriei condiliene
se traduce printr-o accentuare a profunzimii
curbei de compensatie.

2.
o marire a inclinatiei traiectoriei condiliene
se traduce printr-o crestere a inclinatiei planului
protetic.
3.
o crestere a inclinatiei traiectoriei condiliene
se traduce printr-o diminuare a traiectoriei
incisive.
4.
o crestere a traiectoriei condiliene se traduce
printr-o crestere a inaltimii cuspidiene in mod
progresiv, pe masura ce dintii sunt situati mai
posterior.
5.
o accentuare a adancimii curbei de
compensatie se traduce printr-o reducere a
inclinatiei
planului de orientare protetic.
6.
o accentuare a profunzimii curbei de
compensatie se traduce printr-o crestere a
traiectoriei
incisive.
7.
o crestere a inclinatiei planului de orientare
protetic se traduce printr-o reducere a inaltimii
cuspidiene in mod progresiv dinspre anterior spre
posterior.
8.
o crestere a inclinatiei planului de orientare
protetic se traduce printr-o crestere a inclinatiei
traiectoriei incisive.

9.
o crestere a inclinatiei planului de orientare
protetic se traduce printr-o reducere a inaltimii
cuspizilor in mod egal.
10. o crestere a inclinatiei traiectoriei incisive se
traduce printr-o crestere a inaltimii cuspizilor
in mod progresiv dinspre posterior spre anterior.
Tehnica de montare helicoidala a lui
Ackerman
Teoria lui Ackerman conform careia exista vin
principiu ocluzo-articular fundamentalechilibrat si
acesta este principiul helicoidal natural,
caracterizat prin viduri de articulatie',apartine
dentitiei naturale care prin atritie si abraziune
realizeaza forma helicoidala a arcadelor dentare.
Aceasta forma ii permite un echilibru ocluzal
perfect, o glisare a mandibulei cu contacte multiple
in miscarile de lateralitate sau propulsie. Helicoidul
se realizeaza dupa un ax sagital care se
caracterizeaza printr-o orientare vestibulara a
marginilor incizale ale incisivilor si caninilor inferiori
si o orientare spre lingual a fetelor ocluzale ale
premolarilor si molarilor inferiori. Schimbarea
pasului de torsiune helicoidal se realizeaza la
nivelul molarului de sase ani cand ariile ocluzale
distale se orienteaza spre vestibular, iar ariile
meziale se orienteaza spre lingual.
Indicatiile acestui tip de montare se realizeaza cu
dinti anatoformi si se face in caz de:

- asimetrie sau supraocluzie incisiva severa.


- in retrognatism inferior care nu permite
balansarea generalizata in miscarile mandibulare.
- in cazurile in care modelul ocluzal precedent
natural sau artificial a avut orientare helicoidala
a suprafetelor ocluzale.
Tehnica de montare a lui Sears
Autorul porneste de la postulatul conform caruia
dintii artificiali nu sunt implantatiin maxilar ca la
dintii naturali, natura nestabilind niciodata o
arcada dentara pe o suprafatamucoasa'. Dintii
artificiali recomandati de Sears sunt elemente cu o
functie unica, fiindmontati ca un ansamblu de
unitati functionale, numite unitati ocluzale. Ele sunt
unitatiocluzale incisive, unitati ocluzale triturante,
unitati ocluzale echilibrante si unitati
subocluzale. Garniturile de dinti au suprafetele
ocluzale plane care sa asigure stabilitatea protezei
iar pentru a realiza masticatia si functia de triturare
exista modelate ocluzal creste si fosete.
Indicatiile acestui tip de montare este pentru
urmatoarele situatii clinice:
- pentru persoane in varsta pentru care miscarile
de masticatie se reduc la simple socuri
verticale fara miscare de lateralitate.
- edentatii cu creste alveolare foarte resorbite,
acoperite de o fibromucoasa groasa, flasca,

incapabila sa primeasca forte masticatorii de


componenta orizontala si se perigliteaza in acest
caz stabilitatea protezei.
- cavitati glenoide plate, cu condilul mandibular
aplatizat.
- pante condiliene mai mici de 10 .
- mari dificultati in realizarea si determinarea RC,
pacient ce prezinta mai multe pozitii de
ocluzii intermediare.
- la inregistrarea grafica, arcul gotic este nedefinit,
varful lui fara contur exact, cu zone
imprecise.
- axele interalveolare foarte inclinate cu
retrognatism inferior.
- pacient care a avut anterior aceasta montare la
vechile proteze.
Garniturile de dinti sunt:
- unitatile ocluzale incisive ce servesc la taierea
alimentelor si ajung in contact numai in
propulsie. Ele vor fi montate primele in
concordanta cu realizarea cerintelor estetice.
Unitatile
ocluzale superioare se vor monta in afara crestelor
iar cele inferioare vor fi plasate in aria de
sprijin. Montarea se verifica prin teste fonetice
labio-dentare fe', ve'.

- unitati ocluzale triturante au numai rolul de a


faramita alimentele si pentru aceasta prezinta
suprafata ocluzala impartita intr-o jumatate orala
perfect plana si o jumatate vestibulara cu
creste si fosete. Ele sunt determinate de forma,
dimensiunea, natura si valoarea suportului
osos. Unitatile ocluzale inferioare sunt montate
primele in functie de creasta cea mai deficitara
cand platforma trituranta este mai redusa.
- unitatile ocluzale echilibrante au suprafetele a
caror morfologie si functie sunt in armonie cu
traiectoriile condiliene. Ele au rolul de a
contrabalansa fortele orizontale dezechilibrante
care
apar in miscarile de propulsie si lateralitate
mandibulara. Se disting unitati ocluzale
echilibrante de propulsie si unitati ocluzale
echilibrante de lateralitate.
- unitati subocluzale sunt suprafete ocluzale
opuse constituite din jumatatea vestibulara a
fetelor ocluzale ale dintilor laterali si intra in
contact in RC. Au rolul unei simple completari
estetice pentru contururile vestibulare ale dintilor.
6. Tehnici de montare a dintilor artificiali
dupa conceptia ocluziei unilateral echilibrate
Desi aceasta conceptie de realizare a arcadelor
artificiale este foarte putin realizata laedentatul
total protezat, ea se bazeaza pe observatia clinica

conform careia in timpulmasticatiei intre arcadele


dentare artificiale se interpune bolul alimentar care
impiedecacontactul tripodal, cea ce va duce la
instabilitatea protezelor pe campul protetic. Lipsa
bolului alimentar poate realiza echilibrul static si
dinamic conform teoriei bilateral echilibrate a
lui Gysi pentru protezele totale.
in ocluzia naturala stereotipul dinamic de
masticatie este creat pentru ocluzia unilateral
echilibrata, contactele dentare ce apartin ocluziei
bilateral echilibrate fiind deosebit de nocive pentru
ATM si tesuturile de sprijin din zonele inactive.
Schultz si Pound propun realizarea pentru
edentatul total a arcadelor artificiale peprincipiul
ocluziei unilateral echilibrate. Ea este recomandata
in urmatoarele situatii:
- daca reflexele ocluziei unilateral echilibrate sunt
bine pastrate pentru ca edentatia totala s-a
instalat brusc dupa extractii multiple.
- pentru campuri protetice edentate total foarte
favorabile.
- daca pacientul reclama o neadaptare la ocluzia
bilateral echilibrata.

S-ar putea să vă placă și